PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ

Profesor: Gheață Paraschiva

Grupa / Nivel de vârstă: mare / II
Tema anuală de studiu: ”Cum este, a fost și va fi pe pământ?”
Tema săptămânii: ”Incursiune în lumea din adâncuri”
Tema activităţii integrate: ,,Povestea peștișorului curcubeu”
Elemente componente ale activității integrate
A.D.E.–D.L.C.- tema”Peștișorul curcubeu”-povestirea educatoarei
A.D.E.–D.E.C-tema ,,Bărci și sfere”- modelaj
A.D.E.- D.Ș.- tema ”Plutirea și scufundarea” – experiment
- tema ”Combinarea culorilor” –experiment
Scopul: Exersarea achizițiilor lingvistice, a capacităților de cercetare și investigare a unor procese
din mediul înconjurător, stimulând curiozitatea şi interesul privind schimbările evenimentelor din
jur, apelându-se la cunoştinţele acumulate şi la relaţiile ce se stabilesc între elementele lumii
înconjurătoare, experimentând procese accesibile și utilizând achiziţiile tehnico - aplicative în
contexte creative
Obiective operaţionale:
 să asculte cu atenție textul poveștii, reținând ideile principale, asociindu-le cu
imaginile prezentate;
 să denumească personajele din poveste, exprimându-se corect în propoziţii simple;
 să modeleze mingi din plastelină prin mișcarea translatorie a palmelor;
 să aplatizeze cu degetele mingile de plastelină, obținând bărcuțe;
 să stabilească legătura dintre fenomenul de plutire/scufundare și greutatea, forma
obiectelor ;
 să consemneze observațiile făcute pe parcursul experimentului în jurnalul de bord;
 să pescuiască cu ajutorul unei undițe cu magnet viețuitoarele marine ce se
constituie a fi personaje în poveste;
 să experimenteze obținerea culorilor secundare prin combinarea culorilor
principale, specifice stelei de mare, broscuței țestoase și caracatiței;
 să asocieze culorile cu stări sufletești ale personajelor și ale propriei persoane;

Strategii didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, observația, explicaţia, problematizarea,
exerciţiul, munca indepedentă, demonstrația, experimentul
b) Elemente de joc: surpriza, mișcarea, mânuirea materialelor
c) Resurse materiale: ”șorțul povestitor”, siluetele personajelor din poveste, frunze de nufăr,
pietre, plastelină, recipiente cu apă, barca, acvariu, undiță, pești – viețuitoare marine, recipiente cu
culoare, pipete
d) Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 1h
Bibliografie:
1.***, (2018), Curriculum pentru educație timpurie;
2. ***, (2005), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. a
II- a revizuită şi adăugită, M.E.C., Ed V& Integral, București
3. Breben,S., Gongea,E., Ruiu, G., Fulga,M.,(2012), Metode interactive de grup.Ghid
metodic pentru invăţământul preşcolar”, Editura Arves, Craiova
4. Van Genechten, G., (2018), Peștișorul curcubeu, Ed. Univers Enciclopedic
 Scenariul didactic

Preşcolarii intră în sală unde găsesc un indicator care îi orientează spre o apă, drum pe care
îl parcurg călcând pe pietre. Ajunși la apă sunt invitați să pășească cu grijă pe frunzele de nufăr și
să se așeze pe una din ele. În mijlocul apei observă o floare de nufăr în interiorul căreia descoperă
un șorț. Copiii sunt provocați să asculte povestea șorțului (A.D.E. – D.L.C.) – ”Povestea
peștișorului curcubeu” .
Astfel, vor afla despre un peștișor alb, foarte trist și abătut, din cauză că a pierdut-o pe
mama lui. Plecând în căutarea mamei, peștișorul se întâlnește, pe rând, cu mai multe viețuitoare
marine: un crab roșu, o stea de mare portocalie, un melc galben, o broască țestoasă verde, o balenă
albastră și o caracatiță violet. Întrebând pe fiecare dacă nu a văzut-o pe mămica lui, află abia de la
broasca țestoasă că mămica lui este peștele curcubeu și, cei mai mulți pești curcubeu locuiesc în
apropierea Insulei Broscuțelor țestoase. Povestea se încheie fără ca peștișorul să-și fi găsit mama,
iar copiii sunt invitați să-l însoțească pe acesta în căutarea ei. Drumul nu poate fi parcurs decât cu
ajutorul unei bărci, dar, înainte de îmbarcare trebuie să aflăm dacă barca plutește sau se scufundă.
Astfel, preșcolarii sunt provocați să realizeze un experiment. (A.D.E. – D.E.C+D.Ș.) Se vor
îndrepta spre măsuțe, imitând un peștișor care înoată, (T) unde au ca materiale o bucată de
plastelină și un vas cu apă. Fiecare copil va modela o bilă pe care o vor introduce într-un vas cu
apă. Se observă că aceasta se scufundă. Vor scoate bila din apă cu ajutorul unei lingurițe și o vor
transforma într-o bărcuță, prin aplatizare și adâncire. Introducând bărcuța în apă descoperă că
aceasta plutește. Deci, forma și greutatea obiectelor influențează plutirea sau scufundarea.
După finalizarea experimentului copiii se îmbarcă și descoperă la bordul vasului un jurnal
de bord care presupune consemnarea observațiilor făcute în urma desfășurării experimentului.
Urmează călătoria cu oprirea pe Insula Broscuțelor țestoase. Aici, pentru a o găsi pe mama
peștișorului alb, preșcolarii vor pescui. În apă sunt peștii și viețuitoarele marine cu care s-a întâlnit
peștișorul alb în timpul călătoriei sale singur. Pe parcurs ce pescuiesc copiii vor observa că unii
pești ies la suprafață cu un bagaj de culoare (crab – roșu, melc – galben, balena - albastru), iar
altele, steaua de mare, caracatița, broasca țestoasă – sunt albe. Copiii sunt solicitați să-și
amintească din poveste ce culoare aveau aceste viețuitoare și, cu ajutorul culorilor primite, vor
experimenta obținerea culorilor portocaliu, verde, violet cu care vor picta viețuitoarele marine.
Pentru că peștii nu rezistă pe uscat îi vor așeza într-un acvariu, în ordinea în care au apărut în
poveste. Preșcolarii vor descoperi culorile curcubeului, aflând cum trebuie să arate peștele
curcubeu. La o privire mai atentă în apa din care au pescuit o găsesc și pe mămica peștișorului alb,
care este tot un pește alb. Urmează o discuție cu privire la stările sufletești care influențează
culoarea pielii/feței. Când se reîntâlnesc, cei doi pești, mama și copilul, de bucurie și emoție își
recapătă culoarea.
Finalul activităţii este marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la
ajutorul oferit peștișorului alb, dar și la activitatea desfăşurată cu referire la respectarea tuturor
cerințelor impuse de temele abordate, modul de participare şi comportament.
Nr. Etapele Strategii didactice Evaluare/
activităţii metode şi indicatori
crt. Conţinutul științific Metode şi Mijloace de
procedee învăţământ
1. Captarea Amenajarea sălii precum și indicatoarele care orientează Conversația
atenției atenția copiilor spre elementele surpriză, apa, barca, au menirea Indicator Probă orală
de a le crea o stare afectivă prin noutatea situaţiei şi trezirea Observaţia
Apa, frunze de –recunoaşterea elementelor
interesului pentru descoperirea ofertei de lucru. nufăr surpriză

Enunțarea Se comunică tema şi obiectivele ce urmează a fi îndeplinite pe Expunerea

scopului și a parcursul activităţii  sub forma unor formulări accesibile care să
2. obiectivelor trezească interesul copiilor pentru activitate. Explicația

3. Prezentarea Accesibilizarea textului povestirii se va realiza prin povestirea Povestirea Probă orală:
optima a acestuia, concomitent cu prezentarea personajelor cu ajutorul Conversaţia Șorțul -viteza de reacţie promtă în
conținutului ”Șorțului povestitor” (A.D.E.- D.L.C.). Decodificarea textului Explicaţia povestitor găsirea răspunsurilor la
și dirijarea povestirii va confrunta preşcolarul cu situaţia-problemă ale căror Personaje din întrebările adresate
înățării soluţii va fi indusă de cadrul didactic prin prezentarea ofertei de poveste
lucru (A.D.E.-DEC + D.Ș.):
Probe practice
-exersarea abilităților de folosire a instrumentelor de lucru și Observaţia - modelarea bărcilor și a
materialelor puse la dispoziție, de valorificare a achizițiilor cu Explicația Plastelină bilei
caracter plastic și de stimulare a imaginației creatoare, a Exercițiul Recipiente cu -experimentarea
inițiativei și spiritului practic; Experimentul apă fenomenelor de plutire/
scufundare prin utilizarea
-exersarea abilităților de a explica fenomene, de a realiza plastelinei
predicții, de a rezolva probleme, prin realizarea experimentului, a Demonstrația Jurnal de bord
analizei modului de producere a unor fenomene Conversația - completarea jurnalului de
bord
4. Obţinerea Fixarea evenimentelor, desprinderea laturii educative a povestirii Exercițiul Undiță Probe practice
performanţei și ordonarea cronologică a personajelor din poveste prin Observatia Pesti -combinarea culorilor și
intermediul unui joc în cadrul căruia copiii vor pescui personajele Experimentul Culori: roșu, pictarea peștilor
care apar în poveste. Conversatia galben, Proba orală
Obținerea culorilor secundare prin combinarea culorilor examinatorie albastru - redarea conținutului
principale și utilizarea acestora în redarea aspectului coloristic Pipete poveștii respectând ordinea
pentru viețuitoarele marine pescuite. Recipiente cronologică a apariției
personajelor
-realizarea operaţiei de
transfer a cunoştinţelor
dobândite anterior, în alte
situații de învățare
5. Evaluare Antrenarea copiilor în realizarea unei evaluări/autoevaluări
corecte a comportamentului lor, având ca mobil conţinutul Conversaţia Proba orală
activităţii în integralitatea sa. evaluativă -autoevaluare/ coevaluare
 ANEXA
Povestea peștișorului curcubeu
Peștișorul alb trăiește în lumea din adâncuri. Astăzi este foarte trist și plânge pentru că
nu o găsește pe mămica lui.
Pleacă în căutarea ei prin apele învolburate ale oceanului. Se întâlnește cu un crab
roșu.
-Tu ești mămica mea? întreabă peștișorul speriat.
- Nu. Eu sunt un crab roșu. Nu o cunosc pe mama ta.
Peștișorul, dezamăgit, înoată mai departe.
-Ce greu este să fii singur! Mama mea e atât de frumoasă și are multe culori! Dacă aș
fi fost atent și aș fi așteptat-o unde mi-a zis, acum eram împreună. Dar… am preferat să înot
înainte și să mă depărtez…
Înaintând îngândurat se întâlnește cu o stea de mare.
-Ai văzut-o pe mămica mea?
-Nu știu cine este mămica ta. Eu sunt doar o stea de mare, și sunt portocalie.
- Cine mă poate ajuta să îmi găsesc mama? întreabă peștișorul nedumerit.
Și înotând departe, departe, în larg, peștișorul alb se întâlnește cu un melc.
Oare aceasta să fie mama peștișorului alb? ……… Nu. Este un melc și este galben.
Nu departe de melcul cel galben întâlnește o broască țestoasă.
-Hei… broscuțo! N-ai văzut-o pe mămica mea?
-Bună, peștișorule! Parcă te cunosc de undeva. Vai, dar nu arăți bine deloc. Ești atât de
palid! Ce s-a întâmplat?
-Am pierdut-o pe mama. Am hotărât să ieșim la o plimbare. Mi-a spus să o aștept
lângă tufa de alge. Dar eu, de bucurie că mă voi juca cu mama, am uitat ce m-a rugat și am
plecat înainte. Acum nu o mai găsesc.
-Cred că și mama te caută. Am o idee. Dacă îmi amintesc bine mama ta este un pește
foarte colorat, peștele curcubeu. Ca și tine de altfel, dar, la cum arăți, ți-au pierit toate culorile.
Cei mai mulți pești curcubeu înoată în preajma Insulei Broscuțelor țestoase. Încearcă acolo.
-Mulțumesc! Plec repede acolo.
Apele erau mai liniștite acum. Ieșind puțin la suprafață zărește pe luciul apei o balenă.
-Bună ziua! Cine ești tu? Poți să-mi spui unde este Insula Broscuțelor țestoase?
-Eu sunt o balenă albastră. Nu am auzit niciodată de această insulă. Îmi pare rău, dar
nu pot să te ajut.
Peștișorul alb nu se dă bătut. Continuă să înoate în direcția în care spera să găsească
insula. Se întâlnește cu o caracatiță violet.
-Stii unde este Insula Broscuțelor țestoase? O caut pe mămica mea.
-Mai ai puțin până acolo, dar vei avea nevoie de ajutor pentru că apele acolo sunt
învolburate. Eu te-aș ajuta, dar mă grăbesc să ajung acasă. Mult succes!
-Mulțumesc, caracatiță violet! Oare cine ar putea să mă ajute?

învolburate= agitate
luciul apei= apa liniștită răsfrânge razele de lumină
nedumerit= mirat