WORKSHOP DE SCRIERE.

5 iunie 2020

Exercițiul Unu.
1 min / fiecare
Îmi place să ascult…

1. valuri

2. vantul lovindu-se de crengile copacilor

3. oamenii râzând

4. tocurile pe parchet

5.

Nu îmi place să aud…

1. creta pe tablă

2. caserole îndoindu-se

3. pufuleții în pungă

4. caca căzând în wc

5. cum urlă profa de canto

Azi am auzit…

1. franceză

2. o trupă britanică de fete

3. vecinii

4. sunetul caserolei aia groaznică

5. vaca de pe deal
Vreau ca mâine să aud…

1. că pot să fac teatru înăuntru

2. că o să se anuleze untoldu

3.

4.

5.

Nu am auzit niciodată…

1. o ceatră între maimuțe

2. ca mama să înjure

3. un accent ardelenesc făcut bine de un alt om care nu e ardelean autentic

4.

5.

Exercițiul Doi. Poem în ReFaSol

5 minute
Accesați link-ul https://www.song-lyrics-generator.org.uk/line-by-line/
Obligo: rândurile 2 și 6 – de adăugat în ce scrieți / puteți să le traduceți sau să
îl lăsați în engleză

mi-ar fi ușor să-ți spun că

mă simt acoperită de zăpadă

și nu e iarnă
Snowman, snowman - I feel just like a snowman

îmi sună-n cap

I've get new snows and I still believe in Santa

dar știm amândoi că nu mai e așa

s-a dus cu descoperirea asta și ultima

picătură

sau să zic fulg?

mai bine picătură

de naivitate

de candoare

de siguranță

cu noi și creșterea noastră

a murit și iarna

nici vară nu e

Exercițiul Trei.
12 minute
O să vă rog să ascultați audio-ul pe care vi l-am trimis azi pe mail.
Scrieți un scurt text plecând atât de la ce vă inspiră muzica, dar
alegând un spațiu concret în care există această muzică.
Oprește, oprește, oprește, oprește te rog! astea îmi amintesc să fii fost ultimele
cuvinte. Vocea ei groasă de la fumatul de 2 pachete malboro roșu lung și alcoolul
nelipsit de la oricare masă, mi-a rămas împregnată în creier. De acolo și până când
am ajuns aici, nu țin minte nimic. Nu țin minte ultimele două săptămâni. Nu știu
când m-am trezit, cum m-am îmbrăcat și de ce port cămașa ei. E clar că îmi e mult
prea mare. Nu știu cine m-a convins să vin aici. Nu știu de ce sunt aici și de ce voi
zece mă priviți ca pe o criminală. Nu țin minte nimic. Nu am lăsat-o să moară. Nu
cred că am materialul ăsta de criminală în mine. Credeți că pe mine nu mă doare?
Nu, nu moartea ei, mă piș pe ea, mă…. fute la icre că nu-mi amintesc, că în capul
meu e o cutie neagră din care se aude doar o muzică de lift continuă și sterilă. O
repetiție a neputinței. Creierul meu s-a blocat într-o clădire al unui empire state
building și nu găsește butonul de ajutor.

Voi vă amintiți tot. Vă amintiți că v-ați trezit azi dimineață în patul ăla mare de la
IKEA, vă amintiți că ați mâncat roșii uscate cu omletă, că v-ati luat o cafea mare
de la starbucks, vă amintiți gândurile alea perverse când ați ajuns la birou, vă
amintiți că azi e ziua fetiței devenită femeie, fata aia care acum e la studii în țări
străine. Voi vă permiteți să vă amintiți și să uitați. Eu nu-mi permit să-mi amintesc
ca să uit. Eu doar am uitat tot, și cu totul ăsta…
Exercițiul Patru. Scriu în Măsura ¾.
7 minute
Textul pe care o să îl scrieți pornind de la tema dată ultimul titlu din
https://learnhowtowritesongs.com/random-song-title-generator/ va
trebui să fie construit în structura prima propoziție 3 cuvinte, a
doua propoziție 4 cuvinte. Și din nou, după fiecare propoziție de 3
cuvinte, următoarea trebuie să aibă 4 cuvinte. Și tot așa….

Exercițiul. Cinci. Dă voce.

10 minute
Poți să alegi unul din cele trei clipuri. Scopul tău e de a scrie un text
din perspectiva cameramanului, a personajului/personajelor din
clip, a spațiului, astfel încât dacă aș vrea să pun textul/vocea și
imagina împreună, să existe un rezultat posibil. Nu trebuie să fie un
text neapărat descriptiv, tautologic. Have fun.
https://www.youtube.com/playlist?
list=PL7ZCPz0mzRRk2LOzKvTJizko6kY1sgJQ5
-Uite, ăla e Ed, înaltu.. și aia e ceva cu…S… Selena,Serena, Sabrina, Sarah, Sara.
Sara , parcă Sara fără h. Era evreică fugită de acasă. O nebună. Acum stă în Nisa.

-Aia?

- Nu, nu, stai, aia e ceva .. lao-ar naiba să o ia, tot ceva cu S.. Sir.. Se.. So…S-o
fută dumnezo că mare bagaboantă mai era.

Mama!

Feița râde

Ce?

Parcă ne-am înteles că..

Că?

Că vorbim ca niște doamne, pentru că noi suntem niște regine și reginele și

prințesele nu vorbesc așa….

A…. ca să nu audă asta mică…

Mama!

Fetița râde din nou

Bine, bine, mă potolesc.

Aici eram încă studentă la…

Ce înseamnă? Întreaba fetița

SȘȘȘ! Nu o întrerupe! Parcă ne-am inteles ca printesele nu întrup..

Las-o măi în pace

Studentă înseamnă că nu eram prințesă, eram în New York, la studii, bunică-ta era
singura din Republica Socialistă România care primise bursa la academia de arte
de la New York. Boierie, taică!
Ai zburat cu avionul?

Ohoho, am zburat…

Ăla e bunicul?

Aș vrea io să fi fost ăla bunu-to

Mama!

Ce? Ce? Să mint prințesa, ce să-I zic că n-aș fi vrut să rămân acolo și să nu mă mai
intorc vreodat? Dacă voi o mințiti zi si noapte că e prințesa si sigur o sa vina un
print p cal alb dupa ea…. Da viața nu-I așa, iubito. Nu există vreun print, vreo
prințesă, nici măcar mama ta nu e tocmai prințesă. O să-ți fie greu, o să plângi cu
lacrimi și o să te doară, o să suferi, o să-ți moară oameni dragi, o să pierzi
legături….

Uite, el era Niko, vezi? Mustaciosul. Culmea, numele bărbaților mi le amintesc.

 Temă

Twilight On the Kiss

îmi pipăi trecutul.

cu toate degetele stângi.

ca un orb.

mâinile îmi sunt arse.

e scena apusului

de la jumătatea lumii:

încă mă arde.

florile de prun se împletesc

cu viitorul nostru

apare o ferigă albă

în geamul tău

la mine e murdar

nu mai văd.

la apus nu sunt

altceva decît o

pată de sînge uscată.

aer de nezburat

ne-am pupat la apus

în sonete englezești

coborând în grabă pe

scara de incendiu.
te întîlnesc în fragmente

niciodată-n tot întreg.

o geană de lumină

pe cerul nopții

încă ești de apus

cu palme reci.

un extemporal dat târziu

două ceasuri albe

într-o pălărie de pescar

feriga nu mai e

la geamul tău

la mine e tot

murdar

acum vreau să văd.

Nu, nu, șterge, șterge. Nu e vară. E sfârșit de iarnă. Apusul e altfel. La sfârșitul
verii, zic. A fost altfel. Nu cum e acum. Atmosfera generală e rece. Atmosfera
dintre noi. Poate nu neapărat atmosfera. Cum să-i zic? Chestia asta care există.
Chestia dintre doi. Relația intimă dintre oameni. Ce clișeu prost. Apusul, răceala,
relația noastră. Un subiect pentru. Uită ce zic. Fac glume cu tentă. Mă dau
deșteaptă. Iar vorbesc mult degeaba.

Mai scrie unul. Și după încă unul. Smiley face și pupic. Și iar, altul.

E doișpe jumate. În depărtare un câine. În casă, liniște.Degetele nu se opresc.

Înghite în sec. Fața îi e luminată. Singurele zgomote, tastatura.Un nokia albastru,
vechi. Stă în pat. Stă atipic în pat. Genunchii pe saltea. Dreaptă, privirea în telefon.
Pupilele mari, negre. Un poster mare colorat. Sărutul e blurat. Nici fețe nu au. Nu
pare o greșală de tipar.