BILET DE EXAMINARE NR.

1. Manifestările clinico-anatomice ale despicăturilor labio-maxilo-palatinale unilaterale.

În despicăturile labio-maxilo-palatine unilaterale modificările anatomice cuprind:
-deformaţiile nazale (lobulul nazal turtit, narina orizontalizată, subcloazonul scurt şi deviat spre
partea sănătoasă, vomerul deviat spre partea sănătoasă, partea concavă micşorând volumul narinei
afectate);
-buza superioară (întreruperea fibrelor musculare ale orbicularului gurii, inserţie anormală la baza
columelei şi aripii nazale, hipoplazie tisulară);
-apofiza alveolară (despicată la nivelul incisivului lateral, decalaj în plan sagital şi transversal); -
palatul dur (despicat pe partea afectată, comunicând cu cavitatea nazală, apofiza palatină oblicizată);
-vălul palatin (despicătura situată median, muşchii velari inserându-se pe marginea despicăturii
palatului dur).
La pacienţii cu DLMP uni- şi bilaterale şi la cei cu despicătură izolată de palatin se atestă o scurtare
a bazei posterioare şi anterioare a craniului, mai evident la vârsta de 8-9 ani, mai pronunţat la băieţi ,
afectarea formei bazei craniene – cifoza anormală preşelară – se atestă la pacienţii cu despicături de
buză şi palat bilaterale, mai pronunţate la fetiţe (Krogman W.M. et al., 1982).

2. Clasificarea despicăturilor craniofaciale rare (Tessier). Etiologia și patogenia despicăturilor

rare. Teoria Johnston/Weston, Vermiej-Keers.
Diferitele tipuri de despicături Tessier sunt numerotate de la 0 la 14. Aceste 15 tipuri diferite de
despicături pot fi împărțite în 4 grupe, în funcție de poziția lor: despicături de linie mediană,
despicături paramediane, despicături orbitale și despicături laterale.
Clasificarea Tessier descrie fisurile la nivelul țesuturilor moi, precum și la nivelul oaselor, deoarece
se pare că fisurile țesuturilor moi pot avea o locație ușor diferită pe față decât fisurile osoase.
Despicături de linie mediană -- Aceste fisuri împărțesc fața vertical prin linia mediană. Numărul
Tessier 0 împarte maxilarul și nasul, numărul Tessier 14 se află între nas și osul frontal Fisura cranio-
faciala.
Despicaturi paramediene—1,2,12,13 Tessier numărul 1 și 2 vin ambele prin maxilar și nas, în care
Tessier numărul 2 este mai departe de linia mediană ( laterală ) decât numărul 1. Tessier numărul 12
este în întinderea numărului 2, poziționat între nas și osul frontal, în timp ce Tessier numărul 13 este
în întinderea numărului 1, de asemenea, rulează între nas și frunte Fisura cranio-faciala
Fisuri orbitale—3,4,5,9,10,11 Numărul Tessier 3, 4 și 5 sunt poziționate prin maxilar și podeaua
orbitală. Tessierul numărul 9, 10 și 11 sunt poziționate între partea superioară a orbitei și fruntea sau
între partea superioară a orbitei și templul capului.
Despicături laterale-6,7,8 Tessier numărul 6 se desfășoară de pe orbită până la osul obrazului.
Tessier numărul 7 este poziționat pe linia dintre colțul gurii și ureche Tessier numărul 8 rulează de la
colțul exterior al ochiului spre ureche.
Etiologia:Despicaturile survin ca consecinte ale tulburarilor de inductie, ereditare si de coalescenta.
3. Epidemiologia malformaţiilor congenitale ale feţei. Savanții care au contribuit la dezvoltarea
malformațiilor congenitale în Republica Moldova.

Malformaţiile congenitale (MC) ale corpului uman, inclusiv MCF, sunt una din patologiile des
întâlnite la nou-născuţi, constituind circa 10% . Frecvenţa malformaţiilor congenitale în Republica
Moldova este de 203,34 la 10000 nou-născuţi
După datele Centrului EUROCAT (European Registration of Congenital Abnormalities and Twins)
1997, frecvenţa malformaţiilor congenitale ale corpului uman variază între 10,3 şi 32,3 cazuri la
1000 nou-născuţi.
Malformaţiile congenitale ale feţei sunt unele dintre cele mai răspândite, fiind plasate, după diferiţi
autori, pe locurile 2-7.
Cele mai frecvent întâlnite MCF sunt despicăturile labio-maxilo-palatine (DLMP), atingând nivelul
de până la 90%.
Despicăturile labio-maxilo-palatine sunt cele mai frecvente malformaţii ale feţei. Incidenţa şi
morfologia despi- căturilor variază considerabil în funcţie de rasă. Incidenţa în grupele de rasă albă
este de 1:1000. Cea mai înaltă frecvenţă se întîlneş- te la indienii americani (3,6:1000), la japonezi
(2,1:1000), la chinezi (1,7:1000). în grupele de rasă neagră incidenţa este mai mică (0,3:1000). în
Moldova - de 1,01:1000.Sexul masculin este mai afectat (60-80%). Defectele unilaterale se întîlnesc
la 80% din pacienţii cu despicături, iar cele bilaterale - la 20%, partea stingă fiind mai interesată
(60%). Frecvenţa formelor clinice este de 20-30% la despicăturile de buză, 35-55% la despicăturile
de buză şi de palat, 30—40% la despicăturile de palat, în Moldova, raportul băieţirfete este de 1,28:1.
Despicăturile de buză se întîlnesc în 28,75% din cazuri, despicăturile labio-palatine - în 36,89%,
despicăturile de palat - în 34,36%. .
În Republica Moldova ponderea MCF în structura MC este de 5,3%.
Savantii care au contribuit la dezvoltarea malformatiilor congenital in RM sunt domnul Ion Lupan,
Gutan.A etc