REVISTA LUNARA DE $TIIN'$A $I PRACTICA

CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.P.R.

FEBRUARIE 1965 Nt. 2 ANUL XVlll

Cora Rosenthal -
Date privind comportarea familiilor de albine i n
stupi orizontali $i multietajati . . . . . . . . . .
BAZA MELIFERA
I. Clrnu -Determinarea valorii nectarifere a plantelor $i modul de
intotmire a balantei melifere . . . . . . . . . .
INDRUMARI TEHNICE
Const. L. Hristea -
Hranirea de stimulare cu pAstur5 extras5 din
faguri vechi . . . . . . . . . . . . . . . .
PUNCTE DE VEDERE
V. Alexandru -
Asigurarea sectorului apicol cu faguri artificiali .
SCHIMB DE EXPERIENTA
V. VBleanu -
Din experienta mea i n intretinerea albinelor in stupul
multietajat . . . . . . . . . . . . . . .
IN AJUTORUL APICULTORILOR INCEPATORI
P. Dabija - Intgrirea familiilor de albine prin crearea unui regim
favorabil in cuib $i prin hr5niri stimulente . . . . . .
APICULTORI FRUNTASI
DE PESTE NOTARE
N. Foti -
-.
Procedee folosite de apicultorii maghiari pentru valorifi-
carea eficients a culesului la salcim . . . . . . . .
I. Barac - Ingrijirea familiilor de albine de ciitre apicultorii profe-
sionivti francezi . . . . . . . . . . . . . .
AL XX-lea CONGRES INTERNATIONAL DE APICULTURA -
JUBILIAR
P. Cardag - Ecouri de peste hotare . . . . . . . . . .
CALENDARUL APICULTORULUI

COLEGIUL DE REDACTIE :
Ing. Nicolae FOTZ (responsabilul colegiului), dr. Steliana STOICESCU
(responsalil adjunct s l colegiului), irrg. Ion SARAC, dr. Teodor BOG-
DAN, prof. ing. Veceslav HAIWAJ, irrg. Nicolue NICOLAIDE, dr. Alexandnr
POPA, candidat f n ~ t i i n f ebiologice, ing. Corn ROSKNTEIAL, ing. Virgil S A F E R

Redactor gef : ing. EUGEN JIANU - candidat III ~tiirrle agricole

Redactor: ION .BOTO!jARU
Secreailr tehnic de redactie : TAMARA STREJAN
ADRESA REDACTIEI: Bucure~ti, str. Pictor Grigorescu nr. 10 lis,
raionul 16 Februarir. tclefon 13.24.8014
 DATE PRIVIND COMPORTAREA FAMILIILOR DE ALBINE
f N STUPI ORIZONTALI 6 1 MULTIETAJATI
Ing. CORA ROSENTHAL
Institutul agronomic ,N. B~lcescu'~,Bucure~ti
hIasurilc care se aplica in vede-
rea sporirii productiei de miere,
sint deosebit de cornplexe. Ele pri-
vesc sporirea puterii f amilii lor de
albine, asigurarea hranei sub ra-
port cantitativ, calitativ etc. Dar
crearea unui rnicroclinlat favorabil,
prin condifii cit mai optime in ad&-
postul albinelor (in stupi) repre-
zinta de asemenea un mijloc impor-
tant pentru sporirea productiei. De
la inventarea stupului sisiematic,
cu rame mobile, care a permis in-
terventia activa a omului in viala
familiilor de albine, adica extrac-
tia mierii, cercetarea ramelor etc.,
progrese neintrerupte au fost facute
in directia perfec~ionarii tipurilor
. . d e stupi. Cu pasiunea $i spiritul in-
ventiv,, ce daracter.izeaz~ pe api-
cultori, au fost create un numar va-
riat de tipuri de stupi, de dimen-
siuni $i iorme deosebite. 0 astfel
d e situatie a prezentatb in trecut
$i apicultura lhrii nwstrk. '.
Pasiunea in ~ p i c u l ~ u r atl'ebuie
rmbinatit $i cu o i n ~ r e ~ i n e rratio-
e ,
nalh a farniliilor de albine, cores-
punzatoare cerintelor l o t ' d e dezvof-
tare, dar care in a~elavi tinip sa
fie avantajoash omului din pu&t
- de vede& economic. Pornindu-se de ..,, periocitatea. acestor stupi. . Cornpa- ' .;., - 7 . '
la acest considerent, eforturi deo-
sebite au. lost fhcute p e ~ t r u a se
demonstra necesitatea trecerii de la
stupii de volum mic, neproductivi,
la stupii de volurli mare. '.
Stupii de volum mare asigura
dezvoltarea neintrerupta a familiildr
de albine, fiind suficient de spati-
o$i in perioada maximei lor dezvol-
,
tari. Aceasta contribuie la intensi-
ficajea instinctelor utile ale insec-
tei $i transmiterea lor pe cale de
ereditate, prevenind roida. Matca,
avind la d i s p o z i k an de an spatiu,
de ouat, albinele spatiu ..pemiu,con-
struirea fagurilor $i depozitarea
nectarului, se irnbunatapgte necon-
tenit valoarea materialului nostru
,
biologic. Acest lucru 'a fost demon-
' strat gractic prin .ceroettirile facute
de Statiunea' centrala de apic,ultu-
ra $i sericicultura ~i - a dovedit-o :
practica curenta de crestere, $i in-
tretinye.,a albinelor. ComparTndu-se . .
intrerinerea farniliilor de albine in
,
stupi R.AA001 cu 10 r a q e in cuib . ~
s i magazih, cu stupi verticali.. cu .
12 rame m Cuib $i cu magazine, s-a
constatat la afirgitui sezonului api- . .
col, ca puterea . lamiliilor 'tle albine .., ' .! '
este mai redusa21a -stupii de..vo'um.' . '-
mai m i ~ ,diferenb hind de 14,80/<,,
.., . . .
. ,-.
'
in favoarea ,familElor ~ t r e f i n u t e f n.
'
. ..
:stupi cu 12 rame, dove'dind deci su- ., , '
familiile Intreflnute. fir .;', - :.. ::
,. !
, . rindu-se . ~
\
stupi R.Af1001 cu cfte 10 r a n i t M ; l. ..
'
,cuib ~ iq .g a z i n , cu' etnpi '.vertih~i ,, ' - 2-1 ' .:., ; :'
'

, cn 2 corpuri a 10 rame de cuib, s-a
' constatat tit primii au realizat o
, productie de 30,3\ kg miere, iar la
stupii verticali cu'doua corpnri - compqrativ in aceasta direcfie, au ,
36,6 'kg, deci un s p r la miere de
2O,8otO. De aici s-a ajuns la con-
cluzia, ca pentru obfinerea produc-
'tiilor ridicate gi dezvoltarea norma-
la a familiilor de albine este rnece-
Sara intrefinerea lor in stupi de vo-
lum mare.
' menea, s-a constatat ell procentul
Trecerea la fntretinerea f amiliilor
de albine in stupi de volum mare,
reprezinta o prima etapa pentru rea-
lizarea unor familii de albine puter-
nice gi a unor productii sporite. In
final s-a ajuns la necesitatea tre-
cerii catre stupi de volum mare.
Etapa urmatoare a fost de a se
aprecia, care din stupii de volum
mare corespund rnai bine cerintelor
biologice ale familiilor de albine, cit
gi conditiilor legate de clima gi cu-
lee. De aci numeroase exp'erienfe In
aceasta directie.
In literatura de specialitate mul-
t e articole aparute a u aratat avan-
tajele ' deosebite ale stupilor cu
doua corpuri, citindu-se chiar pro-
ducfii de 100 gi 125 kg miere rea-
lizata de familia intretinuta Sn
acest tip de stup gi obtinerea frec-
venta de sporuri ~n productia de
miere cu 45-500/0 fata de stupii
pe 12 rame cu magazine gi fafa de
stupii orizontali.
Experiente comparative (U.R.S.S.)?
de intretinere a albinelor in stupi
cu doua corpuri, orizontali gi stupi
cu 12 rame gi magazin au indicat
ca cele rnai mari productii s-au ob-
tinut la familia de albine din stupii
cu doua corpuri (63 kg), m i n d
stupii orizontali (50,2 kg) gi apoi
cei cu 12 rame $i magazin (36 kg).
0 larga popularizare se face stu-
pului multieta jat. Compartndu-se
rexul tatele intretinerii f amiliilor de
a l b i n ~in stripi multietajati gi stupi
cu doua corpuri, s-a inregistrat la
. ' ' , ' *' L . C. ..t ."
14_1" ,*j>lVI*, s.-..
j I (
primii o productie de 38,5 kg fala
de 31,7 la stupii cu doua corpuri!
, Ceruetari pe linia unui studiu
iost efectuate de F. S. Batalov
(U.R.S.S.). Determurile periodice
asupra cantitqii de puiet capacit
din stupi, In toate cazurile au dat
indici superiori la familiile intreti-
nute in stupi multietajati. De ase-
mediu a1 suprafetei f agurilor ocu-
pati cu puiet capacit a fost supe-
rior la toate determinarile pentru fa-
miliile intretinute in stupi multieta-
jati. Densitatea pe faguri a fost cu
8% rnai mare, iar cladirea faguri-
lor cu 7%. Familiile de albine in-
tretinute in stupi multietajati an
realizat gi producfii rnai mari de
miere. De asemenea, intretinerea
familiilor de albine In stupi multi-
etajati a redus de doua ori timpul
de lucru necesar, deoarece necesith
mai putine revizii gi permite mbui-
rea corpurilor intregi. Aceasta face
posibila sporirea numarului de
stupi, ce pot fi deserviti de un api-
cultor, sporirea productivit8tii mun-
cii gi reducerea pretului de cost al
mierii.
S-a stabilit ca prin agezarea cor-
purilor suplimentare, temperatura
se mentine in aceleagi limite ca gi
inainte de agemrea corpurilor gi nu
influenteaza negativ asupra cregte-
rii de puiet. Aceasta se explica prin
faptul ca la reducerea temperaturii,
albinele se string numai in corpu-
rile cu puiet.
I. S. Kovalev tinfnd evidenta pro-
ductiei globale de miere pe 4 ani,
a obtinut la stupii mutietajati pro-
ductii cu 140/,. rnai mari in compa-
ratie cu famlliile intretinute in
stupi cu doua corpuri gi cu 23%
rnai mult decit cele intretinute in
stupi pe 12 rame gi magazin. 1.n
ceea ce privevte compararea cheltu-
ielilor de munca, a reiegit ca media
pe familie pentru lucrarile de intre-
 tinere la familiile din stupii cu
doua corpuri a fost de 178, minbte
$i numai de 89,5 minute (de doua
ori rnai putin) pentru familiile din
stupii multietajati, obfinindu-se tot-
odata ridicarea productivitatii fami-
liilor de albiqe cu 15OlO. Iata deci
ca nu este intimpltitor faptul, ca in
S.U.A. de multa vreme se acorda
preferintii deosebita pentru stupul
multietajat, care este de o cons-
tructie simpla, ieftinti gi in care se
intretin peste 95Ol0 din familiile de
albine. Deci stupii mdltietajati asi-
gura sporirea productivitatii mun--
cii, deoarece procedeele de ingrijire
a familiilor de albine se simplifica,
permitind manipdlarea corpuril or $i
nu a ramelor, obtinerea unor pro-
ductii sporitc gi o dezvoltare mai
rapid8 a familiilor de albine. Intre-
tinerea falailiilor in stupi multieta-
jati este III contradictie cu tehnica
invechita de ingrijire a albinelor,
bazata pe cercetarea fiecarui fagu-
re in parte. Metodele de fntretinere
I
Grofic- 1 - Cantitatea de puiet
trebuie aplicate diferentiat, in func-
fie de tipul de stup, deci nu se pot
aplica la stupul multietajat aceleagi
metode ca la stupul orizontal sau la
stupul cu doua corpuri.
Dispunind in stupina Institutului
agronomic; ,N. Balcescuu de stupi
multietajati $i orizontali? apar in-
tereaante rezultatele intretinerii fa-
miliilor de albine in stupi de tip
diferit. Din analiza datelor obtinute
de noi in anul 1964, privind evolu-
tia familiilor de albine in cursul se-
zonului, rezulta ca cu e x c e p ~ apri-
mei determinhri, unde diftwenta de
800 de celule este redusa g i b
avanta jul familiilor adapostite in
stupi orizontali, indicii superiori la
aproape toate detenninarile s b t in
f avoarea f amiliilor fntretinute in
stupi multietajati (tabelul l), in-
sumind cantitatea totala de puiet
capacit, rezultii un spor de 22OlO
in favoarea familiilor de albine in-
tretinute in stupi multietajati. Este
intereeant de remamat, cB fn . se-
 _ . , . . ' ,
i' ~antitataa'de~d&
. D.ATE.LE ~ETE.RMINARILQ.!R.
mpul.

'1 1 1 I 1 1
~

de
stupi
' I

martie
I1
a~ilf.:
I11 ..
;mai . I IV
mai
V
an.
VI
iunie ,
VII,
.fie ,
VIII
iuiir ;
~ulti- , . ,
etajat 1 700 9 683 I8 016 .20$03 21 583. 18 266 1 7 033 11,216
Ori-
zontal 1 630 10 483 12 966 16 813 20'100 13800 12 733 5 600
' .
zonul de primavara, concomitent cu
'
grupa iamiliilor lntretmute in stupi
Pmbunattitirea eonditiilbr exterioare, orizontali cit ei in irupa familiilor
se intensifica cre$terea puietului, -din stupi mnltietajafi. T o t u ~ ila fa-
ceea ce se obsema prin cregterea
cantitatii di: puiet capacit (grafic miliile din stupii multietajati, sch-
1). Aceasta cregtere marcheaza UII derea are un mers mai lent.
mers ascendent pMa la inceputul . Analiza proviziilor de miere din
lunii iunie, dupa care incepe sit stupi arata indici superiori in avan- ,
scada. Uaca la inceputul lunii iulie,
scaderea nu este atit de accentuata, . tajul familiilor intretinute fn stupi . . '
multietajati. Lgsate in condiiii na: '
din a doua parte a lunii iulie este
mult mai pronuntata, marcind in turale, fara hrana de completare,
septembrie o scadere de 77%, fata pentru a putea urmari evolutia re-
de cantitatea maxima de puiet din zervelor ;de hrana din stup, dupg
luna iunie. scoaterea de la iernare, la reyizia de

Grafic 2 - ~volutia'd n t a d u i de control (Lbhliu 1964)

Urngrind graficul cintarului de primhvara (21 martie) cantitatea de

control intelegem de ce cantitatea de
puiet scade din a doua jumatate a
lunii iulie, mult mai accentuat fatal
de prima jumatate (graficul 2). Se
observa, ca de la 24 iulie cintarul.
inregistreaza permanent scaderi.
S c a d m a are acela~i mers atit in
miere a fost apropiatil pentrn cele
doua grupe de familii de albine; in-
tretinute in stupi orizontali, iar al-
tele in stupi multietajafi. Pin2 In
prima jurnatate a lunii aprilie, cind
se inregistreaza numai scaderi la
cintarul de control (graficul 3), '
 trol, deci proviziile de hrana din
stup hcep sil sporeascil, reflectin-
du-se prin cantitatile de 1,753 kg
la stupii multietajati gi 1,290 kg
la stupii orizontali (aceasta la s f i r
gitul lunii aprilie).
Dupa culesul de Is snicim s-a fn-
registrat 25,525 kg la stupii multi-
etajati fata de 15,364 kg la stupii
orizontali,' adica un spor de 66%.
Dupa culesul de la floarea-soare-
proviziile de miere dm stupi scad lui, familiile de albine din stupii
acceniu~t.lncepind cu 14 aprilie, o multietajati au avut in cuib 22,819 \
data cu inflorirea oaisului st4 inre- - kg mi& in medie pe familie, iar
gistreaza sporuri la ciatarul de con- cele in orizontali 16,675 kg, adica

-..
0 :

. , , . I , Cantitstea de mlere . ,. , . ,
, ..
.
" ' ",
D A T,E,L E ' D E TE R M I N'.ARIL O R . \
. ' . , , I . . ,. . , " . .,
Felul stupului .. Dup& skclm I '

zcrr?.. :16JIV~ '. i .0 . 1 ~ . ,

, ; '

. .
. . I , :
, . . , ,

Mnltietijat . ? .

Orleontal
. . ,

. .
- ,

_. ..
., .
.
<
.. .- . .
.. ,

. . ..
,."
..
.,
.
'6 , .
I . ' .

. , ,.
. . .
. .
. . , . .,.
. ,

.
. ,
i
.
,
', ,'

. . .
'I.
.
1 ..: . . . . #
. ~. , . ' . . . .
.,. , . . . .
. .." . ,. ...:+
. :. .,.
I,
,
.
! %
.
,
, .
I

. .
.

. , - ./
un spor de 37%, la primul tip de
stup (tabel 2). 1 etajafi au fost superioare sub ra-
La determinarea de la fnceputul
toamnei, la familiile din atupii mul-
tietajafi s-a gasit 'cantitatea de
18,729 kg pe familia de albine, fata
de 12,308 kg la stupii orizontali
(graficul 4). Aceasta scadere se ex-
Gdic 4 - Rezervele de miere in cuib
plica prin lipsa de cules de la $fir-
gitul verii $i consumul din provizi-
ile proprii. RezultP deci, CB intre
cantitatea de puiet creacuta in stu-
pii multietajati, care a dus la ob-
[inerea unei cantitati s p r i t e de al-
bine $i cantitatea de miere realizata
exista un raport direct proportional.
Pornind h sezonul de primavara
de la cantittiti egale de albine
(1,200 kg), la sfirgitul lunii mai
cantitate9 de albine cre$te aproape
de trei ori la stupii multietajati $i
numai de doua ori la stupii orizon-
tali. In tot cursul sezonului activ
familiile de albine din stupii multi- I*
portul puterii lor, familiilor de al-
bine din stupii ~ r i ~ o n t a l iprezen-
,
tind la s f i r ~ i t u l sezonului o greu-
tate dubla. In stupii multietajati se
creeaza o puternica actiune stimu-
lenta prin transportarea mierii din
corpul inferior 4n corpul superior,
ceea ce permite o mai buna dezvol-
tare. Aceste date pledeaza pentru
trecerea la Tntretinerea f amiliilor de
albine in stupi multietajati, deoare-
ce asigura o dezvoltare mai bma,
duce la obfinerea de familii puter-
nice $i la productii sporite de mie-
re. Pentru aceasta h s a este nece-
sara h,su$irea tehnicii de intreti-
nere a albinelor in acest tip de
stupi $i la imbunatafirea construc-
iiei acestuia, care sa permita o fm-
pachetare rapida $i u$oar8 in vede-
rea practicarii stupiiritului pastoral.
DETERMJNAREA VALORII NECTARIFERE A PLANTELOR
$1 MOUUL DE ~NTOCMIREA BALANTEI MELIFERE
Ing. I. CIRNU
Seful laboratorului de bez3 melifers $i
polenizarea culturilor din Statiunea cen-
tral& de apicultura $i seridculturi,
Bucurqti

l n vederea stabilirii perspective- toda sp818rii. nectamlui), metoda

ior de dezvoltare rentabila a secto-
rului apicol dintr-o zona, raion sau
regiune, trebuie sa cunoavtem pe de
o parte resursele melifere existente
precum gi capacitatea lor de produc~
tie, iar pe de alta parte numarul fa-
miliilor de albine, ce pot fi Pntre-
tinute in mod economic.
Pentru stabilirea capacitatii nec-
tarifere a unei culturi sau a unui
masiv forestier melifer, trebuie sa
luam h consideratie urmatoarele
date :
a ) Stadiul de vegetatie precum $i
starea fitosanitap a plantelor';
b) Densitatea plantelor melifere
qi respectiv numiirul florilor pe uni.
tatea de suprafala (hectar) ;
c) Durata dC inflorire a unei
flori, a unei plante qi respectiv a .
masivului (culturii) ;
d ) Cantitatea de nectar secretata
nn medie de v fluare pe toata peri-
oada infloririi sale. A w g i e t r a r i l b r stupului de, contfol se
Determinarea productiei de nectar
se execula dupa metode directe gi
' indirecte. Printre metodele diredte
citam : metoda chtaririi albinelor
capilarelor, metoda microhirtiilor de
filtru efc. Ca metode indirecte men-
tionam : metoda stupdui de con-
trol, metoda determidhi valorii
nectarifere a florilor dupa gradul de
cercetare in cimp de catre insecte,
metoda aprecierii dupa intensitatea
zborului albinelor in stupina etc.
Dintre metodele indirecte cea mai
raspindita in practica este metoda
stupului de control, care consta in
aceea, ca f iecare apicultor inregis-
treaza zilnic, (seara, d u p ~lncetarea
zborului) in carnetul de stupina,
greutatea stupului de control $i sta-
bilegte astfel sporul sau scaderea
greutatii acestuia, fata de greuta-
tea stabilita in seara precedent&.
Adesea se mai inregistreaza greutab
tea aceluiagi stup dimineata, Inain.
tea zborulai albinelor, pentru a Be
constata s c ~ d e r e ade pe u m a acti-
vitatii din timpul noptii; Pt baza
poate alcAtui graficul pmdtlctiel d e
miere fn tot secoaul apicol ei ee ,-
p a t e face oaraeteriearea florei me-
lifere dupa productia de miere IW _. .
? < ,
I a /

inninte $i dupa cercetarea fidrii, coltatti de albine. Degi dceastti m a L -

metoda analizei chimice a albinelor; t o d q nh permite detenninarea p m . . .J* j.?

metoda microannlizei chimice (me- dbct4ei reale de nectar, totugi datele

.<
.F .d
' 1
.. ,
, . .#
. ,.
,
.,
, ,
* . . 5 <.
o b w ,cn aiuiwl mei ,clm;t':.,-deose. Astfel, din determiniirile efectuate
bit .de .-prefjoase, hitrejjind: + detm-
minarile ,facute :, prin . pletodble di-
recte pentm sta&iIirea valofii, nkcta-
rifere a .uncispecii. ...
!. Dintre metodele d i r e ~ L d ~ imai 4 -.' tii favorabile(.normale) in mod a-
des folosite -sint metoda, microanali-
; zei chimice (metoda . spalarii),; :me--.
toda microhir-tiilor de. filtru-.gi' me. ..
toda capilarelor. toate cazurile
determinarea incepe prin efectuarea . mite foarte largi $i anume de la ci-
observa~iilori fenologice, pentru cu-
' teva ore pin& la 2-3 zile.sau chiar
noa~terea $i a calendarului hflori-
rii plantelor melifere.
Mai intii se face analiza botanic&
a masivului gau a speciei a carci
productie de 'nectar o d e t e ~ i n a m .
' Urmeaza observariile asupra princi-
palelor momente din ontogeneza . care.
plantei, rnai ales asupra etapelor in-
floririi; La hflorirea plantelor se
urmaresc in cadrul cercetarilor mi-
ntitioase, patm momente principale
~i anume : jnceputul infloririi, adi-
ca apastia primelor flori ; Pncepu-
tul infloririi masive la deschiderea
\ A 25 0/, din numarul florilor ; inf lo-
rirea maxima (generala) cind peste
50% din flori sint deschise $i sfir-
qit de Mflorire, cind bobocii nedes-
chivi se gasesc sub 25%. Determi-
.,nares n e c t a d u i este bine SB se faca
la., lnceputul, maximul $i sfirvitul
Pnfloririi. C h d acest lacru nu este
posibil, se deterlllina productia de
, $i se conserva ping la efectuarea
nectar in perioada infloririi maxime.
In orice stadiu ,s-ar executa analiza,
flonile se izoleaza cu s ~ c u l e t i de
tifon sau cu alt tip de izolatoare,
cu 24 ore inainte de efectuarea - ana-
lize'lor. .-Productia determinatg se
considera conventional ca fiind cea
secretats in 24 de ore.
Trebuie ~ s sli a mentionam, ca
dupa ultimele cercetiri -efectuate in
cadrul S.C.A.S. c!u privire la fizio-
logia $i dinamica secretiei nectaru-
lui la diferite plante, s-a stabilit c3
productia de nectar a. unei flori nu
este aceea obtinuta printr-o singura
determinare, ci este mult mai mare.
!
. .
,
. ',
din 2 ln 2 ore la speciile forestiere
(salcim) ca $i la plantek aquale
cultivate (bostanoase) a rezultat ca,
,secre?ia de nectar are loc in cebdi-
proape continuu de la deschiderea
florilor $i pin8 la inceputul ofilirii
lor. Durata de bflorire a unei flori
variaza de4a o specie la alta in li-
mai mult. ,
Pentru, a f i cunoscute $i folosite
la nevoie pentru determinarile de ,
nectar, dam mai jos descrierea me-
todelor directe enuntate mai sus, y i
avantajele pe car6 le prezinta fie-
'
Metoda spdkarii. Aceast~ metoda
consta 3n recoltarea unui n u m u co-
respunzator de flori, spillarea gi
analiza nectarului, dupa tehnica
aratata mai jos. Metoda are avan-
tajul ca se pot face bdetermin8ri ~i
la florile foarte mic~, de la care
nectarul nu se poate recolta cu aju-
torul capilarelor sau se recolteaza
cu mare greutate. Probele pentru
analiza contin 50-2 000 f lori ficca-
re. In functie de mfirimea florilor
se spala cu apa distilata (50-100
'
cmc) In cristalizoare, timp de 15-
30 minute, apoi solutia se filtreaza
analizei chimice, 'cu ajutorul cItor-
va picaturi de toluen (CdH5CH3).
Analiza chimica se executa d u p ~
metoda Hagedorn-Jensen, stah
lindu-se zaharul invertit, zaharoza
$i apoi prin insumare, zaharul total
~ mg/floare. Dezavantajul acestei
metode este, ca prin aceasta se sta-
bile~te numai productia de zah8r,
iar 2antitatea nectarului $i concen-
tratia acestuia ramin necunoscute.
Pe l'inga aceasta, metoda amintit2
este neexpeditiva, deoarece trebuie
traasportata pe teren sticlaria dela-
borator, apoi se cere o munca mai
indelungata $i cheltuieli legate de
 consumul reactivilor. Rezbltatele
obQnute nu reflect& totdeauna o
situatie absolut real& pentru ca in
solutie se spala $i zaharul din su-
cul celular a1 florilor. De aceea
aceasta metoda se recomanda a se
folosi numai fn cazuri rare, . cind
marimea $i conformafia florilor nu
permit determinarea nectarului in
alt mod.
Metoda microhfrtiilor de filtru
const& in aceea, cti un num&r de-
terminat de 50-100 fisii de hirtie
de filtru, cu o lungime de 20 mm
$i latime de 2 mm se introduce in
tot atitea flori, pentru a extrage
nectarul, dupa ce in prealabril s-au
cintarit intr-o eprubeta. Cintarirea
efectuata imediat dupa extragerea
nectarului ne indica prin diferenta
fata de prima cintafjre, cantitatea
de nectar a celor 50-100 flori. Re-
zultate mai complete se obfin, dacii
hirtiile introduse in eprubeta se
usuc;%, pmtru ca astfel se deter-
mina greutatea nectalvlui uscat,
adica greutatea zaharului continut.
Metoda micmhirtiilor de filtru .da
rezultate bune gi se folose~tepara-
- lel cu metoda capilarelor, care este
m a rnai practica.
~Metoda' capilarelor prezintd cele
ntai multe avantaje, fiind rapida gi
dind posibilitatea stabilirii produc-
tiei de nectar, atit la un moment
dat, cit g i in cursul existentei unei
flari. De asemenea la nectaml ex-
tras se poate determina concentra-
tia A zahar cu ajutoml unui refrac-
tometm. De aceea, aceasta metoda
este cea mai recomandabila, fiind
ihdicatd pentru toate cazurile, cfnd
forma $i marimea florii permite fo-
losirea capilarelor. .
Metoda capilarelor constg in
aceea cd, pentrU extragerea necta-
rului din flori, se folosesc capilare
de diferite forme, cu un &diametru
de 0,2-0,5 mm (0 extenor 0,6-
0,8). In prealahil capilarele se eti-
cheteaza, se cintaresc si se introduc
intr-o eprubeta sau fntr-o cutie s p
ciala de transport, astfel ca ele SB
poata fi purtate fara a se sparge.
In momeatul cind incepe operatia de
exffagere a nectarului, la capilar se
asaza un tub de cauciuc (de genul
sondei gastrice), astfel ca lucrarea
sa se efectueze comod $i cu preci-
zie. Dupa ce s-a extras nectarul de
la mai multe flori (de obicei 10
flori), tubul de cauciuc se desprin-
de, iar capilarul se recintare~tepe
o balanta de torsiune. Diferenta
dintre greutatea initial& a capilaru-
- lui $i greutatea d u p ~recintarirea la
balanta de torsiune ne da cantita-
tea nectarului extras. Produc~ia de
nectar se exprima apoi in mglfloare
h 24 de ore. Prin extractii repetate
(pe teren fara a se rupe floarea)
insa pe toata durata de existent& a
unei flori, se poate obtine produclia -
de nectar totala (reala) a acelei
flori. Balanta de torsiune este por-
tabila $i' de asemenea $i refractome
trul cu citire de la 0-500,f0 sau
0-850/0, astfel c~ permit cu u$u-
rinta transportul lor pe teren.
In cazul cind nu dispunem de ba-
lanta de torsiune, capilarele de for-
m& alungita se coteaza cu a j n t o d
apei distilate, cantitatea de nectar
stabilindu-se prin corectia data de
indicele specific diverselor concen-
tratii ale nectarului (cotarea se face
la 20' C).
Metoda capflarelor prezhth qi ea
unele neajunsuri, in sensul. ch se Iu-
creazd in condifii bune numai plna
la concentrafia de 65%, nu se p a t e
apliba la florile mici, iar din cauza
aderentei nectarului, o mica parte
din cantitatea totaln a ecestuia nu
poate fi absorbit& etc. Cu toate
acestea, fata de cehlalte mltode,
are avantaje mult mai mari, din .-
care cauza este de dorit a fi axtinsti I
. In productie.
In general apicultorii sht obig-
nluiti sii aprecieze valoarea mebfer8
m productia de miere ce se obtine.
 In acest lcaz productia medie de
nectar gi zahar la ha, va f i : Z =
z x a x b ; in care Z = productia
de zahar la ha, z - tahar mglfloa-
re, a = nr. de flori la ha, b =
.,
durata de nnflorire a unei flori, in
aile. De aici, cunoscind productia
de zahar la ha $i luind in conside-
rare c# 100 p#r!i miere contin fn
medie 8 0 p a r ~ i zahar $i 20 apa,
productia de miere la ha va fi :
M = Z x 1,25 (1,25 reprezinta
coeficientul de transformare).
B a h t a meliferti. In vederea in-
tocmirii unei balante melifere pen-
tru o localitate data sint necesare
urmtitoarele ' lucrari : cvaluarea re-
surselor de miere existente $i stabi-
lirea nurnarului de familii de alhi-
ne, ce pot fi intretinute pe vatra de
stu~ina.
4 Evaluarea resurselor de naie-
re a bazei melifere locale. Se inre-
gistreaza suprafetele terenurilor ce
intra in raza de 2 km a stupinei
(ma. 1 2 5 6 ha) dupa modul de fo-
losinla (paduri, finete, islazuri, li-
vezi, terenuri arabile, vetre de sat),
folosindu-se date'le existente la sfa-
turile populare comunale, gospoda-
riile agricole socialiste sau ocoalele
silvice. Se recomanda a se folosi o
harta a zonei respective pe care se
delimiteaz~ categoriile aratate de
teren. Cercetind fiecare categorie In
parte, se identifica plantele meli-
fere, mai ales cA cele spontane se
gasesc in amestec cu alte plante
nernelifere, se stabile~tepentru fie-
care in parte, cit ocupa procentual
din suprafata data $i deci suprafa-
ta ce o c u p ~efectiv. De exemplu, in-
tr-o padure in suprafala de 300 ha,
unde artarul se gase$te intr-o pro-
portie de 20%, suprafata efectiva
ocupata de artar va f i de 60 ha.
Pentru pomi $i pentru salcfm, ce
nu sint in plantatia masiva, cum a r
fi in vatra satului, se stabileqte cu
aproximatie numsrul arbodor 'ce d ,
giisegte in nnitatea de suprafata, ,
apoi suprafa~a ce a r ocupa, daca
ar fi intr-o plantatie incheiata.
Cunoscind ' suprafata ocupata ' d&
fiecare plant& meliferti in parte gi
inmultintl cu productia de miere re-
dusa cu 213") din valoarea indicata
in normqtive$*) se afla cantitateh
globala de miere, ce o poate furniza
baza meliferti respectiva.
I b) Stabilirea nuntdrului de fanti-
lii de albine ce pot fi Fntretinute pe
o vatrd rle s t u p i d . Cunoscind can-
titatea de miere ce o pot furnixa
plantele din raza economics cle zbor
a stupinei, se stabileqte numiirul dc
familii de albine, ce pot fi intreti-
nute ili zona respectiva. Evaluarea
se face pe baza consumului de
hrana a agbinelor in cursul anului
$i a productiei de miere planificati.
Se $tie Ca pentru lntretinerea nbr-
mala a unei familii de albine s b t
necesafe in cursul unui an intreg
cca. 90 kg miere. Pentru un roi se
calculeaza 45 kg astfel ca, dacri in
sezon stupina se maregte cu
Iamilii noi, rezulta ca pentru un roi
trehuie calculat incg 9 kg. La acea-
sta se a d a n g ~o recolta de miere
marfa de cca. 30 kg. In total, vom
avea 90 + 9 +30 = 129. Numarul
de familii de albine ( F ) ce pot f i
intretinute pe o vatra se a f h , im-
partind valoarea resurselor bazei
melifere ( M ) la cantitatea de miere
\ ,
necesara pentru o familie de albine
M M
(m). Astfel avem ; F = rn - =- 129
*) Pe baza ultcimdor determinari s e
ia in calm1 1/3 (33%) din productiile
de m,iere evaluate pentru diferite specii,
intrucit restul de nectar s e considers
c3 nu poate fi valorificat de albine, da-
torits timpului nefavorabil secretiei de
nectar $i a consumului de catre alte
insecte concurente.
**) Normativul se va publica in ur-
matoarele numere ale revistei.
I
HRANIREA DE STIMULARE GU PASTURA
DJN FAGURI VECHI
CONST. L. HRISTEA
Bucurevti, Bd. George C o ~ b u c nr. 33
raionul Nic.' Balcescn
Pastura, csursa de proteine de
prim ordin in hrana albinelor, pe
care acestea o pregatesc pentru con-
sumul lor de rnai tirziu, nu este alt-
ceva decit polenul adus de culega-
toare. Albinele incorporeaza polenu-
lui secretii glandullare, care impreu-
na cu o foarte mica cantitate de
miere adaugatti, ii marevte urnidha-
tea initial&.
Odata terminata aceasta prelw
crare a pdenului, albinele il depo-
ziteaza in celulele unui fagure, pre-
ferat de culoare inchisa, batucindu-1
prin lovituri cu capul. fn felul
acesta ele elimina aerul dintre erA- "
unciorii polenului, pe care-1 trans-
forma lntr-o mask compact& ~i omo-
. gena. Celulele ins& nu le umple cu
totul, l a s h d deasupra pblenului un
spatiu gol. Prin aceasta a doua lu-
mare, albinele fac o munca cle in-
' silozare a polenului, la fel cum fac
zootehnicienii n o ~ t r i , care insilozea-
zn furajele tocate ~i bine Indesate,
in gropi acoperite sau in silozuri
- i
de suprafatn, Pnalte $1 bine inchise.
Secretiile inglobate polenului cu'
fermentii lor enximatici, se intihesc
In masa b~itucita cu mi diastanici
, . din cuprinsul graunciorilor de po-
len, blesnind astfel pornirea unei
fermentatii acidcdactice sub actiu-
nea bacteriilor respective. Acestea
EXTRASA
ajuta in primul rlnd la transforma
rea polenului In pastura, care nu
numai ca este o hranei mult rnai asi-I
milabiia $i uvor de digerat, dar ea
are $i o putere de stirnulare a glan.
delor faringiene producatoare da
lapti~or,de trei ori rnai mare fata
de cea a polenului proaspat gi dd
noua ori rnai mare fata de oricare
mlocuitor a1 polenului. In a1 doilea
rind aceste secretii glandulare frR
neaza ~i anihileaz~ chiar puterea
gernlinativa iniliala 'a g r a d o c i l t r r
de polen, datoritg antibioticelor ce
secretiile le-au adus cu .elk. Acestetv
din urma au o valoare imensa ~n
lupta ce se dil in stup, intre.ele gi
diferiti germeni ai unor boli care as
nimici familia, d a c ~nu ar , exieta
acolo aceasta arrna de aparare. Sa-
vantul francez Remy Chauvia, im?
preuna cu colaboratorul snu P. La,
vie, au gasit ca, de pilda, polend
de castan are 1,26 u.i. antihiotice,
clar dupa transformarea lui in ~ $ 4
turs, numai dupa opt eile, puterea
antibiotioii a pasturei este d e trei
ori rnai mare. Ei an gasit de as&
menea, ca din p u n ~ tde vedere *ch+
mic polenul are ,initial o reactie aE*
caling, dar prin transformare a
pgsturk are o reactie add%. I n t ~ a i
devar, g u s t b d pastura n-o rnai
simtim dnlceaga, a92 clrm.~atiaa ch
-.,I&
 este polenu1 proaspat, cll are un
ugor gust acrigor, cu o nuanti foar-
te fina de, amarui.
Rolul fagurilor vechi pentru pre-
gcitirea pdturei. In pregatirea aces-
tei hrane insilozate, albinrlc nu o
preferinth pentru iagurii vechi de
culoare inchisa, pe care stuparul va
avea grija s!k-i ageze In marginea
stupului, in timpul cind polenul
proaspiit abunda in nntura. Atunci
albinclc se grebesc sa-1 strmga pen-
tru zilele de restrigte, cind, in toam-
na, sau la inceputul primaverii, ele
nu-1 rnai gasesc in flori, dar b ,
schimb este foarte solicitat pentru
extinderea cuibului.
Locul fagurilor vechi cu pcisturci
m ctcib. Preferinia albinelor pentru
depozitarea acestei pretioase hrane
in.fagrlrii marginagi ai stupului, se
explic~ prin aceea, ca hrana com-
pact& aflata in celule, cit $i captu-
girea interiorului celulelor cu inve-
ligurile nimfelor fac din acegti fa-
guri- g r o ~ izid de aparare a ghemu-
h i de albine de rigorile iernii. S-a
dovedit de cercetatori, c& fagurele
Cn pRsturB aflat acolo, constituie
lm element reu conducator de cal-
dm& ~i deci retine caldura atit de
'
necesara familiei. ~n perioadele reci.
cum Insa marginile stupului este
ei lbcul unde vaporii din respiralia
albinelor d'in ghem se condensettea,
acestea au grija ca3atunci cind pro-
cesul de transformare a polenului
In ppastura este aproape terminat, -
ele sa-1 izoleze de acest pericol. Lu-
crarea aceasta o fac aducind miere
matura din fagurii de strinsurg, cu * parul trebuie sa aplice orice mij-
care completeazii golul lasat initial
61 ceiule deasupra pasturei batu-
cite, peste care trag un oblonag de
c e a p In felul acesta hrana pre-
gatit& pentru un consum ulterior
este complet izolatg de umiditatea
care iarna se creeaza, mai ales pe
fagurii mltrginavi.
Alegerea acestui loc pentru depo-
eitarea hranei proteice, este bine ffi-
cuti de albine, caci in economia
cuibului lor, nu pot sa punii pastura
in alta parte din urmatoarele mo-
tive : tn fagurii din mijloc, unde
desigur ca pastura ar sta mai bine,
este spatiul rezervat cuibului, care
trrbuie s&$i pastreze unitatea lui
sfcricli $i far% intreruperi, iar daca
ar pune-o alaturi de cuib, unde obi$-
nuit se forrneaza gi ghemul de iarna,
. pastura a r ocupa locul fagurilor cu
miere. In iarnh, albinele au nevoie
b special de miere. Aceasta este un
hidrat de carbon, caire consumats le
da caldura corporala gi deci colec-
tiva. Din acest punct de vedere, am
putea spune cil mierea se aseamana
foarte bine cu carbunii, pe care noi
oamenii ii punem iarna in soba,
pentru a emana caldura. In schimb,
de pastura, ele au nevoie tirzju,
a d i c ~atunci c b d incepe s i ~apara
instinctul de reinnoire a generatiilor
acestei unitati biologice, care este
familia. Acolo, ins%, unde este de-
pozitat8, ele o vor gasi nealterata
sub protectia celor doua inveliguri
cu care au izolat-o, adica cu mierea
pusa deasupra $i a ohlonagului de
ceara. Aga s-a injghehat instinctul
acestei orinduiri a cuibului, necesa-
rg colectiviti~ii, in ihilioanele de
ani de cind albina $i-a dus existenla
fn adapostul scorburei copacilor se-
culari. Acolo,;:$ata le-a fost mult
mai bine asigurata decit In stupii
nogtri, unde le-am silit sa stea, pen-
tru a le folosi adesea fara retinere
gi menajamente.
Cunoscind cele de mai sus, stu-
loace posibile pentru a determina
albinele, sa adune un cit mai mare
numar de faguri de pastura, pentru
a-i retroceda, cind fn natura ele nu
mai gssesc polen.
I Pregdtirea rezervelor de pdisturd.
In acest scop, cfnd in primavara,
polenul este abundent in natura,
stuparul va a$eza in marginea cer-
pului de jos a1 istupului fagurii cei
rnai vechi $i rnai inch$ la culoare,
dar numai cite doi sau trei $i nu
rnai mult. Albinele vor folosi pole-
nu1 proaspat la cre~tereapuietului,
i a i disponibilul il va a$eza lingri
quib, pentru a-1 avea la indeminn.
Prisosul peste aceste nevoi va f i
depozitat de albine in cei doi fa-
guri vechi din margini. Cind stupa-
rul observa, ch acegti faguri sint
aproape plini cu pastura, ii inlocu-
ieqte cu alti doi faguri vechi, iar pe
cei plini ii ridica in corpul superior,
acolo unde albinele depozitea~amie-
rea. Aflati acalo, albinele se vor
grabi sa-i acopere cu-miere matura
$i sa-i capaceasch. h d fagurii cu
ptistura sint astfeI pregatiti, stupa-
rul ii ia $i ii depoziteaza intr-un
dulap, ferindu-i de atacul daunato-
rilor. Daunatorii s h t foarte avizi de
pastura. De ~ i l d l ,Zander scrie ca
intr-o iarna daunatoml Glaciphagus
domesticus apis i-a distrus 250 fa-
p r i cu pastma, pugi intr-un d u b .
Pentru a preveni degradarea fa- . canadieni, care nu folosesc metoda
gurilor cu pastura, se va folosi in
acest scop formolul in concentratie
de maximum 30OlO, care se va pune
cite 100 g pe o farfurioarii,, ce st$ .. extratimpuriu de la hiveat gi rapita
pe speteaza mperioara a rindului
de sus. Cind formolul s-a evaporat,
doza se reinnoie~te. Concentralia de
formd indicata trebuie respectat%
caci altfel pastura se megre$te,
se intaregte, iar in pFimavara va
f i greu de cxmsmat $i greu ae
digmat de albine.
R r ~ n i r e ade stirnulare cu
De la sine inteles ca f a g d i cu pas-
tura vor f i oferiti albinelor in p i -
mavarg, a+ezind cite doi in dreapta
~i stings cuibulvi. Vorbillld insa
de hrana de stimulare propriu-zis$
cu pasturl, nu ge reeumarq numai la
oferirea acestor faguri albinelor,.
scoCindu-i d i p depozit., - aceasta.. : cutit bine ascutit, -gi se taie fagu-
este o lucrare, a$ putea spune, !a': 1, rii ia fisii ingustk, -Matt fiecare rind
cundara, fata de cea caCt3-i preckde
qi care este de o gi rnai mare imp .... l ~ llor..
portanta. Ea consta b~ extragerea
pasturei din fagurii vwhi En l h l e
geroase din iarna, preghtind din ea
o hrana special&, care se ofera al-
binelor sub forma de turte cu 40
zile inainte de desprimavarare.
Viitorul apiculturii din tars nos.
stra nu se va rezuma de acvm ins-
inte numai pe cele doua recolte de
la salcim $i floarea-soarelui ori
zmeura, ci rnai ales, pe un cules bo-
gat $i de o mare insemnhtate, de la
inceputul primaverii. Zecile de mii
de ha cu plantatiile de pomi fructi-
'feri, ce acoperii toata Zona subcar-
patica, vor oferi albineldr imense
resurse de cules iji vor avea tot.
odata un rol important In wleniza.
rea plantatiilor, deci trebuie s~ pre-
gatim familiile din timp, chiar M
ultima luna de iarnh, chiar atunci
cind zapada se rnai mentine b stu-
pina. Stuparii vor face stimulaert
numai cu pastura extras& din fagu.
rii vechi, amestecatn cu ntiere semi.
cristalizata. A$a fac gi unii otupari
inumana de distrugerea familiilor
prin sufocare in toamnil, ci le pas-,
treaza $i le pregatesc p e n t ~ uc&sut
de toamna.
Fotografiile primite acum 3 ani
de la ink. Horghelen, pregedintele
stuparilor francezi, aratg cum stupa-
m l H. Schaffer merge iarna pe zs-
pad& cu caldhrile cu .pllstura $i
rniere, d 3 d albinelor aceasta stirnu.
lare. 0 putem face 8i noi $i Inca
mai bine, caci iernile canadiene sin1
mult rnai friguroase ca ale IlUaStre,,
iar cei de acolo nu au bogatia wci- -
10' de mii de ha de p o d -fructiferi,
Care acOperh plaiul'ile nOa?tre.*
Extragerea pdsdurei din fagwii
vechi. Itn lunile de ia&& se scot din
depozit fagurii cei mai vechi, cu un
-de' celule' 88-fib t8iat 'exact la mij.
13
 : Lucrarea se face Sn casa, la ciil-
dhrii, Tar &poi figiile se .scot afara
la, ger ; ceara sdevine casanta- sfari-
micioasii, iar Dastura b a t u c i ~ra-
mfne ca nigte prizme hexagonaie.
Frecbd h t r e miini $i s u f l h d poj-
ghijele de aeara fafimicioasa, rami-
ne past,ura\curat8. Ceara se topegte,
iar pllstura se trece printr-o ma$ina
de tocat carne, apoi se amesteca cu
rniere semi-cristalizati sau sirop
dens, atit cit s i ~se lege ca turtele.
Aoestea se ofera albinelor pe o foaie
de hirtie ceratn, gaunt&, cum sint
colile de hirtie ce servesc la creste-
re8 viermilor de miitase. Turtele se
acopera cu o alta hirtie,. a~ezintl
deasupra $i o foaie de carton gu-
dronat,'iar peste acesta st& o pernli
caldunoasa cu tala$ ; gi apoi ca-
pacul. ,.
, S e dii c'ite o turta de 1 kg o data
pe siiptarninii. Nu este pericol de rs-
cirea cuibului chiar pe frig mai
Stupin3 in raionul Tulcea
mare, ciici operatia nu dureaza mai
inult de un minut.
0 a doua metodii 'de extragetea
plisturei, este aproape asemanatoa-
re, dar aici se rad celulele cu piis-
tura pina la nivelul fundului lor,
cleci ramhe intacta baza fagurelui,
care bine curiitat, poate fi oferit al-
binelor In primiivara ca sa-l cia-
deasca din nou. Razatura de ceara
,si piisturii se tine o noapte la ger,
proced~ndu-se aga cum s-a aratat
mai sus.
Se pot face mari rezerve din iarna
din amestecul de piisturii cu miere,
ce se pastreazn bine in borcane mari
de sticla, phii c h d incepe operatia
de stirnulare.
Stuparii sll fie foarte atenti, sa
nu radii sau sii taie faguri cu pas-
tura rnucegiiitn alba sau htarite,
care contine diferite ciuperci pri-
mejdioase pentru siinatatea albinei.
 '4-
ASIGURAREA SECTORULUI APICOL
CU FAGURI ARTIFICIAL1
Ing. V. ALEXANDRU
$eful laboratorului de tehnologie apicola
din Statiunea central3 de apicuHur8 $i
sejiciculturi, Bucurwti
lntr-un articol anterior, publi-
cat in revista ,Apic;ultura" .nr, 81
1964, am aratat modud in care a
evoluat producerea de faguri artifi-
ciali in tara noastra $i I-olul Statiu-
nii centrale de apiculturi $i serici-
cqltura in lmbunatatirea calitatii
qcestora $i in producerea unor can-
tititti sporite de faguri, llecesari
secforului apicol. l n materidul de
fata vreau sit prezint doua proble-
me $ianume : asigurarea sectorului
apical cxl faguri artificiali ~i modul
qIq obtinere a materiei ,prime, nece-
sare pentru confectionarea acestwa.
Itn baza H.C.M. 76911963, apro-
vizionarea sectorului apicol din
R.P.R. se efectueaza dupa urmatoa-
rea schem&: achizitibparea materiei
prime (ceara) se efectueazli de c&-
tre unitatile Centrocoop sau filia-
lele A.C.A., pe baza de mandate
date de Centr~cooppentm raioanele
respective. Ceara este apoi concen-
trata la S.C.A.S., care o conditio-
neazli $i o transform& In faguri ar-
- tificiali. Desf acerea f agurilor artifi-
'
diali se face prin intermediul A.C.A.,
eare, dirijeazli de asemenea $i ac-
Jiunea de schimb . a cerii pe f a g u 6
artjficia~li. Preschimbarea organiza-
ta a cerii in faguri artificiali nu
este o actiune aouii, ra&pindirea fn-
gurilor artifjciali in tara noastsli, -
fabindu-se initial twmai' .pFin ec-
tiunea de schimb.
.
0 data cu introducerea stupilor
sistematici s-au adus in ,tar& $i o
serie de alte utilaje, printre care ,
prese $i valturi manuale pentru con-
f ectionarea fagurilor artificiali, '
acestea fiind folosite de apicultorii
individuali, atit pentru prelhcrarea
cerii proprii, cit $i ceara altor apicul-
tori, eare nu dispuxieau de aseme-
nea utilaje. Cu timpul m i i apicul-
tori s-au specializat in confecfiona-
rea fagurilor artificiali, formind
centre de conf ectionare proprii sau
.Eh cadrul filialelor fostei Societati
centrale de apicultura din Romhia.
Aceastg situatie prezenta o serie de
neajunsuri, datoritl specificului
sectorului particular $i a nivelului
tehnic scfizut a1 utilajelor folosite.
Astfd, con f ectionarea f sgurilor ar-
tificiali se baza pe initiativa perso-
nal% a proprietadui detinator de
utilaje $i nu exista o producFie sys-
tinuta de faguri artificiali, carit sii
corespunda necesitntilor sect0~1U.i
apicol, iar pe de alth parte, utila-
jul folosit nu putea acoperi nici
pe departe necesarul de faguri. Ca-
litatea fagurilor, datorith condi-
tiongnii necorespullz&toare a herii,
a amestecului cu ceara de calitate
inf erioara, cu ,produel petroleici
(cerezing, parafina etc.) era com-
plet necorespunzltoare. Un periwl
deogiebit il , constituia acest eistem
de lucru gi prin insuficienta ,sterili-
- 15
5
Bare a rnaterialului, din care cauma
fagurii produrji erau un agent activ
de r8spffPdim a bbolilor.
Pentru Pnlaturarea tuturor aces-
tor nea junsuri s-a stabilit conf ee-
tionarea centralizata a f agurilor ar-
tificiali, problems realizata de Mi-
nisterul Agriculturii prin Infiinta-
rea fabricii de faguri in cadrul
G.A.S. ,N. Biilcescu" Perirj rji apoi
a etafiei pilot, de da Statiunea cen-
trala de apicultura gi sericicultura.
Aceasta centralizare a dat rezulta-
tele agteptate in ceea ce privegte
calitatea fagurilor gi posibilitatea
aprovizionarii intregului sector api-
col. In acelagi timp, a ridicat o se-
n e de aspecte noi, legate de orga-
nizarea gi realizarea aprovizioniirii
cu cear8, livrarea fagurilor artifi-
ciali etc.
Cresterea valumului de f aguri
produgi din ceara adus8 la schimb,
fata de cei produgi pentru vinzare
din ceara achizitionat~, reiese $i
din evolutia productiei de faguri li-
mfi de S.C.A.S. Astfel, in cei trei
ani de activitate a statiei pilot ra-
portul intre cele doua categorii
este redat in tabelul 1. '
Desigur. kg $i viitor se va men-
tine o sfhatie asemanatoare, adica
livrarile la schimb precump~nindpe
cele la vinzare. Ar fi insti gregit,
daca ne-am inchipui c& in f e l d
aceata se rewlva problema asigura-
d i cu faguri. Ca reeultat a1 metode-
lor de lucru folosite in stupinele
noastre doar o mica parte din ceara
venita la schimb provine din rame
crescateare, caphcele etc., majorita-
tea cerii provine din ramele refor-
mate. In felul acesta fondul general
de rame cladite cre$te foarte incet,
nepermitfnd o sporire mai rapid& a
numarului familiilor de albine, ori
in situatia t&rii noastre in care api-
~ u l t u r aare o sarcina precid trasa-
ta prin documentele de partid gi de
stat privind cregterea efectivalui de
f amilii de albine, este absdm: nece:
An~l lSchiimbl Vhzars Total
1962 - - 20,3*)
1963 19,5 20 473
1964 46,209 16.761 62,97
fwtombrfe) (livrat 20,315)
,*) Cantitaten total& nu a fost delimitats
lntre schirnb ti vfnzare
sara ridicarea considerabila a pro-
ductiei de faguri artificiali pentru
vinzare; destinati tnmultirii efecti-
vului. Aceasta actiune a intirnpinat
gfeutirti mai ales in anul 1964, ca
urmare a faptului ca unitatile achi-
zitoare din filiera Centrocoop-ului
nu ne-au b r a t cantitstile corespun-
zatoare de cema.
Datorita faptului ca nu s-au fn'-
cheiat contracte cu cei care furhi-
zeaza ceara, prin care sa se stabi-
leasca cantitat1 gi termene de livrare,
in scopul unei planificari egalonate,
iar pe de alta parte dovedind 9 i . o
lipsa de ktelegere a nevoilor seem-
rului apicol, unitatile Centrocoop+-
lui au dus o activitate de colectare
a cerii cu totul sub agteptari. Acest
lucru se reflect& clar din tabelul 2,
Pn care sint aratate pe calitati can-
titiitile de ceara furnizata pCna k
inceputul lunii ,oCtombrie 1%4.
Din tabel se observa neuniformi-
tatea livrarilor care cantitativ varia-
za in limite mari de la luna la luna.
' Dat fiind legaturile comerciale sta-
bilite de unita~ileCentrocoop-dui cu
anumite intreprinderi industriale
consumatoare de ceara, o insemnatti
cantitate de ceara de calitate este
folosita pe aceastg cale, de$i Uniu-
nea Centrala a Cooperativelor de
Consum a emis o serie de instruc-
tiuni prin care se interzice instrai-
narea cerii de calitate gi folosirea ei
numai pentru producerea f agurilor
artificiali. fn acelagi timp, insem-
nate cantitati de ceara de bogtina,
corespunzatoare necesithtilor indiis-

Cantitilfile de eearii achteifionatil prin wni-
(H;ile Centrocoop fn primele 10 lunl ale
anului 1964
-
In schimb, regiuni ca Galati, Bucu-
revti, Oltenia $i I a ~ i ,cu posibilitafi
rnult rnai mari, au fumizat canti-
tati mici de ceara. Este interesant

1 1
de aratat faptul, ca oravul Galati,
Calitatea cunoscut centru a p i ~ o nu l a furnizat
Luna Calitatea I a 11-a Total
@& nici . un kg de ceara. Oare incotro
a fost Pndreptat~ ceara produsa de
a~vicultoriigalgteni, iar daca nu au
Ianuarie 137,75 132,15 269,90 raloriiicat-o, cum considera dinsii
Februarie 1 068,75 1 575,75 2 644,50
Martie 669,30 204,lO 873,40 sa sprijine dezvoltarea sectorului
Aprilie 1 198,50 748,OO 1 946,50 apicol? Nu se poate crede ca tot
Mai 587,07 272,68 859,75 s u r ~ l u s u lde ceara obtinut in acest
Iunie 961,88 369,65 1271,53 orai a. 'fost transformat in faguri
Iulie 1 655,60 768,lO 2 423,60
August 703,OO 90,OO 793,OO prin schimb, iar jkstif icarea unei
Septembrie 469.50 186,95 656,45 producfii mici de ceara qu ar cores-
Octombrie 563,70 173,OO 736,70 punde realitittii. De altfel, o situa-
--- tie asemanatoare se observit gi in
8 015,05 4 460,38 12 475,43 regiunea Crig~na,de unde s-au pri-

triei, a f o s t canalizatl prin unittitile Tabcl 8

Centaocoop-ului, statiei pilot de Ia
,
CanUtgtlle de oeard aohizltlonate pe reginn1
S.C.A.S. pentru confectionarea fa- do nnM?ifile Centroooop
gurilor mtificiali. I I

, Un: alt ncajuns s-a observat in

regiuIlea I a ~ i unde
, pe plan local s7a Regiunea
retinut ceara achizitionata pentru
folosirea ei in diferite scopuri, pe
lqotivul ca nu s-a primit comanda de 1. Bragov
faguri artificiali nece~arlin regime. 2. Banat
Aceastii situatie a existat desigur 3. Dobrogea
4. Bncilu
$i in alte regiuni. 5. Hunedoara
In anul 1964, s-a observat si o 6. Arges
ten:dinfa de supraevad1,iare a balitit- 7. Suceava
tii,-.fapt oglindit de altfel ,$i in ra- 8. Iagi
9. Galati
portul dintre ceara de calitatea I $i 10. Bucuregti
a 11-a, primita de S.C.A.S. Din lipsit 11. Cluj
de' ceara, statiunea a fost obligata 12. Maramureg
sa cedeze in fata insistentei furni- 13. Ploiegti
14. Oltenla
zorilor $i sa accepte in unele cazuri 15. Mureg-Aut. Ma-
la calitatea I cearit mai ~nchisa la ghiaril
culoare sau cu urme de saponificare. 16. Crivana
Pe regiuni, situatia furnizadi cerii
'

catre S.C.A.S. este redata In tahe- mit numai 47 kg ceara de bogtinit,,

lul 3.
In medic pe regiime, s-au primit
, cca. 900 kg cearii. De aratai cit can-
titatile mai man de ceara .provin
tocrnai de la regiunile in care. api-
cultura are o pondere mai mica cum
slni : Bragov, Banat gi Hunedoara.
iar o serie de unitati ale Centrocoop-
ului din alte regiuni nu au trimis
nici un kg ceara. Din toata tarn s-nu
primit diferitc cantitali de ceara de
la 64 unitsti (IJ.R.C.C., Agevacoop
$i copperalive de coasum), din care
3 a u trimis sub 10 kg. Cantitstile
mai k a r i de cearfi liind fuknizate de
unitati ca: Agevacoop Constants -
1381 kg; U.R.C.C. Oravila - 676,5
kg; Agevacoop Coste~ti- 686 kg;
U.R.C.C. Ilia - 957 kg; Agevacoop
Rotoeani - 530,G kg; U.R.C.C. Si-
biu - 1570,6 kg; Agevacoop Carei
- 561 kg; U.R.C.C. Roman - 666,6
kg. Din pilcate, o serie de unititti ale
Centrocoop-ului din care Agevacoop
Ristrita $i Gherla, U.R.C.C. Aclba Iu-
lia, Agevacoop Dorohoi, U.R.C.C.
Oratrita gi Huedin, in ldorinta inde-
plinirii sarcinilor au facilitat plasa-
rea de cantitat: insemnate de ceara
de bogtina la calitatea. a 11-a $i
chiar la calitatea I.
Prelucrarea cerii Tn faguri artifi-
ciali s-a f8cut pe unasura livr%lrilor
de ceara, astfel ca la inceputul lunii
octombrie erau rea'lizate 46,2 tone
faguri artificiali; li rarea fagurilo~
\
facindu-se centralizat prin unitatile
Asocia~ieicrescatorilor d e albine.
In ma joritatea cazurilor comen-
eile au fost executate in timp util,
cu exceptia unei perioade din luna
aprilie, in care statia pilot a lucrat
sub norma obignuit5, datorita lucm-
rilor de htretinere $i a instalhrii
unor utilaje primite prin transfer de
la G.A.S. Perig. Multe gospodarii
agricole socialiste $i apicultori s-au
adresat direct la S.C.A.S., trimitfnd
ceara prin pogth sau aducind-o per-
sonal, diminuind in felul acesta co-
tele de faguri, ce urmau sa fie p i -
mite de Asociatie $i fntfrziind livrarea
comenzilor venite de la filialele
A.C.A.
Pentru remedierea acestor situatii
f ae urmtitoarele propuneri I:
Este necesar ca A.C.A. din R.P.R.
sa organizeze neintirziat schilnbul
fagurilor reformati cu faguri artifi-
ciali, conform prevederi'lor H.C.M.
76911963. De asemenea, in actinnea
de schimhare a cerii cu faguri arti-
ficiali, A.C.A. sa treaca la organiza-
rea colectarii cerii pentru schimb pe
Intregul teritoriu a1 thrii $i predarea
acestor cantitati de ceara rn custo-
die la S.C.A.S., urmind ca fagurii
'
sa fie livrati la o data ulterioara,
plata facbdu-se la data livriirii fa-
gurilor. In acest fd ceara poate fi
colectata mca din perioada de toam-
na si de iarna, fagurii fiind apoi
stocati din timp la filialele A.C.A.,
dindu-se In acelarji timp posibilitatea
statiei pilot, s% mentin3 un ritm
suslinut de fabricatie In tot cursul
anului.
Toata activitatea de schimh in
acest mod va putea f i practic aco-
perita in exclusivitate de A.C.A., cei
interesati nemaifiind nevoiti 99 se
adreseze in ultimul moment la
S.C.A.S. sau la alti productitori.
In ceea ce privegte achizitionarea
cerii, este absolut necesar un nou
dstem de organizare in vederea exc-
cutgrii acestei actiuni, in aga fel
incit filialele Asociatiei crescntorilor
de albine, sii poata sprijini in mod
activ organele cooperatiei in achiei-
tia de ceara, cointeresind totodata
$i pe producatori la predarea de cea-
ra la vinzare., f)e asemenea, intre
S.C.A.S. $i unithtile Centrocoop sb
se incheie contracte ferme prin care
sa se stabileasca precis cantitatile
$i termenele de livrare.
Este absolut necesar sa se in
masuri 'In vederea Jicllidilrii activi-
tiltii centrelor -1de bo~tinari, cear:!
de boStina urmind a f i canalizata
in Intregime h indwstrie, fapt care
va da posibilitatea d e a salva o
cantitate insenmatti d e ceara de ca-
litate, care Pn prezent se folose~te
in industrie.
Prin acordarea unui interes sus-
tinut din partea tuturor organizatii-
lor $i institutiilor angrenate $i inte-
resate in problema ~roduceriide fa-
guri artificiali se va reu$i ca ince-
pind cu anul acesta SB se rezolvc
toate greutgtile $i lipsurile intimpi-
nate in problema asigurarii sectoru-
lui apicol cu necesarul de faguri
artificiali.
 DIN EXPERIENTA MEA f N ~NTRETINEREA
ALBINELOR f N STUPUL MULTIETAJAT
V. VALEANU
Bucurgti, str. Candiano Popescu nr. 63 raionul Nic. BBlcescu

Stupina mea este fonnatl din fa- de albine, prin aceea d activitatea
milii de albine ad5postite in stupi de legat5 de transformare a siropului
tip multietajat +i orizonlal. La unele in miere (invertire) ~i de h g a z i -
am avut in sezonul 1964 ~i cite o nare a acesteia In faguri, constituie
familie ajutgtoare. Pn acelqi tirnp o stirnulare la OW
Din expenenti m-am convins, c l a mgtcii.
productii ridiaate de mkre se pot Familiile de albine Pntretinute in
realiza numai stunci d n d dezvoltarea stupii multietajati Ile iernez Pntotdea-
maxim5 a familiei coincide cu tim- una pe dou5 corpuri (fig. 1). Farnb
pul de inflorire a principdelor plante liile ajutgtoare ale acestor familii de
melifese. Ca asemenea familii s3 fie b d , precum $i W i i l e atre t m n a
puternice, deci s6 se dezvolte rapid tirziu sint slabe, le ieniez fn nuclee,
in primtivara wmgtoare, ele Webuie avind 3 rame acoperite cu albine.
ca Sn taaunng sg fie dezvoltate $i sg Surplusul de albine de la m t e nu-
dispun3 in t h p u l iernii de rezerve alee, le dau fauniliilor de b d .mai
de miere $i polen abundente, $i fn dabe.
acelqi rirnp accesibile ghemului. Inversarea carpuililor o k c & tot
Spre a migum o cit mai bud4 dez- sezonul activ, iar hcqibcl ru lum
voltare a familiilor, eu apbc un plan
propriu de minuire, pe care-1 respect
cu strbtefe Pn tat cursul anului.
P r e g i t k pen- ieraare 91 ierna-
rea familiilor de albine. Lmrgrile de
preggtire a familiilor in vederea cule-
surilor din anul um&tor, le fac in-
cepind din luna august a anului pre-
mergitor.
Xn cursul lunii august, extrag, pe
cit este posibil, mierea din fiecare fa-
milie de albine, iar hrana pentru
iarn5 o asigur prin silrop de z;ahZu
in cantitgti suficiente $i In raport
cu puterea familiilor de albine. Din
experienti proprie, am constatat 65
prin procedeul de mai ,sus se &tine Fig. 1 - Familia de albinc ier-
o dezvoltare mai bun& a familiilor neazi pe 2 corpuri
septambrie incetez accastg inversare.
Corpul de sus fiind ocupat cu rezerve
i e hran5, pentru a asigura mgtcii
mai mult spatiu de ouat - care
zcum se afl& in corpul de jos - la
intervale de 7-10 zile ridic cite o
r m 5 sau 2 cu puiet necgpgcit, in
xntrul corpului de sus, iar acela~i
ntuniir de faguri cu miere necgplcitl
Ic trec in corpul de jos ~i le aSez
?e ambele p5rli ale cuibului. Albi-
nde vor cara mierea in corpul de
SLS ~i astfel vor crea mgtcii noi spa-
;ii de ouat.
r i g . . 2 s Familia ajutgtoare este
xjezat3 deasupra familiei de baz5
Pentru w familiile s5 ierneze in
zondifii bune, rezervele de hran5
pi polen din corpul superior trebuie
s5 cuprind5 3-4 faguri cu miere
25p5cit5, pe care Ei a$ez pe ambele
laturi, iar spre centru a$ez faguri pe
-rei sferturi ocupafi cu miere $i cei
:u rnult polen, fn corpul de jos, las
bgurii cu mai puling miere, cei rnai
zrei ii a$ez lateral, iar cei mai goi
in centrul corpului ; orinduirea defi-
nitiva a cuibuIui o fac in cursul lunii
~ciombrie.
Toamna tirziu, urdini~ulil reduc la
3 deschiz5tur5 de 5-7 cm, iar la
zorpul superior creez un orificiu de
zca. 2.5 cm diametru. Prin urdini~ul
Fig. 3 - Ad2p5torul stupinei
inrcrior intr5 aerul curat $i albinele
au posibllitatea s5 efectueze curgfi-
rea fundului stupului, iar prin orifi-
ciul superior sii se elimine vaporii
de apg $i albinele sii f a d prin acest
loc un zbor de cursfenie cit mai
timpuriu. Stupii ii avez pe vatra de
iernare intotdeauna in locuri insorite,
adgpostite de vinturile din nord $i
cu urdini~ulorientat spre sud.
In lunile de iarn5 lucririle se re-
zumri. numai la ascultarea cu furtunul
$i indepartarea zzpezii din fafa urdi-
ni~ului.Urdini~ulsuperior se deschide
la inceperea gerurilor $i se inchide
sprc sfir~itullunii februarie.
Lucriiri de primiivarii. Tncepind cu
sfir$itul lunii februarie, in una din
zilele in care nu bate vintul, iar tem-
peratura aerului sS nu fie rnai sc5-
zut5 de 3"-S0C, fac primul control
de primsvars. Acest control la stupii
multietajafi const5 in schimbarea lun-
durilor pe care au iernat familiile, cu
un fund curat. fn acest scop, algturi
de stup se a$az5 fundul curat, se
ridic5 stupul (arnbele corpuri de-
odat5) de pe fundul pe care a iernat
~i se a v z 5 pe fundul curat, a~ezindu-
se apoi stupul complet pe vechiul
amplasament. Cercetez aspectul fun-
 dului, pe care a iernat familia de
albine, care imi arat5:
a ) situafia aproximativ5 a rezerve-
lor de hran5 ce se m i aflg in stup,
dup5 cantitatea $i pozifia restudor
de c a r 5 rezultate din desc&pkirea
fagurilor in timpul iernii ;
b) pozifia ghemului de albine (dup5
pozitia resturilor de cear5), care de
regul5 se d l 5 in partea En care pre-
zint5 numai un, inceput de resturi
de cear5 ;
c) situafia familiei de albine, pe
baza nurn5rului de albine moarte g5-
site pe b d u l stupului.
Totodat5, cercetez atent albinele
moarte, ca nu cumiva h t r e ele s5 se
afle $i matca. Dup5 ce am notat En
carnet datele necemre, sp&lwest fund
cu ap5 fierbinte $i tl fhmbez cu o
lamp5 de benzin5. In urma acestor
indicii, iau mssuri, ajutind familia
s5 se dezvolmte cu succes, in vederea
culesului principal din luna mai.
La inceputul lunii mrtie, &d
apare o zi caldB $i cu soare, controlez
in mod cu totul superficial starea
cuibului din corpul superior. AceastZi
operatie trebuie f&cut%repede, $i s5
nu dureze mai mult de 1-2 minute,
deoarece este efectuati prin deschi-
derea podi~orului ~icu pierdere de
cLldur5 din cuib.
In primele zile oalde fac unirea fa-
miliilor ajutstoare cu familia de bazB
prea slab%, pentru ca $i aceast3 fa-
milie s5 fie in posibilitatea unei bune
.dezvolt5ri. Matca acestei.familii ajutb
toare se valorificl, dindu-o familiilor
de baz5 care in cursul iernii $ia
pierdut ma-. Tot la inceputul lunii
martie, a$ez fiecare familie a j u t l
toare deasupra familiei de baz5
(fig. 2).
De acum inainte xilele &lde apar
din ce in ce mai des, $i de modul
cum ele dnt folosi'te de apicultor,
depinde dezvoltarea farniliilor de all-
bine. Am grij8 ca ad5pBtorul sii aib5
En mod permanent sup2 (fig. 3).
Stimula~eala familiile de baz5 c
fac prin descipkire, deoarece am
constatat o dezvoltare rnai bun5 a
acestora prin desciipiicirea fagurilor .
mre se afl5 in corpul 1 sub cuib.
L a fmdiile ajutgtoare nefibd posi-
bil acest iucru, stlmularea o fac prin
sirop. adrninistmt in hrgnitor interior.
iar in zilele mai calde pun dup2
diafragm5 $i cite o ram5 cu cite c
pooiune de miere desciip5citiI.
Cu mulfi ani in wring, am obsemat.
c5 in corpurile de jos r 5 m k in fa-
gurii nngrginqi mult5 miere dpgclcitii
~i in sp&l pe fagurii .qezati in
p r t e a de r5sgrit a stupului. Am mi
observat c5 o d a d cu aiparitia zile
lor calde, albinele incep s5 care mie
rea necBp5cit5 din aceste corpuri, Pn
corpurile de sus. Mierea c&p&cit21$i
polenul din corpul de jos nu sint
&rate de albine in corpul de sus.
Pmtru a putea incepe stirnularea
prin descip5cire o data cu aparifia
zilelar m i calde, desc2ipbsc pentru
fiecare famitie cite o ram5 cu o por-
tiune de miere c5p5cit5 rbasEsPL in
r e m 5 din toarnni $i care En prsala-
bil am tinut-o intr-o m e r 8 in&l.
zit5. Fagurele desc5pkit il introduc
^m mijlocul corpului de jos, scoiPnd
un fagure gol. Operatia dureazii 2-1
minute, timp En care corpul, de SUP
se afl5 al5twat pe fundd de rezerv8;
$i acoperit cu podi~or$i per&, p t r u
a nu pierde prea multg clldur5 din
cuib. Aceast5 lucrare o f;sc la fiecare
famihie de albine $i o repet la inter-
vale de 3-5 zile, dar n w a i Pn zilde
cu soare $i fir5 vint. Acest intehvad
de timp este suficient, ca albinele
s5 care ~mimea'desc5p5ciGfn corpul
de sus.
In a doua parte a lunii m r t h ,
cind albinele amp5 htreg corpul de
sus $i o pmte din corpul de jos.
pentru a crea m11toii d t mi mul!
spatiu, iau cite 1 sau 2 rame cu
puiet neckipiicit din coipul de sus $i
le pun in conpul de jas. h e s t e rame
Encadrate cu d t e rame cu mime $i
polen, le dispun t0tdeau.m sub cen-
trul puietului, ce se afll in cuib in
corpul de sus. 'Aceste operafii le repet
pin%.la Pnfloritul pgpldiei, c h d fac
prima inversare de corpulri, dar nu-
mi la acele familii, care au corpul
superior plin de albine ~i cel putin
113 din corpul de jos.
Tot ping la idloritul plpidiei,
cind apare o zi caldii gi cu mult
soare, contmlez in mod rnai amlnunfit
$i cuibul din corpul de sus. La acest
control m l mulfumesc s l v5d o sin-
gut.& ram5 pe care s5 se afle puiet
d p k i t . !n acest scop lidic o ram5
situatl cit. mai aproape de cuib, 4n
care de obicei glsesc puiet cSp5cit.
Acest control i1 fac pentru a m5 asi-
gura de existen@ mltcii. La familiile
ajutgtoare, pe m b u r a dezvoltlrii lor,
rrdaug m e l e necesare lkgirii cuibului.
La faidliile la care am f&mt prima
Inversare de corpuri, hr5nirea stirnu-
lent& o consider terminatl, pentru c5
de la aceastl Jucrare se g b q t e sufi-
cientil miere lichid5 in corpul de jos,
pe care albinele o mut5 Pn corpul de
sus, mtidtate cu efect de stimulare.
D a d prima inversare a corpurilor
se face tnainte de trecerea pericolului
de fnghet, atunci fagurii cu miere cl-
p5citg trebuie qezafi in corpul supe-
rior direct deasupra cuibului, astfel
h d t rezerva de hran5 sl fie in apro-
piere. Pe m h u r a dezvoltZtrii familiei
se m k q t e urdiniaul. La familiile aju-
tltoare se continu5 hrlnitul cu sirop,
pe care-1 administrez din ce h ce
mai diluat (hcepind de h 111 p a d
la 114).
lntrucit dezvoltarea farniliilor Pn
luna aprilie are o influent5 deosebit5
asupra dezvoltldi in continuare a
lor, din caw manipulitrilor ce tre-
buie f k u t e la tirnp $i cu ,mare aten-
tie, deplasez stupina din Bucurgti,
fntr-o pldure de salcAmnumai la f i r -
$itul lunii aprilie.
Lucr51-I fn sezonul activ. Prin inver-
sarea corpudor se meeazl spafii noi,
unde matca fntinde puietul, iar albi-
nele tinere sfnt repartizate, o parte
in corpul de jos, unde ingrijesc de
puiet, iar cealaltl parte insoteqte
matca, ce se ridic5 Pn corpul de sus.
Puietul clplcit din corpul de jos in
decurs de 2 s5ptMini eclozioneaz5
aya, hcit la o noul inversare ii ofe-
rim matcii din nou spafiu disponibil
pentru ouat. Pdn .aceat5 operafie
albinele sint repartizate in tot stupul,
fapt care +revine tendinfa de roire.
A~ezareastupinei, la toate culesu-
rile o fac totdeauna intr-o poianl din
prclure, sau un loc cu cit mai mult
soare. La fiecare cules principal, de
la farnilia ajut5toare iau albinl cu-
. leg5toare $i Pntkesc farnilia de bazl.
Aceasit5 unificare o fac numai dupii
ce cintarul de control a inregistrat un
plus de cel putin 500 g. Pentru a$u-
rarea acestei oparafiuni, pe docd unde
amplasez stupina in vederea c u l e
sului principal, grupez cite o familie
de albine cu o familie ajut5toare
(fig. 4).
In anul 1964, am deplasat la 30
aprilie stupina din Bucure~ti htr-o
pldure de salcim in raionul Oltenip.
Salcimul a hceput s l Enfloreascl fn
ziua de 15 mai, dar din cauza ploilor
$i dimpului rece culesul a fost foarte
slab, cu exceptia a 2-3 dup5 amieze,
in care cintarul a inregistrat un spor
mai substanfial. Din acest motiv nu
am mai flcut unirea culegltoarelor
de la familia ajut5toare cu familia
de baz5 $i cu atit mai mult cu cit
m-am hotlrit s l m l deplasez d t rnai
neintiniat la salcimul 11.
In ultirnele zile de cules, la familia
ajutltoare a fost necesar s l adaug $i
a1 2-lea corp. Acest corp il a$ez tot-
deauna jos, iar din corpul de sus,
aduc aici 2 rame cu puiet neclplcit;
kcadrate de alte 2 rame cu miere
$i polen. Aceste rame le dispun tot-
deauna sub centrul puietului ce se
afll in cuibul din corpul de sus. Pro-
cedez a$a in vederea inverslrilor ur-
m5toare $i pentru c5 nurnai a$a albi-
nde ocupl cu pllcere coqul de jos.
,?oq v~qrulsuo3anda3q nv 'g 1ndxo3
aupap urn3e axe3 'E pd.xo3 u ~ pa.rau
p alau!qm -uuvruauueg epm.3 snd
VE
I a m alsad 'dro3 nou un snpox)
-q nrt, z Indror, qns' !S dh:, !nlsaDe
.ardnmap ~131'1 md.103 u! f ~ n c t r ou!p ~
mlem - y m m u 1nIosqa a!je~ado Inpun3 a q u j und as axm uma1 ap
- snplear RIB aI!z s l p u r p a ydna auad p o p uyd !npl$m!pm e al!spae
-(s .Bg) yqwo~duro3a!j nu ys p d ap ejepxdns g u r EA as 'y3!u~alnd
-pupd s a p 3 7se3e er a p m~omxse! alsa e!~!mj !$ a p p alxeoj aIal!z q
.'mpl!ox wqa3 U!P .yse! 3s !!~!urej E aq as 1ed!m!xd InsaIm puj3 '!nI e a u
a[= m ruluad yluaptps lsoj e a!je~ -!Zuq yleol ad alSa8xg as y z q ap
a d o y l s e a ~ v.altmlyln[e e!l!rnq a1 ap aInI!wej el !n~ndnlsInS!u!pxn 'a!jsxado
am)y8ap:, JoIayqIe eam!Jnm 14 11-13' ylsea3e n3 puida3u1 'ea1-E@ 1nd.ro3 le8
-RJ me 'xo~!l.rgdsap Inpuy snpoqu! -nype un? yzaq ap aI!![!uIej el 'axeot
nrtl pu33 en!z u l '(z 'B!J uj m ~o~!.md -pn[e xo~!!~!ure~ ealiun m ytep 0 ,
-m3 e!lpod) s a p 3 el al!l$y.uI y3a1d ' R = w ' €a
~IJUTEJ n3 a n o j y ~ n [ e e!I!uxej e l ' ap
a1a~eo~$3a1n:,IapsB pu!un '!au!dnls
a~aledsuj i q q d a p u j !em m~ un ad
psleldap we-a1 IS y z q ap aIr!I!urej ap
+uj BI me^ ' a l m 2 ~ 8 a paIau!qp pnlyle n q j e as a3 a ~ m l y l n f eal!!l!tu
ap alaura aIau!qp la~duro:, 1e-s -qa1ml IenI me '8 00s ap s n ~ dun
ne-s are~ndpeur~ l s ~ u!q a e -ymis larls@amj e p x ~ u maap 1nnquj3 puj3
aP R y d n3 R l ~ d m 01/01 aP -l!xo~ul ap admxdn vxa p w p ~ e s
y m a m o So[@u ap -led q a= apun ' u a f ~ a ~1nuoye.x
a~ r q 11 purp~tzs
W$W~ .*JqzaP E m P W !$ ~P!P el eu!dnls $sse~dapure !eu~ 6z q
-mn3 l n q a a ~ d'.TO$!@ un n3 'ynd
go3 z WIVI:, ap f p d ~ o 3l!lqdsap
UIE '@d!3wd pSapl3 lnda~u! \?
adej ap 'pq3 'am 8g ydna ' p d p u y d
p p s a p a atsuysap a p m J $azaSe ure '1 mpdxo:, exdnmap ' a p Z S! a l p
!.md.xm a $ m v dart1 .so[ a p p&m - y p a m x n3 z lndro:, aund Se g3ea
q a m a h u r ~ e9!39d~3~ aa!nd leumu
rceatmluoa arm a1am;r m! 'E p d
-3w q m-a1 S ! q m A!snIo
-n! '1!3ydpa, lamd no a p m ; r ale01
am1 urv .pnd.x03 E xolm xo.Inln$ e
a m z p t B ~ 9p o n o 1n3yj nrt? '!le[map
-Inw !dws ug a l I j s o % ~amllm3 q
. p y r n ~aIammynr
-ill ltwRJ UlV '!!FuI~?J J02SXE p3!01
y a ~ a x de ruauad -axlox ap ploq ne
' w u o v !dws q a l ! l s W p appur
-qu!p p o p !$ !je[map~nu !dws ug
a ~ g s o d ~ aF!pmj
p'~ u!p !am e3 '$=A
-xasqo m a!zem y2mam n3 IO,L 'Z !S
1 pctror, ul a1Saq8 as a:, ' a m 3 g
pxa!m lee3e.p gdm3uj ys a m uj
'c ~ n d m !S l e p m ! ys araqq@
w q s s a d s 'nr3nI $ s a x l q j wj
 cilor. In sscoastli situatie' a &mas fa-
milia pin3 la deplasarea la un nou
cules, cind nucled de sus I-am ase-
zat pe un loc aparte, iar familia a
r5mas din nou pe 3 conpuri, ca
fn fig. 4.
La cele 2 f a i l i i din stupii orizon-
tali am f h t lun5rile clasice de
roire artificial&. Recalta acestor fa-
Fig. 5 - 0 familie de bazH h care
s-a prevemit roirea natural2
milii a fost slabs, in schimb ele
mi-au f u r n h t botci pi mittci de roire,
cu care mi-am populcut nucleele de
crqtere a m5tcillor.
La acest a l e s principal am avut
4 zile timp favorabil, 'in care familiile
puternice din stupii arizontali au
obtinut o medie de 13 kg miere, im
de la cele din stupii mdtietajati
25 kg miere in ~medie pe fmilie.
In timpul recolttii mierii, la fa-
miliile de bazg fac ~i o reorganizare
camplet5 a celor dou5 corpuri de
ja,ce sint corpuri de dezvoltare $i
crestere a puietului. Aceast5 reorga-
nizare const5 in primul rind in rf
diearea ramelor cu miere lichid5 ce
nu a fost extras%,in conpul 3 $i a$e-
zarea ramelor cu ou5 $i puiet nec5-
pgcit Pn corpul de jos, iar rarnde cu
puiet cspkit in corpul 2. Fac acest
lwru pentru a orea spafiu suficient,
in care matca s#-$i poatg dezvolta
activitatea in mod nestingherit, kr
albinelor s5 le creez spatiu de l m
in toate cele 3 corpuri, hl5tun"nd
mtfel o n o d tendinis de soire.
lntotdeauna, cind familia ocupl 3
corpuri, pentru ca matca s& nu se
ume En corpul 3, deasupra corpului
2 pun gratia Hannemann, iar in cazul
cind h i lipsegte, in corpul 3 q e z
numai 8-9 rame distanfate intre ele,
de q a manierg, ca ele s& urnple
intreg spatiul conpdui, a v i d distanfe
egale. Cu axest sistem rnatca nu se
wcii 51 corpul 3 $i acolo obtinem in
celule alungite faguri cu multl miere.
Conpul 1 $i c o w 2 sint destinate
dezvolt&riipuietului, iar corphl 3 este
destinat inmagazingrii mierei, ce ur-
mead a fi extras& Se extrag $i ra-
mele mirgiraaae din corpul 1 $i 2,
pline cu miere.
Deplasarea #la pgdurea de tei am
f k u t + in raionul Rscari, in ziua de
21 iunie, mult prea timpuriu $i con-
form repairtitiei de pastoral, intr-un
loc nu prea potrivit, intrucit avea
multl urnbrti. Razele soarelui pitrun-
deau in locul ocupat de stupin5 abia
intre orele 10-13 $i anume in timpul
cel mai pufin indicat. Cind cintarul de
control a inregistrat un spor de 500 g,
am luat toate familiile ajut?itoare,'me
se aflau al5turi de familiile de bazs
$i le-am deplasat pe un loc mai in-
dep5rtat Pn spatele stupinei, mind
astfel albinele culegltoare de la fa-
milia ajutgtoare, cu familia de baz5
(fig. 6). La acest cules principal am
avut numai 3 zile favorabile.
Sint convins c5 dac5 stupina era
avezat5 intr-o poian5 bine insoritti,
culegittoarele ar fi plecat la cules
mult mai devreme, iar recolta de
miere era mult mai mare.
La acest cules principal de la fa-
miliile din stupii orizontali am obfi-
nut o medie de 8 kg miere de familie,
iar de h familiile din stupii multi-
etajati o medie de 11 kg miere de
familie. Din lips5 de timp, extractia
recoltei am fgcut-o numai a doua zi,
dupg deplasarea stupinei la foarea-
soarelui.
Pentru a nu avea surprize de pr5-
b y i r e a fagurilor nou cliidifi, pe tim-
pul transportului am a$ezat la impa-
chetare, corpul 3 in locul de jos iar
corpul 1 $ 2 a devenit corpul 2 $i 3.
Ajuns la noul loc de cules, cu ocazia
despachetkii am readus fiecare corp
la locul lui initial. Aceast5 operatie o
fac m i de cite ori, determinat de im-
prejurfi, fac deplasarea stupinei,
f5r5 s5 fi fiicut, in prealabil, extractia.
Deplasarea la ~floarea-soarehi am
filcut-o in raionul Slobozia in ziua de
7 iulie cu o intiniere de 5 zile fat5
de stadid de inflorire. Floarea era
deschisg cca. 30% $i d q i am pus
ffn Pn faja fiectimi urdiniq, totu$i
albinele au plecat din stup, f&r& a
face zborul de secunoqtere, fapt in-
registrat prin iinpufinarea albinelor
culeggtoare la stupul de control, care
a s c h t cu 200 g.
Unifiwea albinelor culeg5tmre de
la farniiiile ajut5toare, cu familia de
baz5, am fkut-o in ziua de 11 iulie,
cind cintarul a inregistrat 1,500 kg.
In zilele de 9 qi 10 iulie c i n t m l
a inregistrat abia cite 200 g. La
acest cules principal de la familiile
din stupii orizontali, am obtinut o
medie de 13 kg ~mierede famiLie $i
de la cele din stupii multietajafi, o
medie de 20 kg miere.
In total, pe famitie, am obtinut In
acest an, urm5toarele oantitgfi :
Stupi onlzontali
- salcirn
- tei
- fl. soarelui
Total :
C
Fig. 6 - 0 familie de bazri dupl
unificarea culeg5toarelor dc la fa-
milia ajutgtoare
In ziua de 15 august am .adus din
nou stupina la Bucwe$ti, unde am in-
ceput lucr&rile necesare ,de pregltire a
familiilor, in vederea iernkii.
La ultima extractie de miere, am
reorganht din nou cuibul tuturor fa-
rniliilor $i a m redus spatiul la 2 car-
pun (ca in fig. 1). Spatiul 1-am redus
la 2 corpu~ri,pentru c i Pn anul 1960,
pe timpul cind w5 a f l m cu stupina la
cules de izrng, d q i cimntarul de control
artita un cules important, am observat
c5 incepind cu ultimele zile ale lunii
august, mierea inc5 neclpgcitii din cor-
pu13 era cPratl d e albine in corpul 2.
Pe mzsuri ce acest corp era umplut
cu miere, ma- $i puietul ocupa ra-
mele din corpul de jos.
Aceastl operafie am invtifat-o de la
albine. A~adar rnanipulgrile noastre
trebuie fgcute totdeauna in concor-
dant& cu modul de comportare d
albinelor. I
stupi multietajatl
13 kg 25 kg
- 8 kg 11 kg
13 kg 20 kg
--
34 5. 6
f NTARIREAFAMrLIILOR DE ALBINE PRIN CREAREA
UNUI REGIM TERMIC FAVORABIL IN CUIB 8 1 P R I N
HRANIRI STIMULATIVE
Ing. P. DABIJA
Bucuresti, Institutu1 pedagogic de 3 an1
I La iegirea din iarna, ca $i la
inceputul primtiverii, f amilia de al-
bine trece prin perioada de hlocuire
a albinelor virstnice cu albine tinere.
Acestea din urma se dezvolta din
ouale pe care rnatca Incepe sa le
depuntl uneori chiar din cursul lunii
ianuarie. Numarul de albine tinere
cste din ce In ce mai mare, pe ma-
sura ce temperatura de afar2 crevte.
In perioada de fnlocuire a albine-
101. virstnice cu cele tinere, puterea
ftrmiliei rlimine aproape constant&
Ea poate schdea atunci, cfnd familia
a intrat in iarna cu multe albine ba-
trPne sau cind exista conditii natu-
rale defavorabile cregterii puietului,
adica vreme ploioasa $i rece, sau
cind insavi apicultorul creeaza prin
lncrari necorespunziitoare, conditii
def avorabile cre~teriipuietului.
Mentinerea constanta a puterii fa-
miliei de albine $i imbunatatirea ca-
litativa a populatiei s t u p l u i depin-
de bineinteles de calitatea matcii,
adica de prolificitate ~i de capacita-
tea ei de a-$i Incepe ouatul de tim-
puriu (matcile necorespunzatoare
trebuie schimbate de Indata cu matci
de la rezerva), de existents unor pro-
vizii suficiente de hrana in cuib, cel
pufin 6-8 kg de miere, farn de care
familia i$i restringe activitatea, dar
in acelasi timp depinde $i de modul
Pn care actioneaza stuparul prin
diferite lucrari de btrefinere asupra
familiilor. Aceste lucrari trebuie sti
fie executate la timp gi in concor-
danta cu cerintele familii-lor de al-
bine.
Printr-o scrie de lucrari simple ei
ugor de executat, apicultorul poate
crea b cuib regimul termic favorabil
dezvoltarii familiei de albine ei de
asemenea poate stimula dezvoltarea
acestora prin hraniri stimulente,
aplicate dupa o anumita tehnica gi
htr-un anumit moment din viata fa-
miliei de albine.
Crearea regimului termic imbuntl-
tatit in cuib gi stimularea prin hr&-
niri nu sint obligatorii numai pentru
familiile de albine de putere mijlo-
cie sau slaba, ci au o eficacitate deo-
sebita $i asupra dezvoltarii fami-
liilor puternice.
Unii stupari cu care &em de
acord, considers cii problema nr. 1
a ingrijirilor de primavara este men-
tinerea unei temperaturi f avorabile
creqterii intense a puietului. Pentru
mentinerea caldurii in cuib sint ne-
cesare: adapostirea exterioara a ve-
trii "de stupina impotriva vhturilor,
aontrolul accstuia exterior pentru a
se constata eventualele critpaturi fn
peretii stupului $i a se astupa, mic-
Borarea urdinigului, a$ezarFa stupu-
lui in bataia soarelui de primavara,
reducerea cuibului $i organizarea lui
spre peretele sudic a1 stupului $i
~mpachetarea suplimentara* a cuibu-
lui.
I Ad~postireaexterioara a vetrii de
stupina impotriva vinturilor consti-
tuie una din metodele de pastrare a
caldurii in cuib. De aceea, apiculto-
rul trebuie sa-$i amplaseze stupidi
la adaposturi naturale (cladin, zi-
duri, perdele de pomi etc.) $i totoda-
ta sa mentin8 pe perioada de la in-
ceput de primavara panourile fixate
cu stilpi m calea vinturilo~dominan-
te, deoarece $i in perioada de pri-
mavara vintul aduce o scadere a
temperaturii in vatra stupinei $i pro-
voaca totodata pierderea caldurii din
cuib.
Apicultorul trebuie SB verifice fie-
care- stup $i sa constate, daca nu
are crapituri, prir~ care s-ar putea
produce pierderi de ciildura din cuib
$i prin care ar putea patrunde b
stup curenti de aer rece.
In cursul iernii exist& posibilita-
tea unor accidente, deoarece stupii
se imbiba cu apa $i datorita inghe-
~ l u $i
i dezghetului, materialul din
care sint' construiti poale crapa.
Este necesar ca apicultorul s i chi-
tuiasca crapaturile c~ chit proaspat,
bine framintat in mmina, urmind ca 0
apoi s2 se execute vopsirea stupului.
Tot pentru a se mentine o tempe-
ratura in cuib favorabil~ cre~terii
puietului, urdinivul superior este in-
chis in perioada de sfirvit de iarng,
inceput de primsvara. In accasta
perioada este obligatoriu, ca apicnl-
rul sa observe puterea familiei d e ,
albine, $i In raport cii ea sa procede-
ze la micgorarea urdini~uluiinferior
la 3-5 cm. Pentru familiile puter-
nice se va lfisa o deschidere mai
mare, iar pentru cele slahc sail de
putere mijlocie o deschidere mai
mica, astiel incit sa p ~ t r u n d a in
cuib suficient aer, fara ca tempera-
tura lui sa scada datoriu curentilor
de aer rece, care ar patrunde prin
urdini~ul larg deschis, mai ales
atunci cind vintul bate catre peretele
din fata a1 stupului.
Pentru crearea unui regim termic
favorabil creqterii puietului in cuib
este necesara avezarea stupilor In
bataia razelor solare, ferindu-i in pe-
~ i o a d ade primavara de umbra deasa.
Cea mcii bung aeezare a stupilor este
sub pomi in livada. Prin a$ezarea
stupilor sub pomi se creeaza avanta-
jul, ca in prima perioada a prima-
verii, razele solare care patrund prin-
tre ramurile desfrunzite, incalzesc
stupii, iar catre sfirgitul primliverii
$i mai ales vara, ei sint aparati de
soarele prea puternic, far& a-i muta
din loc. In aiara de aeest avantai, -.
a$ezarea stupilor sub pomi mai pre-
zinta gi un altul gi anume cB intensi-
tatea vSnturilor .de primavar~ este
micgorata de ramurile $i trunchiurile
pomilor $i deci favorizeaza mentine-
rea unei temperaturi constante
in cuib.
I n afara de masurile de mai SUE,
care se iau fara a se deschide .
stupul, pentru mentinerea unei tem-
peraturi-normale In cuib este nece-
sar s~ se execute restringerea cuibu-
lui. Pentru aceasta se deschide stu-
pul intr-o zi calduroasa din luna
martie, pe la ora prbzului $i cu cea
~ n a imare rapiditate, pentru a nu se
raci cuibul, se observa cffi faguri
sint acoperiti cu albine. Restrhgerea
cuibului se executa rapid prin ~ n d e -
partarea fagurilor neacoperifi cu al-
bine $i lasarea fn cuib numai a ce-
lor cu albine pe ei. Astfel, albinele
vor putea sg incglzeascti mai bine
cuibul restrins $i' in felul acesta se
stimuleazll creqtcrea puietului.
Fagurii de prisos se trec dupa
diafragma. De obicei, pentru o fami-
lie normal dezvoltata, se pastrcaza
in cuib 4-6 faguri de cuib, in func-
lie de puterea familiei. Cuibul re-
 strins se organizaaza h dreptul urdi-
nigului, ciitre pcretele lateral sudic
a1 stupului, pentru a fi fnciilzit de
soare in timpul zilei. Se recomanda
cn sll' se intensifice cregterea puietu-
lui in familiile slabe gi mijlocii, prin
crearea f.u cuih n unui cornpartimmt
pentru cresterea puietului, alcatuit
de exemplu din trei rame de cuib
hine c l ~ d i t e ,avind o coroanlr de mie-
re in partea supenoarti $irde-a lun-
kul spetezei superioare g~ in care
albimle $i-au inceput cregterea puie-
tnlui. Acest compartiment este ase-
zat in dreptul urdinivului, catre pe-
retele sudic, batut de soare, al
stupului g i d e s p ~ r ~ iprintr-o
t dia-
f r a ' g m ~scurta (care nu ajunge pin2
' la fundul de stup), fle cel de-a1
doilea compartiment de hranire, care
este despar~itde restul stupului prin- '
tr-o d i a f r a g m ~mare, h care s b t in-
trodugi, spre exemplu trei fag uri
plini cu miere $i pnstura.
Aceasta lucrare faouta cit mai de
timpuriu, indata ce timpul permite,
contribuie la inteasificarea cregterii
puietului, deoarece albinele pot men-
line mai u$or temperatura optima
cregterii puietului in primd compar-
timent, iar hrana gi-o iau din corn-
partimentul a1 doilea, in care au
acces pe sub diafragma despnqi-
toare.
In familiile puternice, care isi
creeazg ugor in cuib conditiile de
temperatura favorabile cregterii pu-
ictuhi, nii este necesara comparti-
mentarea ci~ibului,~ f iind suficient~
rcstringerea cuibului, aga cum s-a
ariltat n ~ a isus.
Cu ocazia restringerii cuibului, se
face gi impachetarea suplimentara
a acestuia, pentru a-1 feri de varia-
tiile de temperatura $i pentru men-
tinerea caldurii in aceasta perioasd~,
in care ghemul ile albine deja s-a
des f itcut.
In perioad'a de primavara nu mai
existit pericolul umezirii g i inghetiirii
hirtiei de impachetat $i de aceea
aceasta se agaaa direct pe scindurile
. podiyorului. Este de preferat ca
ioile de hirtie, care se agtern peste
podigor sit fie de dimensiuni mari,
iar spre peretele stupului peste aces-
te foi se agaaa dous, trei foi dc di-
mensiuni mai mici.
Foile de hirtie ageaate pe podigor
trebuie SB fie indoite gi sn acopere
diafragma mica 1aterali-i euihtilui pe
tolata suprafala cit $i spatiile dintre
peretii $i fundul de stup. Dupit dia-
fragma mica gi hirtin astfel agezatii
se introduce salteluta laterala g i du-
pa ea diafragma mare.
Se observii atent, ca in timpul
efectuarii acestui impachetaj supli-
mentar sa nu se lase nici un loc
liber, pe unde ar putea sa se p i a r d ~
cnldura.
Pestc hirtia a ~ t e r n u t sdeasupra po-
disorului se agaza salteluta mare,
care se netezeate bine cu podul pal-
mei g i cu degetele, in aga fel Incit
SR se a$eze far& a lasa spafii libere
pe la colturile stupului, sau de-a ltm-
gul perelilor.
In afara de lucrarile de mentinere
a temperaturii favorabile createrii
puietului, primavara trebuie execu-
tatit gi hranirea stimulenta, obliga-
torie In apicultura rational&, in ve-
derea stimularii ouatnlui miitcii si
deci a intnririi familliilor de albine.
Hrani,rea stimulent~se p a t e apli-
.ca prin administrarea turtitelor tlr
zahir pudrn gi miere, 'prin desciipa-
cirea fagurilor cu miere $i prin ad-
ministrarea siropului de zahitr sau a
biostimul~atorilorapicdi.
Hranirea cu turtite se executa
clliar la sfirgitul lunii februarie, imc-
diat ce timpul permite, fiind obliga-
,torie pentru toate familiile de albinc.
indiferent de puterea lor. '
P r o p o ~ i i l e in care se axnestrca
,
componentele turtifelor sTnt : 1 kg
zahar pudri-i, 0,250 kg miere nein-
fectaaa din stupina proprie gi 0,050
kg lapte praf. Amestecul acesta bine
friimintat se lasit o noapte pentru
amogenizare, iar a doua zi se face
' de sfirvitul culesului, vor participa
din el cite o turtita pentru fiecare
farnilic de albine, care se a$aza dea-
supra cuibului pe rame gi se acopera
c u hirtie pergament, cu cea mai Gare
rapiditate pentru a nu se pierde
chldura din cuib.
Dacg sc tine seamade biologia a]-
bitlei, putem stabili data la care se
illcsp $i se terming hrfinirile stitmu-
lente, in functie de aparitia culesu-
rilor de la salcim. Calculul se face
pornind de la timpul de 21 zile, in
care are loc dezvoltarea albinei lu-
cratoare din ou, pine in momentul ..
.cind paraseste celula ca albina adul-
t ~ Apoi
. se socote$te timpul in care
.albina tinara desfasoara, ca albina
d e stup, diferite activitafi in cuib
timp de 19-20 zille, pentru ca apoi
sa. treacti la activitatea cle cu es, ca
nlbina culegatmre timp de I0 zile.
inainte cle aparitia culesului gi cel
p t i n 5 zile in t i m p d culcsului. Deci,
cele mai batrine albine,care vor par-
ticipa la cules, vor avea virsta d e
39 de zile, din care 20 de zile an
activat in stup $i 10 zille inainte de
.data culesului in afara stnpului, ca
albine culegatoare. La aceste 30 ile
.zile se rnai adaugn cele 21 zilc, du-
rata cle dezvoltare de la ou la alhins
ntlulta. Deci hranirile stiinulente vor
qtrebui incepute cu 51 de zile lnaintc
cle apari!ia culesului de la salcim.
Daca so cot in^ durata dtt dezvoltare
a albinei de la ou pina la adult, de
21 zile, $i faptul ca in timpul cule-
sului .albinele de stup pot deveni cu-
legatoare la virsta de 5 zile, stabi-
tim data la care trehui'e hlcetata hra-
niiea' stimulenta $i anume cu 26 dc
zile inainte de sfirSitu1 culcsuli~ide
Is salcim, deoarccc numai a:lbincle
care's-nu dezvoltat din ounle' depuse
ca .mai n ~ u l tde 26 dc zilr: inainte
lla cufks.
Deci pentru a avea multe culegg-
toare in perioada infloririi salcimu-
lui $i presupunind ca data aparitiei
culesului de la salcim este 10 mai,
durata lui fiind de 10 zile, adica
pina la data de 20 mai, inseamna ca
data stabilita pentru inceperea hra-
nirilor srtimulente a; f i de 20 martie,
iar data stabilita pentru incetarea
hranirilor stimulente ar fi de 21
aprilie.
rentru a avea mai multe culega-
toare in timpul culesului de la sal-
cim, care poate aparea neagteptat,
luai devreme, llranirile stimulente in-
cep ce1 mai tirziu la 10 martie $i
se termina in jurul datei de 20 apri-
lie.
Tehnica hraniritor stimulente prin
descapacirea fagurilor, cit $i tehnica
prepararii $i administr~rii siropillui
de zahar a a fost aratate ,in revista
,,Apicu~ltura" nr. 811964, pag. 44. ,
I n toata perioada hr~nirilor tre-
buie luate crle mai severe masuri de
preveinire $i eventual cde combatere
a fuftigagului in cazul apa~itieilui.
Hranirile trebuie efectuate In pri-
msvara, cu cca mai mare rapiditate,
pmltni a se evita astfel pierderile
de caldwa din cuib.
.
Succesul muncii apicultorului
depinde intc-o buna masurn de mo-
dul in care aplica complexul de lu-
crari de mai 'sus, pnin care creeaza
WI regim termic favorabil cre~terii
puietului. $i stimuleaeii depunerea
ouailor de catrc matc2, sub influenla
tempernturii favoraliple din cuib si
a hrrnirii, obtinbd f amilii putcrni-
ce, f a r i de care nil se poate realixa
productie mare de miere, demceara
+i cle roi.
 BALA$A DUMlTRU esle unul dinlre apicullorii des-
toinici din cadrul Agevacoop-ului Drdgci~ani,regicrnea
ArgeB.
Ca urrnare a aplicdrii metodelor inainlate de cre$tere
$i intrefinere a familillor de albine, paralel c ~ iprac-
licarea unui inlens slupdrit pastoral la salcim, at11 in
regiunea Ollenia, clt $i la a1 doilea cules cu ineorire
mai firzie din raionul Drdgci$anf $i de asernenea trans-
porllnd larniliile de albine $i in zona de rnunte la
zmeur $I zburaloare, el ohtine rezullale frumoase In
munca de apicullor, de care esle cu adevdrat indrd-
gost it.
f n anul 1964, de exemplu, cu tot limpul nefavorabil
pe care 1-a avuf in valorificarea unor importante surse
neclarifere, el a zeuqit lotu$i sd objind de la cele
100 farnitif de albine pe care le ingrije~te,o productie
medie de 25,5 k g rniere $i 0,300 k g ceard de iiecare
familie $i de asernenea sd realizeze 0,500 k g ldpti$or
de mafcd, precurn $i un procenf de Pnrnultire de 20%,
ceea ce a sporit rentabilitatea acesfei sfupine.
Priceperea $1 pasiunea care-1 caracferizeazd in
aceastd muncii, vor face desigur, ca apicultorul Bd-
la$? Dumilru sd obfind in viitor rezullale $i rnai va-
loroase.
*
Cele 50 farnilii de albine ale cooperativei agricole
de productie din cornuna Sdveni, regirtnea Suceava,
sint ingrijile de apiculloarea GHERMAN FINARETA.
D e ~ ia lual in prirnire sectorul apicol a1 cooperativei
nurnai de putin limp, apiculloarea Gherman Finarela,
prinlr-o ingrijire alentd $i permanent6 a farniliilor d c
albine, cit $i prin praclicarea stupdritului pastoral la
salcirn, lei, fineafb, coreandru $i floarea-soarelui, a
reuvil chiar din prirnul an (1964), de clnd rdspcrnde de
sectorul apicol a1 cooperativei, sd objind o productie
rnedie de 23 kg rniere $i 0,500 kg ceard de fiecare
familie de albine $i de asernenea sd realizeze un pro-
cent important de inrnulfire a familiilor.
Realizdrile sale se datoresc pregdtirii profesionale
pe care o are, dragoslei $i pasiunii de care dd dovadd
de aproape 10 ani in ingrijirea harnicilor albine, ce
i-au adus frumoase satisfactii in viatii.
 STEFAN DUMITRU este din anul. 1959 apicultor la
cooperativa agricold de producfie din comuna Mdcrina,
raionul Rimnicu-Sdraf, regiunea Ploiegti $i ingrije~te
de 82, familii de albine, addpostite In stupi orizon-
tali.
Participfnd cu regularitate la cursurile apicole, con-
sldtuirile $i schimburile de experientd organizate de
filiala A.C.A., $i-a insu$it multe cuno$linte folositoare,
care-i permit sci aplice in stupind tehnica avansafd
de crevtere $i infretinere a familiilor de albine. Drept
urmare, productia medie de miere $i ceard obtinutd
in ultimii trei ani este de peste 24 kg gi respectiv
0,520 kg de fiecare familie de albine, realizfndu-se in
acelavi timp $i un procent insemnat de familii noi.
Cu toate acesle frumoase realizdri, apicultorul Stefan
Dumitru s-a angalat, ca in sezonul apicol din anul
1965 sci obfind rezultate mai valoroase, deoarece a asi-
guraf o bund.iernare a familiilor de albine, iar curio$-
tintele sale in acest domeniu se vor fmbogdfi contlnuu
prin studierea literaturii de specialitate $i participarea
cu regularitale la manifestdrile organizate de filiala
A.C.A.

BANICA MIHALACHE este apicultor la cooperativa

agricold de producffe din comuna Batogu, raionul
Fdurei, regiunea Galafl qi are In lngrifirea sa un nu-
mdr de 63 familii de albine.
Dlnd atentia cuvenitd tuturor lucrdrilor In stupind
gl aplitind la limp $1 cu congtiinciozitate cele mai
eficiente metode de Infretinere a famlliilor de albine,
apicultorul Bdnicd Mihalache a depd$it an de an pla-
nul de producfie la miere. ceard gi rofurl.
Analiza realizdrilor obtinute 91 silueazd printre api-
cultorii fruntagi ai regiunii Galafl. Astfel, media reali-
zdrilor pe ultimii cinci ani esle de aproape 24 kg miere
$i 0,300 kg ceard de fiecare famitie de albine, obtinind
in aceasfd perioadd gi un numdr de 66 familii noi.
Prin aceste frumoase realizdri, apicultorul Bdnicd
Mihalache a demonstrat cd Pn apiculturd, chior $i in
anii mai putin favorabili cre$teril albinelor, producfiile
obflnu!e pot il mulfumiloare, dacd se aplicd o ingri-
lire corespunzdtoare a familiilor de albfne, paralel cu
practicarea unui intens $i rational stupdrit pastoral.
Avind o bogatd $i valoroasd experienfd de aproape
20 de ani, el cautd permanent sd Impdrtdgeascd d ~ n
cuno$lintele sale $i altor apicultori.
 PROCEDEE FOLOSITE DE APICULTORII MAGHIARI
PENTRU VALORIFICAREA EFICIENT~A CULESULUI
LA S A L C ~ M
Ing. N. POTI
$eful sectiei de apicultura din Statiunea
centpala & apicultura $i sericlcullur8, Bucurevti
In convorbirile avnte, cu ocazia
viziiei facuta in Republica Populari
Ungara, cu cercetiitori gtiintifici, spe-
cialigti apicoli, cit Ti numerogi api-
cultori, m-a interesat indeosebi pro-
blema valorific~rii culesului la sal-
elm, care de altfel a constituit obi-
ectivul principal a1 vizitei.
In R. P. Ungna, dintre speciile
melifere, culesul principal d ofera
salcimul alb, care este cea mai r3s-
pindita planta meliferii. Dupa datele
furnizate de sp~cialigti,aceasta spe-
cie a fost int~.odusi~in Ungaria de
peste 250 dc ani, fiind folosita la
fixarea dunclor de nisip cit $i la
i plantarea terennrilor neproductive $i
- shraturoase. In prezent, salcimul ocu-
pa o suprafata de cca. 170000 ju-
gare cadastrale*), din care 126 897
jugare cadastrale supuse regimului
silvic. Padurile cu cel ~ n a i ridicat
procent de salcim sint cele situate
in judetele de la granifa cu R. P. Ro-
mina (Hajdu-Bihar, reprezentind
5 7 0 / ~ Szabolcs-Szatmir
, - 47,3 olO $i
judetul Bacs-Kiskun din zona cen-
t
trala de sud, cu 39,6%). fn R. P.-
Ungara salcimul ocupa 13,8OlO din
suppafala padurilor. Aproximativ
40% din masivde de salcim sint ma-
gate & jvde?.de Baos-Kiskun, in
*) 1 jugar cadastral = 058 ha.
suprafala de 22 224 jugtire, Pest
18 485 jugare, Nograd - 13 122 ju-
gare, Somogy - 10 910 jugare din
zona centrala a Ungariei $i Hajdu-
Bihar - 8 925 jugare la granita de
est. Atit sub raportul suprafetelor
ocupate cu aceasts specie c ~ $i t de-
simea plantatiilor de salcim, R. P.
Ungara ocupa un loc de frunte in
Europa.
I Data fiind variabilitatea conditii-
lor de clima, latitudinea gi mai ales
altitudinea, inflorirea salcimului este
egalonata kintre 10 mai Ti 15 iunie,
permi~indastfel practicarea stupari-
tului pastoral $i realizarea a dou5
culesuri, primul in judctele din sud
ai a1 doilea in nordul tarii. I n jude-
tele clin sudul tarii, in special la
granita cu R.S.F. Iugoslavia, in ro-
n a Balatoiiului gi chiar in mele ju-
dete din centruil tarii, datoritti dife-
rentelor de altitudine sau climatului
specific, cele doua culesuri de la
salcim pot fi realizate chiar in ace-
la$ raion sau judet.
fn general, in zona centrala $i de
vest perioada de inflorire este de
scurta durata, adica de 7-8 zile, in
schimb in zona de est, mai ales la
niasivele din apropierea Debretinu-
lui, inf~lorireaeste prclungit~.]tn pri-
vinta stabilitatii culesului, cele mai
stabile culesuri sint inregistrate Pn
 zona de est $i mai pufin stabile in
zona de vest, aceasta datorita timpu-
lui mai putin favorabil.
A doua specie melifera, cu pon-
dere pentru apiculturg, este floarea-
soarelui. Extins& in cultura in uIti-
mii ani, aceasta specie ofera cule-
suri productive la s f i r ~ i t dlunii iu-
nie $i i d i e in 3 m e , cea mai htin-
sa fiind la emremitatea de nord-est
a tarii, a doua in partea central& ~i
a treia mai restrinsa spre vest. Cul-
turile de floarea-soarelui pentru si-
102, care s-au extins in dtimul timp,
ofera cu1esllI.i foarte bwe d e htw-
finere (nectar gi polcn) in p e h a d a ,'
de toamna.
Teid cstc p(r*[&PMit:
ra, Tn unde mnk, enlesd -de
ale.
gi
tinere, dupa fncetarm cuIes'&$ mare
de la salcim ( s p o r d global de,cca. 7
kg/fam. pe toata perioada de
rim).
In prioada dentoltadi de prima.
vara a familiilor de albiney culesurile
de intrefinere sint oferite de flora
spontanll de padure, arbori $i ar-
bugti, salcia ~i pomii roditori.
In tiapu] verii, cu]esurile de htre.
tinere se realizeaza de la flora spon-
tans de cjmp $i de padure, culesuri
care sint rnai productive jumata-
tea de vest a tarii, unde precipita-
s a t mai abundente $i mai slabe
e s t d secetos. Lunile august @i
septembrie sint lipsite de cules.
In rnele looaliuti sau judete, in
afara de culesul principal de la sal-
cim, se realizeaza a1 doilea cules
productiv de la culturile de rapit&
de toamna, rnaziiriche p&roasg, trifoi
inoarnat (ultimul in general se su-
prapune cu salcimul), semincere de
trifoi alb, trifoi ro$u,'lavanda, Laty-
ms sativa (in saraturi) $i semineere
de lucerna (in pusta). In unele gos-
podarii agricole de stat sau coope-
rative, aceste specii jjnt cultivate pe
200-500 ha.
Unele stupine realizeazti prodactii
de miere de la salcie, atprinse h t r e
7 $i 10 kglfamilie, cum ar. fi @ meqaa
dunareana gi a Tisei, 7-10 kgffam.
de la pomii roditori, iar in aaii favo-
rabili $i de la busuiocul de mirigte
(Stachys).
ApicuJtura-R. P. Ungare nu dis-
pune de culesuri de zmeur gi zbu-
r&toare, caracteristice zonelor de
munte.
Din cele ar&tate, rezulta c~ in
R. P. Ungara tipul preponderent de
'
cules este caracterikat printr-un cu-
les principal la salcfm, mai prelungit
in cazui practicilrii stuperitului pas-
- toral la cuksul 1 ei 2. Prin extin-
derea cultudor de floama-soasolui
, in wle' j u d t v s s u plaqi -be profilea-.
z& idrdoilea tip de eules euncterizat
' ' pfizl mIe6d pdncipa~ & la safe-m,
urnat de cules p r o d u d v de flea-
'. re*-soar+hi. Exists in uncle parti .$
fipuri de cules locale, azonale, unde
in afara de culesul principal de la
salcim se realizeaza Inca un C U ~ S
pmductiv de la alte ~ l a n t eiatroduse
in cultura, sau spontane.
Conditiile specifice de cules din
R. P. Ungara au determinat o anu-
mits orientare a practicienilor $i cer-
cetatorilor etiin~ifici,urmgrind in fi-
nal 0 cit rnai ration& valorificare a
resurselor melifere existente. Apre.
ciem CB $tiinta gi practica apicola a
solutionat problemele fntr-un mod
original, specific conditiilor locale,
fapt care a determinat ca organiza-
rea productiei, utilajul $i procedeele
de intretinere a albinelor s& se deo-
sebeasca de cele din larile vecine $4
alte tari din E u r o ~ a -
In privinta utilajekor, trebuie ard-
tat CB, fata de perioada dinainte de
eliberare, cind a exisstat un mozaic
de sisteme de stupi, echipate en
rame incepbd cu suprafata utilii de
3,9 dmp (Orsziigos) ping la .16,3 '
cmp, ast&zi, prin eomertul de stat
se livreaza nurnai 3 tipuri d e stupi:
2, tipuri. de stupi orizontali .cu di.
mensiunile ramei 42 X 36 m, din
care primul de volum mare ~d 24
33
 Aplicind metode avansate apioultorii maghiani obtin productii sporite de miere
tame ( ~ o c z d n ~mare) d ~ $i altul rnai
mic cu 18 rame (Boczonady mic) gi
un tip de stup vertical cu 2 corpuri
cu ramt de 40 X 25 cm, avind cite 10
rame In fiecare corp (Hunor). La
primefe 2 tipuri de stupi urdinisul
este !sitnet. in* treimea superioara a
peretelui, din fata, deschiderea fiind
rcglata cu clapcte mobile. Desigur
ca In stupinele vizitate, am vazut $i
alte consrrucfli de stupi orizonrali
.sari verticali cu modificari variate.
f n prezent, apicultorii se orientea-
z~ catre stupul orizontal Boczonidy
mare care, ca $i stupul nostru stan-
dard permite l olosirea f amiliilor a ju-
tatoare sau chiar intretinerea a 2
familii nwmale $i catre tipul verti-
cal Hunor. Este caracteristic faptul
ca speciali~tii s-au orientat catre
s t u p d dc volum mare, echipat cu
rame cu suprafala utila de 13,7
dmp, care depa9eSte dimensiunile
n o m i ~ l e a l e ramelor, respectiv cu
2,36 ,dmp mai mare fatrr, de rama
noastra standard $i cu 5,2 drnp fala
de rama de stup multietajat. Folo-
sirea ramelor mari n e a fost justifi-
cat& prin iernarea rnai bun& a fami-
liilor det albine $i dezvoltarea mai
rapida a lor in primilvara, argument
care nu este acceptat de adeptii
tipului de stup EIunor, cu rame
aviqtl o suprafap utila de numai
10 drnp $i care considera ch acesta
este mai bun decit stupii orizontsli.
I Constructia $i echipamentul stupu.
lui Boczonady este adaptatti pentru
stuparit pastof4 $i pentru aplicarea
variatelor procedee de hgrijire a al-
binelor. Celelalte utilaje folosite azi,
sint aseinanatoare cu ale noastre, bi-
neinteles adaptate la dimensiunile
hiarite ale ramelor (extractoare, cu-
tite de descnpacit etc.).
In conditiile de flora din R. P.
Ungara, caracterizata prin culesul
'
principd la salcim, apicultorii frun-
ta$i aplica o serie de procedee $i
masuri organizatorice, care asigura
realizarea de productii ridicate $i la
pret de cost scazut. Aceste procedee
pot fi rezumate astfel :
 1. Ca sistem de intretinere a albi-
nelor, este generalizata folosireia fa-
miliilor ajutatoare la 30-100~,0 din
efectivul de baza. Familiile ajutatoa-
re suit a d ~ p o s t i t e in acelayi stup,
alaturi de familiile de baza. I n acest
scop, s-a adaptat t i p d de stup de
volum mare. Pentru despartirea fa-
miliiilor ajutatoare, stupii sint echi-
pati cu diafragme ermetice, diafrag-
me obivnuite precum ,gi cu gratii
despartitoare. Prin accst sistem de
intretinere se realizeaza familii foar-
te puternice, deseori depagind 20-
24 faguri ocupati cu albine, capabile
sri ' valorifice in conditii optime cu-
lesurile intense, dar deseori de
s o m a durata.
2. Eficienta acestui sistem de in-
tretinere este sporita prin organi-
zarea deplasarii stupinelor la doua
$ chiar trei culesuri de salcrm, Tea-
lifabile in conditiile specifice din
R J P. Ungara. In aceastil privinta
tn&uie mentionat, cii unii apicdtori
se ddeplaseaza deseori de la primul
cules d e salcim in unele masive in
Urn din stupinele vizitale
toiul infloririi lor numai pentru 4--5
zile, ca de aici sa t r e a d la masivul
de salcim cu inflorire t'rzie. In con-
ditiile de cules favorabile se inre-
gistreaza sporuri zilnice de peste 10
kg, iar recdtele de miere debla sal.
cim depagesc uneori 50-60 kg.
Sistemul de intretinere ariitat se
aplica In complex cu alte masuri
tehnice $i procedee. Primavara, tim-
puriu, in perioada nef avorabila zbo.
rului albinelor, familiile sint stimu-
late prin hranire cu turte, din pasta
de tahar $i sc asigzlra la adapatoare
. apa calda. Pentru dezvoltarea rapid&
a familiilcrs de albine, odata cu in-
calzirea timpdui, stupinele se trans-
port8 la flora timplirie de gadure
si la masivele de salcie (Dunare $i
Tisa). i n aceasta perioada, f a d j i l e
h~tirziatein dezvoltare sin4 intllrite
pc seama familiilor ajutgtoare pu-
ternice sau invers, vieindu-se pri~i
aceasta ca ouatul m8tei'lor in fami-
liile slabe sa s e intensifice ,la ma-
ximum. Prin aceasta masura fami-
liile se niveleazg ca putere, ultima

ajustare efectuindu-se o data cu pre-
gAtirea familiilor pentru cules.
Preggtirea pentru cules se efec-
tueaza In mai multe variante, toate
bazrvte pe Pngradirea ouatului matci-
lor gi aplicarea prwedeului ,cat ln
cuib". Din ncestea mentionam douii
vnriante mai uzitate.
Varianta I. Se scoate matca tea
rnai firstnica, care se suprim& sau
se trece cu un fagure cu puiet $i doi
faguri cu hrana in stup suplimentar.
Matca ramass in ffami]ia de baza se
trece ^mpreuna cu 4-6 faguri, din
care 2-4 cu puiet tinar, in partea
opus& a stupului, apoi se desparte
de fagurilor cu puiet gi goi
prin gTatie despaqitmre, Operatia
se efectueaz& cu 10-14 zile inain-
tea mlesului. Fagurii cu puiet aflati
dincdo de gmtie se erinduiesc ast-
fel, belt puietul eel tlnar s~ fie
im&at ling& gratie, iar eel
matur in mdinea virstei in continna-
re, u m a t de fagurii goi. Prin aceas-
operatie, matea fiind restrmsa pe
un numiir redus de faguri, iar puie-
tul t'inar atit a1 slatcii ramase cit gi
de la matca sccrasil din stup ajun-
gind fu perioada p h g la cules in
stadiul de capacire, majoritatea al-
binelor tinere existente gi cele ce
eclozioneazil derin astf el disponibile
pentru cdes, Prin aceeagi operatie
compartimentul de strinsurii fiind
format mare w r t e din faguri cu
puiet in curs de eclozionare, repre-
zinta tocmlai procedeul ,cat iq cuib",
atit ca ~ z i t i ecxt $i Pentru f a ~ t u l
ca mierea este depozitata tn fagurii,
cc se elibereaza progmsiv de puiet.
In a c d a ~ mod
i se pregatesc $i fa-
miliile puternice, care nu au familii
ajutatoare. In acest caz este $i mai
proprie denmirea ,cat in cuib", pen-
t m cii compartimentul de s t m s u r a
corespunde cuibului, din care matca
a l o s t ' transferate in partea opusa.
Atit cercetatorii cit , ?i 'practieienii
sustin, CLI- prin procedeul ,cat in
cuibU gi strimtorarea cuibului se rea-
_ ' _
fizedza s p m r i substantiale de pro-
ductie. In esenta procedeul are unele
aselnanari cu procedeul Demark,
Ccaikin 35 altele, prin care s e ur-
marevte prevenirea roirii naturale.
Unii apicultori practica aceea~iva-
~ i a n t a ,fara a folosi gratii d e s p ~ q i -
toare. f n acest -caz fagurii se orin-
duiesc in aceeagi ordine, dar in ~ O C
de gratie se introduc doua rame cu
faguri artificiali-
Varianta a 11-a. Aceasta este uzi-
tat2 foarle curent. Ambde matci ra-
min in stup, separate fiecare prin
gratie Pe cite 3-4 fagun intr-@
Pade $i alta a s t u ~ u l u i -La mijloc
ramille compartimentul PentrU &in-
surB, folosit de albinele provenite de
la ambele familii. Procedeul in prin-
c.ipiu este n u 1 ~i acela~icu p w e -
deul familiilor gemene, cunoscut de
apicdtorii n o ~ t r i .Familiile ramill in
aCeaSt8 situatie in tot t i m d cule-
surilor de la salcim, o noua restruc-
timare a cuihului efeetuindu-se d ~ p &
extractia mierii de la ultimul cules
de la salcim.
fn privinta extracjiei mierii, unii
apicultori opresc din fagurii cu mie-
re capacita, ca rezerve de hrana pen-
tru iernare, adtii extrag mierea din
toti fagmii.
' D u p ~extractie cuibul se restruc-
tureaza la situatia avuta inaintea rD-
stringerii acestuia. La famaiile cu
0 singura matca, gratlia se ridic&,
iar mtatca cu fagurii cu care a fost
gasita, se muta in partea avuta an-
terior, aSezindu-se intre fagurii ex-
tragi, La familiile care anterior au
avut 2 miitci, gratia se r i d i c ~$i se
instaleaza diafragma despartitoare.
I n compartimentele astfel formate
se introduce cite o jumatate din
numarul fagurilor cu puiet existent
in stup, introducindu-se totodata
matca tinara sau botca matura - in
partea orfana. La varianta a dpua s e
'. scot gratiile, s~.~stalecazii in li?.ijloc
diafragma ermetica, individualizind
pria atxasta din nou cele doua fami-
tjmS!~e antla Cels!$e~adoo~!loo
-!de ~!illzprtB.~o na v s w l s a n u o q q
-03 UJ 'jopn! ap n8s ogd!r3smtbi!o
ap I alem[ a oqdk o~rtuo!safo~darad
-m* U T J ~b an!qe ap ~ol!~olposa~a
f
e!le!oosy) a~oo~de,al!!tez!ueP~o a p '
Ina!qya -$3)nfr? ltqs !!~ollna!de '1es
-07sed !n~nlpgdnqs saruz!uel~o nl
'a~esa3an
a~odsuer$ap a~a~eal!!m !$ $13 'q!q -
-enaauo3 e q u a y m ! n!p pat@ a m 3
-!se !$ aorj!ue~d. !b-gs 'jto1a~~aaear
-ez!yedar n ~ l u a d aresaaau !!jua~aj
-u! dury n!p g ~ v je s ' s ~ e i e % e a s
-us u p aJal!lanr aIa.qsem gaseonna
s s ea~elq!q!sod ne !yo~pa!dw E!D!'
-!pu! eauanrase ap p u j u n d s ~ a .ares
-aaau !!iexpu! a q e !$ mnaa~d 'saa
-313 ap mpmnxp FpaJels 'eleraj ale3
nes znqolnw ap a~!!$e~sap 'a!ieamnm
-03 ap aledpa!~d a[aiaue ap elual
-s!p 'an!j~ede aJsa ap 'qal!s !nlnI
-030 esarpe 'a~aj!lam !pads a l p nes
mjaps ap vnyaaja e i e j e ~ d n s'g1elot
e j a j e ~ d n s'dm1 ap !!un!lrod e nes
m p d r u l eaqmnnap 14 ~olau!dnis J!
-pse~dap !ygz!ua88ro aresaaau aI!!lel
map aleol a r n s r l lms an?:, u! pa!^
- e q d x a smboiq o ap vl!iosu! alsa
PFreq aJe3a!A 'al!!ro%aleo aleol ap
'same ap pnmrup ap e n e a i a ~gzear
-nBg !jtsg a l s m a d *JO[ 8 a ~ e o $ n
!em nsga!jl)nap! ~ n d o ~tqs aleloJ1
'-arum I-s arnpgd ap apn!bod nee
a1yndn.I~ .*bey q ~ dalet!m!lap
a u ~ s!pads a l e 14 InuqqeR ampgd
ap dm) aJe3a!j uf .(ap~aa arnop3
q ale3~8m9 ~!AT!S !nlnm~8a~asnd
-ns 'iapnf ,n!p a[!rnpgd ale01 am:,
-an lujs are3 UJ 'a~eo~gzundsama
8 ~ ~ el 3 s!Trey o-an!p vlsno:, e9re.13
-mT -aped u j japn! arem!j aB are%
-an .d -x e emj!lam elneq leJoqeIa
8-s !UE !!m!qn u j ' ~ a j l s v .aleD!p!.x
n j a n p o ~ d!aun eaJez!leaJ el gmauna
aJeo ' a ~ y o ~ e z p e %ynsgm
~o ap @gas
o !S ten1 ne-s 'rolau!qpi? e aran!iarl
-ug ap a l e a s p a !a!trr!q !am !!~g3
-!lde ereje q 'ara!~saroj !pads J O ~ E
8 S ! ur!ales 81 ap !n1nsaln3 e aJ!s
- o p j y[euo!ie~ !em $13 o n~1md
.eue.Iy J 6 p
- a l p ozoaJls!u!urpe as !I eaep .reyo
'u!aaJ !em nu !S asaqqs 'ar!ue~q
p ~ q 'apzj 51 !emnu ap s a p 3 ap gl!s
-d!~ gpcopad wlug aa!aralnd al!!l!ur
-ed .!!uasp ap go!laerd u j e~e3!J !raa
!S e)eluaurr?punf alsa arepuemosj
!S e l n 3 a ~vyseaae IapIe a a 'lelaaug e
g.rm ap 1nsap3 par3 13unis daaug $3
'~erl!q.m osapqels as nu aluaInm!ls
al!.'!uaJq u
s3 'inu!ja~ ~ e ~ v d t l aa!nq
-aJJ -.rolpmm p u e p dlpods !!imp
.ord !$ JOI a !!i!puo:, aunq UJ sa.reu
-Ja! 'aa!uralnd !!l!rnuj pmS!se as '!an
-meal !S !uaa Insrna ug .rol!!l!urej e
qpuuou earelIoazap nquad aJeolyg3
-oq grap!suoa as am:, '!rnsvm !alsme
ea~e3![da n p d ' g u e q ap Jolauaz
-a,x ea~elaldmo3na au!qmo3 as are1
.nnr!ls ap ~ar!wrq 'a~eana! nrlnad
alna!3!jnsq q p u!p a~!p!ao~d
q:, ~ n z e 3tq 'g)uapnr!ls eaJ!ug.rq n:,
Ia1e.md .apqma~das!S 1sn8ne ' a p !
!!unl ~nl!S.qjs a ~ d ~ s n d esap:, ap al!s
-d!l alapeopad '~e~auafd UI -?luaInm
. -!IS t?ar!usJq q d e!alsaae !uglaaa
[nzea u j Je! 'dm!:, ap eJoIj el !an
-!dnls e a ~ e u o d s u e ~u ul d 'arau!ia~lng '
ap $nu!)sns saln:, !nun eaaem8!ss
uyd gzeaz!leaJ as elseaav .pnuyuoa
alellapae ap amls u! JoI!!l!mej eaz
-au!iuam q glsuoa '!~~yu~a! eaJapaA
u ~ .ayaralnd !!Erne3 ap eaJez!leaJ
u~ areol!J?loy p~ap!suo3 o pe!q3em
!polln~@eare3 ad v.rnsynr vlIe 0
efectiv mi jloace .-de transport $Ima-
teriale apicde pentru apiclzltorii
contractanti.
Din contlcactele avute & condu-
cerea asociaiiilor cit gi cu secretaa
rii tehnicieni apicoli de jude( ai
coolperatiei rekulta CB acesfe organe
timpul campaniei de transporturi
a atupinelm la rnasive, In afnra gri-
jii vetrelor de stupin&, insotesc con-
voaiele de transport $i orgdnizeaza
stupinelor In pgduri
(Vatzi Iosef - prevedinte, ZehUn
Gheorghe $i a,ltii), Norma de stup
uzuala este de 5-10 smpi la hecta-
rul de tsalohn. Prezellta organelor
de resort pe teren asigura trans-
porturile In tirnp, in conc1iti.i cores-
phnzbtoare, 0 valorificare mai buns
a resurselor melifere $i realizarea
indicilor la miere pentru fondul cen-
tral a1 statultti,
Datorita complexului de procedee
de htre!iym aplicat, adaptat con-
di~iilorlocale, precum $i mLsurilor
arganizatorice luate, apicultorii
frunta3i din gospodariile agricole
cooperative, din stupinele gos~odfi-
riilor .agricole de stat $i a coopera-
~ i e ise'alizeaza praductii ridicate $i
stabile de la an la an. Astfel, la
Cultw8 emerimentala de sulfina
stupina unitafii cooperritiei din Zo.
laegerzseg h anul 1964 s-a reali-
zat 5 0 0 0 kg miere la 150 familii.
Gospodliria agricoh cooperativli din
localitatea Zalaszentbalazs in ace-
l a ~ ian, a realizat de la 147 familii
de albine ~ 1 1venit net de 45000
iorinii, rezultat din vinzarea mierii
.
~i de familii noi, Gospodsria aari-
cola din Diinrsucl, judetul Pest a
realizat 37 kg miere'pe familia de
albine. Exista $i alti maiytri ai pro-
ductiilor ridicate. Astfel, activistul
a~~iirol VBtzi Sandor care in 1964 a
realizat 90 kg, miere in medie pe
familia de albine, din care 30 kg la
sa1c1-m 1, 30 kg de salcim 11 7i 30
kg la f1mi de CimP ( S t a c h ~ s ) ~i
alti ppicultori, care in ultimii ani
nu ohtinut 40-60 kg miere pe fa-
milia de albine-
Realiznrile stupinelor fruntase
din R. P. IJngarri contribuie an cle
an la realizarca $i depnyirea planu-
lui de mipre Fnrru fondul centr.&
lizat slatului. *ae], in
19(A (]in informatiile primite, ten;
trala apicol:i a rooperatiei a reali-
zat pina la 10 septemhrie 6 000 tone
miere, care reirexintli o productie
medie pe anul 1964 tle cca. 12 kg.
fam. de albine.
 f NGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE
DE CATRE APICULTORII PROFESIONIfjTI FRANCE21
Ing. I. BARAC
Directorul Statiunii centrale de apicul-
tura $i sericicultura, Bucuresti
In cadrul vizitei efectuate in
Franfa prin amabilitatea doctorului
M. Rousseau, pre~edintele Comisiei
internationale de patologie apicola
$i a inginerului P. Horguelin, pre-
vedintele Uniunii nationale a api-
cultorilor francezi, am putut lua cu-
novtinfa de modul in care lucreaza
apiculto~ii profesionisti francezi,
mod de lucru ,care dupa pilrerea
noastra este ilrteresant a f i cunos-
cut de apicultorii care conduc stu-
pine ma6 in gospodhriile noastre
agricole de stat $i cooperativele agri-
cole de productie. . .
Apicultorii profesionigti frakcezi
folosesc o serie de metode specifice,
la care au ajuns pringr-o simplifi-
care la maximum a lucrarilor de in-
tretinere a falmiliilor de albine.
Aceasta simplificare a dus la. mari-
rea productivitgtii muncii in apicul-
tW, reugindu-se ca un om sA poata
deservi 400-500, sau chiar 600
familii de albine. Nu se efectueaza
nici o lucrare care nu are efect po-
zitiv asupra rentabilitatii stupinei.
Ei a u ahandonat complet metodele
stuparilor amatori, metode care ne.
cesitaa prezenta zihica a apiculto-
rilor in stupin&. In ncelagi timp fo-
losesc la maximum avantajele unei
dotAIti cu ma$id- gi mecanisme. Pen-
tru a intelege mai hine aceasta pro-
hlema, vom face pnrslal descrierea
stupinei aparfin'lld lui P. Horgue-
lin gi modul de lucru a1 acestuia.
Exploatarea apicola a lui P. Hor-
guelin este situata . Tn provincja
Champagne la Nuisement in apro-
piere de Chalons sur Mame fntr-t,
regiune agm-viticola, proddvtia
principal8 f i h d cerealele $i.renumi-
tele vinuri de Champagne. Stilpina
este compusa din 600 familii d'e
mlbine, numar constant de-a lunguf
unui s i r . intreg de mi, ceea ce .a
permis uniformizarea Pntregului' ma-
terial de explbatare. '
- Faniiliile de albine sint implaite
pe vetre, a cite 25 familii fiecare si
in mod .exceptional u n a , c u 50 fa-
milii. Vetrele de stupina sint ampla-
sate la 2-3-4 km una'de alta, in
luminisuri de phdure, la marginea
acestora, sau intr-o p r d e a de pro-
tecfie. Vetrele sint in general im-
prejmuite cu - s m a ghimpata pentni
a Ti fenite de accesul vitelor, care
circulii lihere. in anumite perioade
ale anului. Terenul pentru , vetrele
de stupina este cumparat cle acest
proprietar sau inchiriat. P e ' vatra
stupii sint avezati in grupe ile cite
5 pe postamente fixe, comime,'.for-
mate din 6 stilpi d e bcton prefa*
t 2 hmei de fier cornier. 'P.
h ~ c a c$i
IIorguelin nu practica stuparityl,
p,astoral decit in lpod cu totul acci-
dental. Productia de haza a stupi- \
nei este mierea, in general -de,iapita
$i polillora de. lvara. Unele g r u p r i
de fanlilii d i a\lbine sint .p&itrate
pentru ininul~iresau cresterea, mdt-
cilor, dar n~unaipentru nevoil; siu.,
pinei proprii: , . .
,
Stupii srnt .ge tipil ~ida!h?
, c u 10
iame in cuib si 9 ,'in. g a g s i n . : R,a-
mele a u mmiate pC ele .&stinfa-
toare. Familiile 'd4 albine Bint' .din
rasa local&, - d a r , in ~inele stspink
&re *$i familii ~ c um8tci- str8ine. A a
viziZat $i IotuI comparativ cd albine
din . striiiniitate; unde :.alAturi 'de
mntci 'din 'Itadin gi America, ,,aveah
\
 -
urmhrire vi matci tbimise de Staliu-
nea central8 de apiculturzl $i serici-
cultura din tara noastra $i care s-au
dovedit a f i la fel de productive ca
$i celelalte mhtci importate.
Familiile de albine sint ingrijite
In anumite perioade. fn general se
efectueaza 4 grupe de vizite pe an,
cu ocazia carora familiile de albine
primesc Pngrijirile necesare. Prima
$i cea mai important& grupa este
aceea de primavara, singura la care
familii7le de albine s h t controlate
ram& cu ram&. Cu aceasta ocazie
familiile ievite prea slabe din iarna,
fara matca sau matci de proasta ca-
kitate sint inlocuite cu familii noi
din prasila atiului precedent in aqa
fel, incit dupa aceasta vizitii numg-
w l de familii pe vatra este adus
din nou la plalonul fix (25 fami-
lii). Tot acum sint Cnlocuite ~i fa-
miliile care au i e ~ i tdin efectiv din
dilerite cauze in cursul anului pre-
cedent. Inainte de a termina vizita.
familiile sint asigurate cn Intreaga
cantitate de hrana necesara ping la
primul cules. Fiecare familie pri-
megte in partea dreapta a cuibului
o rama clhditoare pentru a satisface
cerintele albinelor de a cladi natu-
ral faguri gi de a cregte trintori.
Toate aceste lucrari se efectueaza
cu ocazia unei singure vizite sau
d 0 ~ 8 ,daca este cazul. Cu aceasta,
lucrarile de primtivara sint termi-
nate, iar famili3ile nu mai sint con-
trolate decit in ajunul culesului
principal (rapiya).
Apicultorii profesionigti francezi
nu mai electueazn unele lucrari con-
siderate de noi drept obligatorii, ca
strinitorarea cuibului primavara,
largirea ulterioard a cuibului, bra-
nirea stimulenta in por[ii mici sau
rniilocisi. Ei in schimb reformeaza
primavara toate familiijle, care din
diferite motive nu au ganse a se
dezvolta satisfactitor pina la primul
cules. '
A doua perioadn de control este
ocazionata de culesul la rapit%. In
ajunul culesului se face o vizita
sumarli, care nu comportl verifica-
rea amanuntita a cuiburilor, decit
la familiile care nu ocupa cele 10
rame. Cu aceastl ocazie, ca regula
general& se pun rnagazinele la toate
familiile. Familiile insuficient dez-
voltate sint verificate amanunlit gi
daca redresarea lor compor-ta prea
multe lucrliri, ele sint reformate. I n
timpul culesului se face un control
de supraveghere in functie de spo-
rurile inregistrate la stupul de con-
trol $i daca este nevoie la unele fa-
milii se adauga a1 doilea magazin.
Controlul se face numai prin ridi-
carea unui colt a1 podi$orului (care
este de p^mza) $i daca ultima rama
a primului magazin are miere, se
adaugd cel de-a1 2-lea magaain.
Perioada a treia de control este
ocazionatli de recoltarea mierei de
la primul cules. Recoltarea nu se
intirzie, deoarece mierea de rapita
cristalizeaza foarte repede. Opera-
tia de recoltare pentru 25 familii
de albine dureaza cel mult 40 de
minute, revenind cam 1 minut ~i
jumatate pentru fiecare familie. Re-
coltarea se face astfel : se desco-
pern stupul, se afuma bine magazi-
nu1 pentru a izgoni albinele, dupa
care magazinul cu cele citeva al-
bine ramase pe rame se ridica $i se
introduce in camionetri, unde se
agaza pe un carucior. Stupul se in-
chide la loc $i cu aceasta recolta-
rea este terminata. Datorita timpu-
lui scurt in care se efectueaz~acea-
sta lucrare gi a numarului redus de
familii pe vatra, recoltarea se poate
face $i in lipsa de cules, f u r t i ~ a g u l
neavind timp sa se declangeze.
Dupa extractie, n~agazinele se re-
aduc la stupina $i se agaza pe
stupi. In aceasta evploatare fiecare
stup are magazinul propriu.
Cea de-a patra perioada de w n -
trol comporta mai multe lucralri $i
 anume : recoltarea,. daca este cazul,
a mierii furnizate Be culesul de viara
$i asigurarea f amiliilw cd cele - ne-
cesare pentru iarna. Lucrarile in
aceasta perioada se fac in general
tn cursul lunii septembrie. Recolta-
rea mierii se face ca $i la primul
cules ; acum se ridica din cuib rama
claditoare, puss primavara. Com-
pletarea hranei se face cu sirop de
zahar dens pe baza cintaririi fieca-
rei familii de albme in parte. Hra-
na necesara in cantitate de 5-7
sau chiar 10 kg se administrcaza
o singura data. Cu aceasta famili-
ile de albine sint p r e g ~ t i t e pentru
iernare.
Sq observa ch in cursul lucrarilor
de ingrijire nu exist& nici o preocu-
pare pentru redresarea familiilor in
suferinfa din diferite cauze. Ase-
menea familii se reformeaa in
cursul anului, penlru c l munca
cheltuita cu refacerea lor nu este
rasplatita. , fara a inchide urdiniqarirle, lucru
In afara de lucrhrile amintite P.
Horguelin in anumite s t u p n e efec-
tueaza lucrari speciale de inmultire,
intensiva a efectivului In limita unui
procent de 20% din totalul familli-
ilor sale. El formeaza anual 120
roiuri, care la inceput sint rnai
slabe, ocupind doi-trei faguri yi
care ajung s2 ierneze pe $as& fa-
guri. Aceste roiuri servesc In anul
urmator la completa~ea lipsurilor
din efectivul stupinclor producatoa-
re d e miere. ceea,ce depti~egleacest
necesar este vindut In fiecare pri-
mavarii. Nu face lucrari de cregtere
a matcilor, decit pentru cele 120
roiuri. Matcile sint crescute din ccle
mai productive familii de, albine, in
care scop fine o evident& simpla,
dar clara a productiei.
Aceastit simplificare la maximum
a lucrarilor da posibjlitatea lui Y.
Horguelh sa asigure ingkjirea tu-
tumr f amjliilor, a jutat in perioadele
de vrri de, un singur muncitor.
I .
<' - I ,
I
fntr-o altii exploatare apicorla $i
anume aceia a cooperativei din hs
Arsures, departamentul Jura, in
apropierea frontierei cu ElveGa, con-
dusa de R. Borneck $i care pbseda
2 500 familii de albine, am gasit
a c e e a ~ i organizare a muncii. Mem-
hrii acestei cooperative sint 'jn jna-..
mar de 5 $i executa personal toate
lucrhrile de ingrijire a efectivului -
amplasat pe o raza intinsst in jurul
centrului de exploatare. Efectivul de
familili pe o vatra este aici variabil, -
oscilind intre 25 $i 40 fami~liide al-
bine. Vetrele sint amplasatc atit in
zona renumitelor paduri de brad din
Jura cit ?i in zona de agricultura in
care predomina crevterea vitelor. Cu
o parte din efectiv se practicii stu-a
paritul pastoral, in general la dis-
tante mici, din zona a g r i c o l ~in cea
forcstiera sau invers dupa cuni
merge culesul. Transportul f amili-
ilor de albine se facc de multe ori
care atrage d u p ~ sine avantajele,
ca se poate incepe inctlrcarea cn cel
putin 2 ore mai devreme ~i nu mai
sint necesare dispozitive speciale la
stupi ppntru asigurarea ventilatiei
in timpul transp01-tului. T r a n s ~ r t u l
se efectueaza tot de catre m e ~ b n j i
cooperativei.
In stupinele vizitate in sud-ostul
Frantei organizarea mumii este ace-
e a ~ i ,ins2 in aceastii zona se prac-
tica stuparitul pastoral pe o scara
mai larga. T'amiliile de albine sint
amplasate pentru iernare pe vetre
mai mari de-a l u n g d litoralu~l~i,
u n d ~intreruperea activitavi albine-
ior este de nilinai 3-4 siiptiimia~iin
decembrie-ianuarie $i unde ele be-
neiiciaza J-e ung C U ~ A F de >nti.etinere i
furnizat de cistus $i rosharin. De
aici familiile sint deplasate fm'ifite-
rior pentru c u l e k l furnizat, 'de .ln-
van&, la care ile obicei ~ 4a g' l o w
reaz8 un numar foarte mhre de fa-
milii' de albine.
 - L r*, -
-
J

r
. - ' <
- s

r
' .

2-
% - ,,+,

Atit In nord cit q i ' h sun apicul-
todi profesionigti francezi diepun
de rnijlonce de trapsport adaptate
s nevoilor lucrarilor in stupin&. Ast-
,> fel pentm li~critrile de control se
folosesc magini mid, transformate
9 n eamionete sau turisme tip Combi.
Pentru l u c ~ r i l e cnre comport& gi
transporturi de materiale, Iolosesc o
camionetii spcciala, bchisa gi cu
podeaha foarte joas8. Cu aceasta
. .
camioneta se transports magazinele, .-
mitrea gi siropul, sau chiar 40 fa- .#
milii de albine (R. Borneck). Pen-
tru transportul stupilor au autoca-
niioane de 4 sau 8 tone (Terasson,
Leolrce, Duchaine,, Cadenat). Incar-
carea gi descarcarea stupilor se
face manual, nu cu mecanisme spe-
&ale. Ptoductiile de miere realizate
depawsc rareori 12-14 kg pe fa-
milie.

Partidpantii la un curs apkol

\
 ECOURI DE PESTE HOTARE
Daca alegerea tiirii' noastre ca
-gazdn a celui de-a1 XX-lea Congres
international de apicultura - ju-
&liar - a fost o urmare a simpa-
tiei $i aprecierii, care. s-a maniies-
tat in cadrul celui de-a1 XIX-lea
Congres international de apicultura,
tinut la Praga in anul 1963, astazi
aceasta manifestare de simpatie
aste arittatil prin nenumaratele me-
saje primite din toate colturile
lumii.
Curiozitatea $i dorinta de a cu-
noa$te cit mai mdlte despre tara
noastra, despre oamenii $i apicul-
t w a noastra, au deteminat o ava-
lansa de sdicitari de materiale do-
cumentare $i fotografii. Astfel de
materiale au fost solicitate de api-
cultorii din Finlaada, Mexic, Ugan-
d a , Belgia, R.S.F. Iugoslavia, Re-
gublica Democratti Germana $i alte
tari.
Devi mai sfnt incg multe luni
gina la data congresului, sutele de
scrisori care scrsesc din toate coltu-
rile lumii vadesc o preocupare gi o
mare neraldare in a mnoavte condi-
tide de participare, detalii asupra
programului tehnic gi asupra
excursiilor. Ne-au sosit ping acum
rsspllnsuri phvind intentia de parti.
&pare de la apicult~ridin peste 40
de tari, din toate cele cinci conti-
aente. Ping la data cind scriem
aceste rinduri au soslt la Comitetul
d e organizare peste 900 formulare
completate cu -intentia de partici-
Fare gi excursiile dorite. b multe
din aceste formulare, afara de per-
soanele care le semneaza, sint tre-
cute ca insotitori incia 2, 3 ~i chiar
ersoane din familie sau prieteni.
P n multe tilri, persoane intreprin-
zatoare $i reprezentanti . ai organiza-
tiilor apicale locale alcatuiesc gruh
puri de participare. Astfel Roger
Gabocit din Franta a cerut sa se
-
retilla camere in acelagi hotel pentru
un grup de 86 apicultori francezi,
care Gn cu autocarele. Etieme Tru-
bert, tot din Franta, organizeaza o
participare colectiva cu 50-60 per-
soane oare vin cu avionul. De ase-
mmea sintem informati, CB Ray- .
mond Bomeck. organieeaza un grup
de participare cu trenul. Dupa cit
se vede, legaturd tradifionala d e
prietenie, care exista Pntre tara noa.
stra gi Franfa ae manifest& adinc
gi F t r e apicultotii plrilor noastre.
In aceastit ,Pntrecere de ,partici-
pare pe care o intrwedem foarte di-
namicii, Borge Swhwartz~Hansendin
Danemarca ne cornmica printr-o 00-
reapondmtli, cii hlcatuiedte un BrPrp
de 80 apicdtori ilid tara sa gi prie-
teni agicultori din Suedia g i Nor-
vegia, care Vo? face dliltorie cu
avionul ; Lnoien Assys, liderul api-
cultorilor belgieni, care vor .garti-
cipa in numar mate la Wgm, aoli.
citg o r g a n i z a ~uncn :excursii docu-
mentar-twistice gi Pnslinte de con-
grea. Din R. P; Polona s-n primit o
corespodenti pentr~ participared a
doua grupuri de clte 33 persdsne,
care vor face olklatoria ou alltoca-
43
 v
rele gi pmtru care solicita bscrie-
rea la congres $i obgaaizarea unor
excursii cu progrtrrti special gi cu
vizitarea obiectivelor apicole pe tra-
seul Oradea-Glu j-Bucuregti $i
pe saeeul excursiilor.
Grupuri mari de participare s-au
anmtat ~i din R.S.F. Iugoslavia,
Statde Unite, Olanda, Republica
Democrats Germana, Italia etc. Din
0.R.S.S. am primit ~ t i r e a ,ca la lu-
crlrile Congresului $i la excursiile
documentare, nurnai delega?ia ofi-
cialn va cupdnde peste 30 persoane.
0 scrisoare ne anunta ca, dr. 0.
Van Laere din Belgia va prezenta
un referat, o alta scrisoare ne pre-
cizeaza ca R. B. Wildson din S.U.A.,
om de ~tiinttigi in acelagi timp ex-
ponent de frunie a1 c o m e ~ u l u iin-
ternational cu miere, care a partici-
pat la cmgresele de lo Roma,
Madrid $i Pmga; va participa la
congri?sul de la Rucuregti gi va pre-
zenta un referat din domeniul eco-
norniei apieple.
Slnt $i shrisori care tc migcll prin
entuziasm-ul cu carc iubitorii de albi-
ne P5i preggtesc participprea la con-
gres. Gerald Arnolds Low Beer din
Londra vine cu soria gi trei copii,
din care unul de numai un an. Va
fi, credem, cel mai tinar apicultor
participant la congres. Hermann Opp
tlin R. F. Germana, dornic sa cu-
noasca mai indeaproqe rara $i api-
cultura noastra, vine la noi cu doua - -
saptiimini inainte de congres, a in-
ceput sa invete rbmifiegte vi ne scrie
o scnisoare In 1imb.a mastra.
Sutele do raspunsurf marcind in-
tentia de participare la congres $i
volumul mare de scfisori primite in
ulbimile luni din strainatate, aratn
un interes general gi deosebit fata de
importantul eveniment apicol din .
anul acesta. Se poate considera cii
aceasta este gi o urmare a aprecierii
pe care multe organiza~iiapicole din
lume o manifest2 fata de Congresul
jubiliar de la Bucure~ti $i aceasta
apreciere se refl&ta..,a atentia deo-
sebita pe care revistele de speciali-
tate 'din multe Cari o acorda impor-
tantului evemiment apicol, care va
avea loc ' i n . august. 1965 in t a m
noastrh.
Revista ,,L'abeille et I'Erableu drirr
:'. Canad,a, inch in numtirul sau din
aprilie a i d trecut a publicat o pni-
ma informare despre Congresul de-
la Bucureeti. Tot Tn .aceeagi perioada
in numarul 4 a1 revistei franceze
,,Abeille et FZeurs" la rubrica, ,Din
surprixa in s ~ r p r i z a 'se
~ publica -pri-
mele informatii privind o'rganizarea
congresului. Aceasta , revistit mai in-
trepm'nzltoare, insotegte informaride
de un anunt publicitar, care pregi-
tegte atmosfera pentru participarea
la congres a apicdtorilor din Fran-
$a. In anuntul revistei se arata ca
,Abeille et Fleurs organizeaza o CA-
latorie la Bucure~G.Calatoria clus si
intors se face cu avionul, , cu pleca-
rea din Paris. $ase zile la Cbngres
in Bucuregti $i vase zile de excursie
in Rominia. Amatorii se pot inscrie
imediat $i daca doresc, Pi putem ,h-
forma asupra acestei c81i&toriiU.'fn
numarul sBu. din &gust, revisla re-
vine cu un artiml intitnlat ,,Calrito-
,
rie in grup' pentru Congresul de la
BucuregtiG, dind amanvnte cu pri-
vire la data g i ora plecarii de la Pa-
ris pentru adealstg calhtorie. I\Te-a
retinut atentia programul stabilit i~
anubtul revistei (.de data .aceasta
mai complet decft' fusese ahuntat jn
numhrul din apnilie), care prevede
calatoria eu avionul pina la Bucu-
regti, pe ziua de 19 august 1965, o-
excursie de 6 zile eu autocare prin
tara noastra, d ~ p acare 6 zile de
participare la Congres. Au previizut.
gi o excursie 'irk imprejurimile Cnpi-
talei noastre, precum' gi prefurile in-
ionnative ale chlhtoriei. In anunt ' s e
ofera de asemenea posibilitatea de a
se face calatoria chiar mai iminte,
adica de la 12 august,, astfel- ca
doritorji sa poatg face vacanta de 8
 bile la Mcamaia, pe care revista o
! '. des.crie $i o recomand~ cu -&lidura.
I
Informarea nr. 1 privind lucrarile
prcrgatitoare alle Congresului, difu-
zata de ,Comitetul de organizare, a
mai fost publicata in multe alte re-
viste cum ar fi: ,,Amyrican Bee Jour-
, ruzl", din S.U.A:, ,Bzenenvater" din
Austria, ,,La Belgique ApicoEeU din
W g i a , ,,Das Bienenmiitterchen"
d i n R. F. Germana $i altek..
Informarea nr. 2 a bmitetului
d e organizare a - f o s t publicatti in
intregime sau in extras de multe re-
viste din strhinatate. Amintim doar
t
citeva, ale caro'r nume siat mai cu-
noscute : .Bee Worldu, ,British Bee
Journal" ,$i ,Bee Kraft" ( b a t e trei
din Anglia) ; ,,+ Rucher Wallon"
(Belgia); ,Kiirtner Biene" (Aus-
tria); ,,L'~beille et l'Erableu (Cana:
da); ,American Bee Journal"
(S.U.A.); ,,Abeilles et Fleurs" (Fran-
fa); ,,As Abelltas" ( Portugialia);
,Muandschrift voor Rijenteelt" ( O -
banda); ,The New Zeelund Beekee-
per' (Noua Zeelanda) $i altele.
Un interesant $i elogios articol
la adresa R. P. Romine, a apicul-
turii din tara noastrii $i pentru p o p -
-1arizarea Congresului jubiliar de la'
Bucuregti, a fost publicat in numa-
rul din luna august 1963 a1 revistei
,Tidsskrift for Bhivl'' din Dane-
marca. Articolul ilnstrat cu 8 foto-
grafii, reprezentind d i f d t e lwuri gi
obiective aplicole din tara noastra, a
fbst redactat de prof. dr. Borge
Schwartt5-Hansen, fost prevedinte a1
unuia din congresele internationale
de apiculturii, care sa tinut Sn Da-
nemarca $i actual membru de anoare
a1 Apimondiei, care a fost fn fara
noastra in anul 1964 cn mania reu-
niunii Consiliului director $i a CO-
misiei interminare ale Eederatiei In-
ternationale a Asociatiilor de Api-
culturs.
'' Un interes deosebit a trezit in rin-
durile apicultorilor din lumka in-
treaga, pr&um gi in cercurile comer-
I u l u i intema?ionnl cu produse api- >.
cole, organizarea la Bacure~tih pe-
r i ~ a d a Congresului jubiliar, a pri-
mei Expozitii-tfrg intenatio~lala de
apicultura. Aceastii manifestare, a
carei organizare vi,ne in htfmpinarea
dorintei multor apicultori din dife-
, rite tari, este primita cu mult entu-
ziasm $i apreciata in mod pozitivt -.
prin zecile d e scljsori primite de la
firmele eomerciale gi industriale, ca-
re vor expune produse, utilaje $i ma- -.
t~rilaleapicole. Contam pe exponate
interesante din Franta, S.U.A., Ita-
lia, Canada, Belgia $i alte ?&ri. Pina
si din indeparta.ta Republics Malga-
$a am fost anuntati printr-o cores-
pondent& primita de la Ministerul
Agticulturii a1 acestei tari, c& vor
trimite expomte la Expozitia-tlrg in-
ternaCioml% de la Bucure$ti. Unele
'reviste de specialitate din straini-
tate au scris articole $i inforrna~iiin
legatura cu organizarea E~pozitiei-
tirg, iar revista .L'apiczc&twe d'ba-
lia" a consacrat clteva coloane din
numarul s8u din luna august b le-
gatura cu acest eveniment apicel.
Revista, din inifiativa lui dr. Silves- I
tro Cannamela, secretarul gefieral 1t1
. Apimondici, a publicat un artiml
cuprinzator privind Expdtia-tirg qi
, a ilustrat articolul c u fotografii du-
p& machetele combinatului apical al
Asociatiei crescatorilor de dbine.
Cele citeva mesaje de peste hotaw ,
amintite ne intilresc conxingerea c@
Congresul a1 XX-lea ca gi Expozitk-
tirg care va avea loc in august 1%5,
au produs o larga $i entuziasta ma-
nifestare de simpatie ale c m r &ouri
strabat mii de km, veniad ca un
sprijin moral a1 apiculturii mndiale
pentru o bunil organihare gi o nla-. ,
siva p~rticiparela ccle doyfi imgor-
tante manifcstafi apioole ,ihtma!io-
nale.
Asociatia cresc&torilor de alblne
din R. P. R.
I 45
b
 J
Lana mar+te
Conditii(1e climtice din luna martie an o influenta favorabila asupra
atctivitiktii familiilor de albine. Doldnp fiecarui apicultor, o data cu venires
primaverii, cu zborml albinelor h~ aer liber gi cercetarea primelor llori, este
de a obtine m noul an apicol o recolta de miere cit mai bogata. Iata cn pre-
gatirea familiilor de albine h vederea culesurilor de productie incepe din
aceasta luna. ,
Perioada din viata familiei de albine, ce incepe acum, este numita
,perioada de inloouire a albinelor batrfne cu albine tinere', iegite din celule
In cursul lunilor de primavara. dlbinele care au iernat, au primapara o ca-
pacitate redusa de hranire a puietului, o dbina putind hrani o singura
larva, pe cincl acelea eclozionate iu timpul primaverii, pot hrani pina la 4
larve, lucru ce iniluenteaza favorabil asupra dezvdtarii familiei de albine.
Depunerea oualor de catre matca cre$te mult in a dona jumatate a lunii
martie. De unde In februarie ea depune h h i c in jurul a 100 oua, la sfirgitl?
lunii martie se ajunge la peste 300. Catre sfirgitul acestei luni, albinele
tinere eclozionate in acest an reprezinta circa 1/4 din populatia unei familii
de albine, pe la mijlocul lunii aprilie jumatate, iar la sffrgitul lui aprilie
familiile sint formate numai din albine tinere. Agadar, cu cit intensitatea oua-
tului matcii va fi mai mare in Iuna martie gi in prima jumatate a lunii apri-
lie, cu atit mai repede vor fi inlocuite albinele batrine gi ritmul de dezvoltare a1
famdiei va fi rnai r a ~ i d .
Despre insemnatatca gi felul cum stuparul trebuie sh supravegheze
desflgurarca zboruriilor de cnratire, e-a vorbit in luna trecuta, ramine doar
ca acolo unde familiile au intirziat a-1 executa, sa fie ajutate dupa cum
s-a aratat. De meationat cih atunci cind se curata ufdinigurile de albinele
moarte, care stingheresc executarea zborurilor de curatire, lucrarea sa fie
&ecutath cu ajutorul unei s l m e fndoite, dar fara zgomot mu izhituri, pen-
tru a nu deranja albinele. Dupa indeplinifea zborului de curatire, urdlfilgd
se rniceoreazs din nou la 2-3 cm si aceasta la toate familiile de albine. De
asemenea, fundurile stupilor se curata de albinele moarte gi de rurnegu$ul
de ceara rezultat din descapacirea fagurilor de catre albine in timpul iernii,
prid wliimbarea lor pe rind cu funduti curate. Daca stupii au fundurile fixe,
curatirea se face pe urdinig, cu ajutorul unei sirme indoite in unghi drept.
Resturile adunate se eern printr-o sita, albinele moarte se ard, iar ruryegugd
-de ceara se stringe pentru a fi topit:
Intr-una din zilele calduroase, senine gi fara vint, din a dotla j~lmatate
a acestei luni, se face controlul fiecarei familii de albine, pentru 4.a apicul-
torul sa-gi dea seama de felul cum au iernat gi sa ia masuri de illtlrt-iliare a
acelora care au iernat in c o d i t i i nu prea hune. Acest c-ontrol se exrc+~rta
lara a cerceta tori fagurii din cuib, pe motivul ca timpul este inca rece.
Deci cuibul se va descoperi numai atit cPt este necesar ;ii indeysrtind fagurii
 -usid ap !!rrn!jaw ea~!u!!yds : (atepnenro3ar gnoatsaure a l p nes e!Iaaej n:,
jlea.)jocl) aJaj!lam aluuld n3 mtsame a! a ~ a l e m ja~ueldap a~a)usruBsmap
!!un!lntl saj!u!~!~rts:pu!dn~s ul a~ssaaan pigm ap !!znamoa E '-y-3-y uyd
6dJIrlI].h3Ja :!Ic!~!J !WB un%e; ap !nlmesaDan a a ~ s m m d i~oualue lelnnax:,
e-s nu goey ' J O ~ ~ L U B Jaaremqsm !S nar!jgmo :I- mn3 'a)e~n~axa a!nqait aa
ytnytoe nes yv.ron1 a l p ap !13 emeas an!j EA as a!l.ltlm psrn3 UI
-!!jr?pose !alseDe
jo ~nsqruatri ap* a~lm!lo:, @ ~ 3 ~ ~ 4 6!$-Bs 1 6 et!n ea nu sapjurau!q '~wolsud
,!n[nlpadnts B a.tkyoerd ap !nptname[n8ar a ~ y a p a a a ~tq d e ~ p u a qas e n.q
J~
-uad 'au!qle ap J O ~ ! . I O J ~ ~ S ~!a!Ja!oosy E s[mo!eJ e p ! ~ j HI w3nl Isam s!ms
q,pui~a3 '@u!dnls sseldap PA !nlnna psJn:, tq aprm ' a ~ a j p m alneld n:,
, a[ala~wdnr ~3!f!luap! E A [nrotlnordri '!!~aagmpd ~nlndacxtq el ap B:,UI
)
.(lau!clo~ n:, ~ o u a a a ~aroolv&no gda n3 ~o~qddgpe un gn!dn~e rq e ~ e t qBA
a3 b p n p l ~ r % el ap alua$~n:,s a!p nes J O I ! ~ ~ - J emfaard u!p aIa:,eot@q tnp.
JOI ea~scicps lajlse pqJnlbIq 'noma Bdt? e~ gs aIaqqe !nub!qo e rwaad
Bpns aJiun ~ol!dnls s a q w awd ' l e ~ d a q a383 BA as ao~nS!n!pm !pptnapo
waJequr!y3S Spns ards apn$!u$~n n:, !jetuapo a!$ 8s egBaae t33 vFyB
'!!dnte !lezagc lu!s a w n ad eqea !j~rn:, EA 1nroqn3!de 'gqdnts n1
, .BJEA ap unsapa aolam!rd s m l e a ~ dn~ aa!wa~nd nI!mej ap !paurJqo
earapaA a! vlnevoam! aJemnI o alsa 'ro~prtqmo ea~etaq3edmt !$ auyqp
ap !j!~adme an!q !yn8ej ad !emnu !afj;m'Pf eareJolmJ.riS '~lnlaqus
o 6eauau~aseap 'nza$a ea as !nproS~pod uadnsrraa imo ol-~ ap am!sw%
o pulnd 'v~nded nes a p d n!p almoySmfuo:, ajnlaqes aanpoJlu! ioa a9
grn%a~ja!pap oloama -amqle ap !j1mado3e an!q !unB#j !emnu piqsgl '~opm3eaj
.e?p ln~oinfen3 ' p ~ a i e lleJwmgqs !j eln !nlndnle ~ n ~ o y a l u'eaam.aa ! -8mp
- 1 ~ 3ap JolwapJa!d aaplodm~~opg!mej !a!jmto~d gl!qasoap a!jnale o e p ~ m e
ma 11uolln3!de 83 {ajasu ' a q q e ap !a!l!mef p q n 3 nj mlntaind eer!sg~d nrt
mad al!cleJoaej !!j~puoo gaaaer:, ~nlndnlsp q a l q q o r ~ p 1 ~eaJeJlsgd 3
-!npq!n3 ~sdnseapalezase 'awn1 ap amroj qns
gaeans!u!tupe as aa 'nalod ap polm3olrrJ n3 a l q q !j soa $I!!I!mej '!jy1!1
mutin !aisane osd![ n l . a ~ n % a!nunj E n3 Wnd la3 na ~1e'Pa wiej8Jdns r r ~'!np~
-a!nd eaJ!awy n~luadq!na 4 m t s g d e v e ~s a p q q e ea aiapaA rq eaae EA
es .vtu8e~je!p wdnp !ode B Z E ~ Eas a3 '103 amfaej !nun alalnlaa m_ learnt nes
'O!UI!Z !JT!~ 2-1 ap Fern !!j~od m_ 'aJeol!ua~q Ul lep '(gde a l ~ e do EI 16qa2,
!13vd 2) J P ~ B Zap doqs a3 JoIau!we ear!ngJq uyd am3 as gnenl ap JoIauezar
sa~elalduIo3.so[ vurd sns ap a~!Gdv3 laldmoa amm z rq a)4asg% as 113
o ~ a l r ur?1!1e ~ q 118p arnqaJ1 an!qle ap !j!rado:,a ! ~ % e v3!pe j 'By L-g qns
Qp83s BS a!nqaJ1 nrt q!na u!p g u c q ap ala&razaJ '!paagnr!rd ~ndm!l n~
.?!do1 el nvp as a ~ g o % vdap !emnu !B q!n3 rrr ~ s o i h e ao s s ala-e
a3 rrrtuad at4a3~dgdsepas easa? B! gm%eije!p vdnp mpoanl as 'stpwdao
aJaLul n3 aiaje~dnsB D ne ~ !em '!dnts q toes as a:, n ~ n 3 e jp e a '~!3gdqa
?Ja!m nn ~iedn30Bjejs~dns n!p alslvmnf mind la:, no 'l!pe13 a q q am%e]
un ax3 '!n1nq!n3 B vsnre1 areoay ad 'aanposq JOA as JOI InaoI UI -an!qIE
ap !i!~adoae i u ~ snu aJea !$ yo3q.q ap aln~a:, a l p m na '!jamsojap !a3 ad
!B runaa~d '!3aleo$ ap !SOJ nes aaJmp ap alad n3 '!jpfdmnm !!m%ej !.mqp3
'
cnp aieo3s JOA as au!qle ap ~o[n~!mej~e Ioquoa m~nmud ~ n d m ya1
-mlnqpnc~1n361F!m n ~ p ! ~ n S e ju!p ~ntamd
gdnp '!!3tprn e l u a ~ a ~!$d $13'aa!m 3 OSE e3.1!3 aJe 'alaf. aleqma ad v?!a~d?:,
aJa!ru nn a ~ n 8 e jap dmp 1 83 p q y 4 6 ~ 9 etqj vtsFa area eaaapa pdnp 'raa
- B J ~ sjuaza~detelsuoa ealnd moA 'm[nq!n:, ~nm~!!m aJlsa s q d nj1e ap !pm
 Revfsta hpicultura''- -
revisti4 de qtilnffi gl practid apicolg publid
matetiale cu probleme de cregtere $i Sntretinere a albinelor, combaterea bolilor
gi dauntitorilor, bazg melifer&, stupgrit pastoral, experienta unltiifilor agricole
'socialiste cu sector apicol dezvoltat, experienta filialelor k C A Pn demoltarea
sectorului apicol, cit qi materiale din practica cresclltorilor de albine cu stupine
personale. Nu se admit spre publicare materiale, care au mai fost tipgrite
sau au fost Pnaintate $i altor reviste. ,
Pentru ugurarea qi urgentarea tlphirii, colaborat&ii revlstei sYnt rugafl
sP respecte urmiitoarele conditii la trimiterea lucrMor : 'I
1. Ma~uscriselese vor expedia pe adresa : Redactfa revEetei ,,Apiculturaa,
Bucuregti, str. Pictor Grigorescu nr. 10 bis, raionul 16 Februarie.
-2. Fiecare lucrare. va cuprinde urmiitoarele date cu prlvfre la autor: m
mele $1 pronumele, institufia sau Pntreprinderea ande l u c r d , adresa autorulld
, fl specialitatea sa, /

3. Cercetairile originale trebuie d indud& atft consideram privind eHci-

e n p emnomid a metodelor studiate, d t $i concluzii gi recomanari pentm
producpe. .
4. Se recornand& ca manuscrlsele s5 He limitate la 6-8 pagini( dactilm
gratlate la doug rinduri, far d a d acest lucru nu este posibil, se im une sil
fie scrhe de mhti cit mU dte( posibil. R e c d Y vw 6 Urnitate la f
iar prezentilrlle dupil articolele publicate in alte reviste la 1 paginti.
pa-,
5. Titlul sP He d t mai scurt, iar articolele sii fie hpiirtite in secfiuni
(exemplu : introducere, metode, r e d t a t e , concluzii).
6. Lu&&rile originale vor fi Pasotite de un r&&at, care ski se fncadreze
In 1/2 pagld.
- 7. Bibliograffa se va prkzenta In llmita strict4 a u t W W pentru artlcolul
-respectiv (cu predzarea titlului IucrgrLi sau revlstei, anul aparitiei, volum~&
paginile citite; la lucrgrile editate peste hotare, titlul se va reda Pn h b a
originad, dar cu m t e r e latine.
8. Tabelele vor fi scrise pe pagini separate, cu indicafia in manuscris a
l d u i de Pnserare, fiecare tabel avfnd un titlu scurt.
9. Ilustrajiile $1 fotografille trebuie &fie
i clare. Dhensiunile recomandate
elnt 9 x 12 cm.
10. m e l b gi explidtille de pe flgurl se vor scrie du crefonul, pentru a
rs putea face o prezentare untforrnti in revisa.
11. Stilul lucrgntlor trebuie sti corespundg specificulul revistei, expunewa
Hind clarll $1 loglc5, pentru a nu da naqtere la confuzii sau interpre-
diferite.
12. Pentru publicarea hs timp util a lucrgrllor de sezon, acestea vor fl
Pnlntate redactlei cu cel pufin 2 luni Pnainte de data c h d este o p o r t a
publicarea lor, pdnd seama c3 revista apare la hceputul H d r e i luni.
13. Redactia confirm3 autorilor primirea materialelor. Lucrilrile Wubll.
cate nu se inapoiazli autorilor. ,
 hcepfnd CH 1 ianuarie, 1965, distribuirea revistei ,,Apicultura" qi cores-
pondentul ei En limba maghiarii ,,MBh&zet6', se va face astfel :
1. Apicultorii membri ai A.C.A. vor primi revista gratuit la adresa pe.
care o vor indica. Cotizatia anualii de membru a1 A.C.A., care le d& dreptul
la primirea gratuitg a revistei, este aceeagi stabilitg pentru anul 1964 $1
anume :
- pPn6 la 20 stupi cu albine 40 lei pe an ;
- peste 20 stupi cu albine 60 lei pe an.
Pentru primirea cu regularitate a revistei, apicultorii vor lua leggturg
cu filialele Asociatiei cresciltorilor de albine, unde vor achita cotizatlile, potri-
vit instrucfiunilor pe care acestea le-au primit gi unde vor indica'gi adresa
complet& In vederea expedierii revistei.
2. In cazurile in care unii solicitatori doresc s& aib% revista, f i b & a
deveni deocamdatg membri ai A.C.A., in limita posibilit&tilor li se va asigura
primires revistei. Pentru aceasta urmeazii a achita la filiala A.C.A. teritorialg
contravaloarea integral& a revistei, stabilits pentru anul 1964, adicg de 36 lei
pe an gi unde vor indica adresa completg in vederea expedierii revistei de
c&tre filiala teritoriala
Men(ion%m, c& achitarea cotizafiilor sau numai a contravalorii revistei
trebuie f b u t g de apicultori pe intreg anul 1965, sau numai pe semestrul I
(1 I- 30 VI 1965) $1 ulterior pe semestrul II.
Pentru orice alte 15muriri suplimentare, rnggm ca apicultorii e& se adre-
seze filialelor Asociafiei cresc~torilorde albine din R.P.R.
ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R.P.R.
-
COMITETUL EXECUTIV -