Disciplina de Prevenție Oro-dentară

Facultatea de Medicină Dentară

UMF Carol Davila, București

Subiecte propuse pentru sesiunea de examen oral Septembrie 2020

Prevenție oro-dentară - Semestrul II
Măriri de notă

1. Definiţia sănătăţii propusă de OMS (1947).

2. Definiţia iniţială a profilaxiei.
3. Definiția prevenției dentare.
4. Care sunt afecţiunile din sfera buco-dentară tratate astăzi în medicina dentară?
5. Care sunt afecţiunile cuprinse sub denumirea de „bolile plăcii” şi care sunt fazele lor reversibile
de evoluţie?
6. Care sunt strategiile preventive adoptate în scopul reducerii numărului îmbolnăvirilor din sfera
buco-dentară (a cariilor și a bolilor parodontale, care au ca factor etiologic comun flora
microbiană) ?
7. Cum se defineşte termenul de dispensarizare?
8. Care este vârsta de la care începe dispensarizarea copiilor şi până când se efectuează screening-ul
acestora (recomandările actuale)?
9. Definiţia prevenţiei primare în medicină dentară (exemple).
10. Enumeraţi procedurile prevenţiei primare recomandate în medicina dentară în scopul reducerii
incidenţei bolilor plăcii?
11. Definiţi noţiunile de incidenţă şi prevalenţă.
12. Ce sunt indicii de intensitate? Daţi un exemplu specific medicinei dentare precum şi modalitatea
de calcul a acestuia.
13. Cărui grup de vârstă (grup ţintă) se adresează pogramele de promovare a sănătăţii dentare în
şcoli?
14. Cărui lucru se datorează în principal reducerea prevalenţei cariei dentare consemnată în ţările
dezvoltate economic?
15. Ce înţelegeţi prin indicele SiC şi cum se calculează el?
16. Caria dentară prezintă o etiologie multifactorială. Care sunt cauzele principale?
17. Care sunt primele microorganisme care colonizează cavitatea orală a nou-născutului, când apar,
cum se mai numesc ele şi de la cine provin în principal?
18. Care sunt depozitele dentare moi care acoperă suprafeţele dentare?
19. Ce este cuticula smalţului și care sunt cauzele care duc la dispariția ei?
20. Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle)? Definiţie, suprafeţe orale acoperite.
21. Care sunt rolurile peliculei dobândite?
22. Care dintre depozitele dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii?
23. Care este deosebirea esenţială dintre pelicula dobândită şi placa dentară microbiană?
24. Care sunt primele microorganisme care colonizează suprafețele dentare nou erupte și care sunt
acelea care inițiază a procesele carioase?
25. Ce sunt adezinele?
26. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines)? Exemple de competiţie intermicrobiană.
27. Ce fluide şi structuri colonizează în principal Streptococul salivarius?
28. Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce generează această proprietate?

1
29. Se știe că la nivelul biofilmului dentar microorganismele sunt bine protejate față de acțiunea
agenților antimicrobieni. Ce se recomandă să realizăm înaintea folosirii acestora pentru ca efectul
lor să fie un succes?
30. Definiţi biofilmul dentar.
31. P.D. microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea iniţială şi care sunt cauzele care
determină colorări variate de la galben, roşu la brun şi negru?
32. Ce alte microorganisme participă la formarea P.D. microbiene pe lângă bacterii?
33. Câte specii microbiene putem găsi la nivelul P.D. microbiene?
34. Câte microorganisme putem întâlni într-un mg de placă dentară microbiană?
35. Care sunt „zonele de risc” sau unde se acumulază cea mai multă P.D. la nivelul coroanelor
dentare?
36. Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore) și în ce ordine?
37. Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi fosetele
coronare sau interdentar?
38. De ce cocii anaerobi sunt primele microorganisme care colonizează pelicula dobândită?
39. În câte zile îşi dublează grosimea P.D. atunci când nu este îndepărtată?
40. Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a componeţei florei
microbiene, mai ales la interfața placă/dinte, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată.
Pe ce grosime a plăcii poate penetra oxigenul?
41. Care sunt cauzele care determină lipsa oxigenului de la interfața placă/suprafață dentară?
42. Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa speciilor
anaerobe gram-negative. Care sunt acestea?
43. Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de porumb”
(„corn cob”). Între ce se realizează acesta?
44. Un aspect de coagregare microbiană este cel de „periuţă”. Care sunt microorganismele care
participă la formarea acestui aspect?
45. După câte zile de la formarea P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa
acumulată devine relativ stabilă?
46. În cazul unei gingii sănătoase grosimea plăcii presupune un număr de celule microbiene
suprapuse. Care este această grosime?
47. Care este grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule suprapuse în caz de gingivită
cronică?
48. Substanța uscată a plăcii dentare este formată din multe microorganisme cu un plus pentru cea
subgingivală. Ce procent reprezintă microorganismele din substanța uscată a plăcii?
49. Substanța uscată a plăcii dentare supragingivale este formată din microorganisme și o matrice
intermicrobiană. Cât reprezintă matricea intermicrobiană din totalul substanței uscate (ca
volum)?
50. Prin intermediul cui este realizată coeziunea intermicrobiană de la nivelul plăcilor dentare
supragingivale?
51. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii, fixarea fermă
a biofilmului microbian şi a unor microorganisme?
52. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice. Care este
rolul benefic al acestor substanţe?
53. Prin ce se poate îndepărta matricea intermicrobiană a P.D. supragingivale înainte de a se
mineraliza?
54. Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature?
55. Din ce se compune P.D. din punct de vedere chimic?
56. În ce zone întâlnim cea mai mare cantitate de P.D. supragingivală matură?
57. Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de ce?
58. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană şi care este cea mai motivantă pentru
pacient?
2
59. Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare la toţi indivizii?
60. Care sunt principalele specii microbiene întâlnite la nivelul P.D. supragingivale ale tuturor
copiilor, fără excepţie (după MARSH şi MARTIN)?
61. De ce bacterii va fi reprezentată în principal flora microbiană pe măsură ce placa dentară
subgingivală se maturizează?
62. La cât poate creşte numărul microorganismelor subgingivale pe măsură ce boala parodontală
evoluează iar șanțul gingival devine pungă parodontală?
63. Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare subgingivale
comparativ cu cea a celor supragingivale?
64. Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a două
microorganisme specifice. Care sunt acestea?
65. În placa subgingivală, unele spirochete precum Treponema denticola are nevoie pentru
supravieţuire de ptomaine, produse de un alt rezident subgingival. Care este acesta?
66. Prevotella oralis şi Veillonella alcalescens produc natural vitamina K. Alături de ce/cine
convieţuiesc de regulă acestea subgingival?
67. De formarea cui este legată P.D. subgingivală asociată dintelui?
68. Bacteriile patogene parodontale care invadează în mod natural canaliculele dentinare expuse,
permit recolonizarea spaţiului subgingival la o anumită perioadă de timp după efectuarea
detartrajului şi a planării radiculare. Care este acest interval (în medie)?
69. Ce conţin în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival, care este
orientarea acestor componente şi ce le lipseşte?
70. În şanţul gingival (sau punga parodontală) se întâlnesc elemente ale apărării imune, reprezentate
în principal de leucocite. Dintre acestea cât la % sunt PMN?
71. Ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival în cazul gingiei sănătoase?
72. Definiţi gingivita.
73. Care este factorul etiologic principal al producerii gingivitelor şi care sunt alte câteva cauze supra
adăugate?
74. Ce conţine lichidul crevicular? Enumeraţi elementele care se constitue în prima linie de apărare a
inserţiei epiteliale faţă de atacurile bacteriene?
75. Care sunt primele semne de inflamaţie în cazul de gingivitei?
76. La nivelul căror structuri parodontale se poate extinde prezenţa continuă a plăcilor patogene de la
nivelul şanţului gingival?
77. Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor de la nivelul ligamentelor parodontale, ale cementului
radicular şi osului alveolar?
78. Care sunt cele trei microorganisme incriminate ca fiind principale în producerea parodontopatiei
marginale a adultului?
79. Porphyromonas gingivalis este considerat patogenul parodontal cel mai important, un
microorganism exogen (se găsește rar în parodonțiul sănătos). Ce se recomandă din acest motiv
din punct de vedere preventiv?
80. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului?
81. Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care sunt aceste
afecţiuni?
82. Comparativ cu pacientul cu parodonţiu sănătos cei cu parodontopatii sunt mai predispuşi la
atacuri cardiace sau cerebrale. De câte ori creşte acest risc pentru parodontopaţi?
83. Care sunt principalele caracteristici ale parodontitei juvenile localizate?
84. Care este elementul nutritiv preferat al microorganismelor plăcilor supragingivale?
85. Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii dentare supragingivale?
86. Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor?
87. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţul matur, pentru smalţul dinţilor
recent erupţi şi pentru cementul radicular?

3
88. Care este valoarea normală a pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la cea
iniţială?
89. Care sunt acizii și celelate substanțe produse prin metabolizarea microbiană a carbohidraților?
90. Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin metabolizarea
microbiană a carbohidraţilor şi care influenţează într-o oarecare măsură favorabil
comportamentul la carie al individului în cauză?
91. Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale?
92. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale prin
metabolism microbian, cât reprezintă ele din greutatea uscată a plăcii şi care este rolul lor?
93. Care sunt polizaharidele intracelulare?
94. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează în
inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora?
95. Ce element al sistemului imun se întâlneşte într-o proporţie apreciabilă la pacientul cu o bună
sănătate a structurilor dento-parodontale?
96. Câte tipuri de P.D. au fost identificate în funcţie de componenţa microbiană şi de alte
caracteristici?
97. Ce reprezintă materia albă, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică?
98. Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta și prin simpla clătire a guri?
99. Materia albă este descoperită în mod obișnuit pe fața vestibulară a frontalilor maxilari. Dați un
exemplu de caz clinic care constant prezintă un asemenea depozit dentar și indicați care este
semnificația practică a acestui fapt?
100. Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi orizontală)?
101. Ce pot genera acumulările alimentare interdentare neîndepărtate pe perioade lungi de timp?
102. De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de mineralizare la
nivelul P.D.?
103. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale?
104. În tratarea bolilor parodontale o etapă obligatorie este terapia parodontală nechirurgicală. În ce
constă această terapie?
105. Definiţi tartrul dentar.
106. Tartrul dentar se descoperă în principal la nivelul anumitor suprafețe dentare. Care sunt acestea și
de ce el se formează cu predilecție în aceste zone?
107. În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de tartru şi care
este cauza stopării acumulării lui?
108. Care sunt sursele principale de ioni anorganici pentru cele două tipuri de tartru (supra- și
subgingival)?
109. Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează în principal formarea T.D.?
110. Care sunt factorii favorizanţi care influenţează viteza de formare a tartrului dentar?
111. Tartrul dentar se poate îndepărta numai prin proceduri profesionale (detartraj), care prezintă pe
lângă efectele benefice și unele negative. Care sunt acestea?
112. Care sunt substanţele (naturale și artificiale) prezente la nivelul cavităţii orale care pot reduce
cantitatea de tartru dentar format?
113. Ce se recomandă atunci când pacientul nu reușește să reducă viteza de formare a tartrului său
dentar?
114. De ce sunt reprezentate două treimi din componenta anorganică a tartrului supragingival?
115. Din ce este formată componenta anorganică a tartrului supragingival?
116. Care este deosebirea majoră existentă între tartrul supra- și cel subgingival?
117. Tartrul supragingival se depune în straturi succesive de P.D. mineralizată între care există straturi
de peliculă dobândită mineralizată. Cum se numește acest ultim strat?
118. În cazul animalelor crescute în condiţii sterile (germen free) putem avea tartru. Care este
mecanismul formării lui în aceste condiţii?

4
119. Care sunt afecţiunile sistemice sau procedurile medicale care favorizează producerea abundentă
de T.D.?
120. Agenţii antitartru (pirofosfaţi, citrat de zinc, clorură de zinc, triclosan) pot genera efecte
secundare nedorite. Care sunt acestea şi ce se recomandă atunci când apar?
121. Din ce se compune tartrul dentar matur din punct de vedere chimic?
122. Ce conţine în principal T.D. supragingival recent format (în primele 2 săptămâni)?
123. Unde se găsesc preponderent cristalele de hidroxiapatită la nivelul tartrului supragingival?
124. Care sunt cristalele predominante de la nivelul tartrului subgingival?
125. Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare, coroanele sunt acoperite în întregime de
tartru. Care este cauza ce duce către această situaţie clinică?
126. Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar supra- și subgingival?
127. Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival.
128. Din ce se compune în principal T.D. subgingival?
129. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival?
130. La ce dentiţie (temporară sau permanentă) întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un
procent de 100% (la multe grupuri populaţionale)?
131. T.D. aderă la structurile dure dentare prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea?
132. Revelatorii de placă se comercializează sub două forme. De cine pot fi folosiţi?
133. Care sunt cerinţele pentru un revelator de placă ideal?
134. În ce scopuri se folosesc revelatorii de placă dentară?
135. Prin ce metodă reușim să motivăm și să conștientizăm pacientul cu privire la zonele dentare
incomplet curățate?
136. Care dintre revelatorii de placă NU se mai folosesc şi din ce motive?
137. Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce?
138. Înaintea cărei proceduri stomatologice contraindicăm colorarea plăcii dentare?
139. Dați un exemplu de revelator de placă care se obiectivează numai prin iluminare cu lumină
ultravioletă și enunţaţi care este principalul avantaj al utilizării lui.
140. Dați un exemplu de revelator de placă care colorează placa tânără în roșu și pe aceea matură în
albastru.
141. Halena orală este o boală sau un simptom în cadrul unor afecțiuni locale sau/și sistemice?
142. Mirosul cavității orale, dimineața la trezirea din somn se datorează unor cauze fiziologice. Care
sunt acestea?
143. În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale iar dintre acestea cât reprezintă retentivităţile
feţei dorsale a limbii?
144. Ce se recomandă pentru reducea halitozei matinale?
145. Cine sunt cei mai afectaţi de halena fetetidă, bărbații sau femeile?
146. Care sunt cauzele orale ale halitozei?
147. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei?
148. Ce cauză are halitoza orală atunci când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem un miros
neplăcut?
149. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozei la copilul mic?
150. Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă?
151. De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)?
152. Ce se înţelege prin pseudo-halitoze şi prin halitofobie? La ce pacienți le întâlnim de regulă?
153. Ce se recomandă și ce NU se recomandă la pacienţii cu pseudo-halitoze și la cei cu halitofobie?
154. În ce situaţii putem înregistra halitoze tranzitorii?
155. Două situații clinico-morfologice specifice pot fi cauzele principale ale producerii halitozelor
orale. Care sunt acestea?
156. Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul general folosit
pentru a le numi?
157. Care este tratamentul indicat în cazul halitozei de origine orală?
5
158. Din ce cauză perierea feței dorsale a limbii (insistând mai ales pe zona ei distală) se efectuează
recomandabil fără pastă de dinţi?
159. Ce substanţe au în compoziţie pastele de dinţi recomandate la perierea dinților pacienţilor cu
halitoză?
160. În cazul halitozei, recomandarea principală este de detartraj și planare radiculară. În ce procent se
poate reduce halitoza în acest caz?
161. Ce este necesar pentru a obţine o igienă orală optimă?
162. Prin ce mijloace specifice prevenţiei primare se poate interveni împotriva depunerilor de placă
dentară?
163. Care sunt criteriile de care trebuie să ţinem cont în individualizarea îngrijirilor oro-dentare
(igienizare)?
164. Ce presupune îngrijirea orală zilnică efectuată de cel puţin 2 ori/zi?
165. În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar?
166. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale?
167. Periuţele de dinţi prezintă în general un mâner ergonomic (ca formă și grosime). La ce ajută
acesta?
168. Mânerul periuțelor de dinți manuale poate suferi modificări pentru ca aceasta să poată fi folosită
în cazul pacienților cu dexteritate limitată. Care pacienți pot fi încadrați într-o asemenea
categorie?
169. Între filamentele și mănunchiurile de filamente de la nivelul capului activ al periuțelor există
spații foarte reduse. Care este motivul acestui aspect constructiv?
170. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce formă
este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe?
171. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce formă
este recomandată pentru igienizarea corpurilor de punte?
172. Care este suprafața activă a periuțelor de dinți manuale prin care curățăm cel mai eficient spațiile
interdentare (conform studiilor)?
173. De ce depinde calitatea periajului dentar (aspecte legate de calitățile individului)?
174. În funcţie de ce este stabilită duritatea filamentelor periuțelor manuale?
175. La aceeaşi grosime şi lungime dar în funcție de unghiul în care sunt fixate, ce filamente ale
periuţelor dentare sunt mai flexibile (mai puţin rigide)?
176. Care este maximum stabilit pentru diametrul filamentelor periuţelor dentare (European
Workshop on Mechanical Plaque Control, 1998), chiar dacă fabricarea lor nu poate fi
standardizată (ca duritate)?
177. Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de dinţi devin
de nerecomandat?
178. Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale?
179. La anumite periuțe de dinți manuale și la capul lor activ întâlnim componente din cauciuc,
stimulatori gingivali și cupe. Care este rolul fiecăreia dintre aceste două componente în
construcția periuței?
180. De ce este capul activ rotunjit cea mai imporantă caracteristică de filamentelor periuțelor
dentare?
181. Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului dentar (aspecte legate şi de multitudinea
situaţiilor clinice)?
182. După ce vârstă recomandăm în medie utilizarea pastei de dinţi la copii?
183. În ce constă igienizarea cavităţii orale a copilului mic până la apariţia primului dinte temporar?
184. Cine realizaeză perierea dentară de la apariţia primului dinte şi până la vârsta de 2 ani?
185. Câtă pastă de dinţi recomandăm la un periaj în cazul copilului cu vârstă cuprinsă între 2 şi 4 ani?
186. Perierea dentară la copilul de 5-7 ani înseamnă o cooperare copil-părinte. În ce constă aceasta?
187. După ce vârstă constatăm o coordonare neuro-musculară normală ce îi permite copilului să-şi
efectueze periajul dentar corect?
6
188. Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ rotunjit?
189. Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei. Ce se influenţează
prin aceasta?
190. Ce îi permite pacientului pe parcursul periajului modalitatea în care acesta realizează priza pe
periuţă?
191. Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare, implicit a durităţii
filamentelor?
192. Care sunt factorii care determină eficienţa periajului dentar (după Frandsen, 1986)?
193. Care sunt factorii de care depinde durata de viaţă a unei periuţe de dinţi manuală?
194. Când se înlocuieşte o periuţă dentară?
195. Pentru a obiectiva uzura periuţelor de dinţi manuale unele firme colorează filamentele cu o
anumită substanţă care dispare pe măsura folosirii/uzării ei. Cum se numeşte respectiva
substanţă?
196. Când pacientul ne spune că-și schimbă periuţele dentare utilizate după mai puţin de 2 luni
datorită uzurii, profesionistul este chemat să modifice/constate cauza deteriorării.
Care este explicaţia?
197. Prin utilizare periuţa dentară se contaminează microbian şi poate contamina. Ce se recomandă
din acest punct de vedere?
198. Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal?
199. Care sunt obiectivele periajului dentar?
200. Ce se recomandă din punct de vedere profilactic când pe durata zilei consumăm alimente
cariogene?
201. De câte ori pe zi se recomandă efectuarea periajului dentar în cazul pacientului cu probleme
dento-parodontale obișnuite și pentru controlul halenei fetide?
202. Când se indică folosirea apelor de gură sau/și a gelurilor fluorurate seara înainte de culcare,
înainte sau după controlul mecanic al plăcii? De ce?
203. Câte periaje pe zi se recomandă în cazul pacientului cu boală parodontală, cu construcții protetice
complexe, implanturi dentare sau aparate ortodontice fixe?
204. De ce este legată mai mult apariția afecțiunilor dento-parodontale, de calitatea periajului sau de
frecvența lui? Explicaţie.
205. Timpul minim indicat pentru perierea manuală a dinților este de 3-4 minute. Câte mișcări de
periaj se recomandă a fi efectuate pentru fiecare grup dentar?
206. Care sunt metodele vibratorii de periere manuală (după Wilkins)?
207. În ce grupă se încadrează și căror pacienți le este recomandată metoda de periere manuală Collis
(după Wilkins)?
208. Metoda de periere Bass – scurtă descriere a tehnicii.
209. Tehnica de periere Bass este larg acceptată. Care este principalul motiv?
210. Căror pacienți le indicăm în principal metoda de periere Bass?
211. Care sunt metodele de periere manuală vibratorie la care perii periuței sunt introduși în unghi de
45° cu axul lung al dintelui spre apical?
212. Cât pătrund subgingival filamentele periuțelor atunci când utilizăm una din metodele de periere
sulcular-vibratorie?
213. Descrieţi metoda de periere Collis (simultan sulculară).
214. Descrieţi pe scurt metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method).
215. Care este poziția periuței și mișcările recomandate în cazul metodelor de periere manuală a
dinților din zona frontală, orală, maxilar sau mandibular?
216. Descrieţi pe scurt metoda de periere Stillman.
217. Descrieţi metoda de periere manuală Stillman modificată.
218. Descrieţi pe scurt metoda de periere Charters.
219. Căror pacienţi indicăm metoda de periere Collis?
220. Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare?
7
221. Căror pacienţi le recomandăm metoda de periere Charters?
222. Care este mișcarea de periere și cum este introdusă periuța în zona frontală vestibulară maxilară
în caz de incongruență dento-alveolară cu lipsă de spaţiu?
223. Cine efectuează periajul, câtă pastă se utilizează şi care sunt metodele de periaj recomandate la
copilul mic (cu vârsta între 2 şi 5 ani)?
224. Care sunt metodele de periere manuală cel mai frecvent indicate? Pot fi ele combinate în ideea de
individualizare?
225. Descrieţi metoda de periere manuală Fones.
226. Care este mișcarea de periere recomandată pentru suprafețele dentare linguale și palatinale în
cazul metodei de periere manuală Fones?
227. Descrieţi metoda de periere manuală verticală (Leonard).
228. Care este cauza principală pentru care metoda de periere verticală este mai puțin recomandată?
229. Descrieţi metoda de periere orizontală.
230. Care sunt argumentele pentru care metoda de periere orizontală este considerată cea mai nocivă?
231. Care este metoda de periere cea mai nocivă dintre toate metodele manuale utlilizate la adulţi
(după Wilkins)?
232. Studiile arată că o anumită metodă de periere manuală este cel mai mult utilizată. Care este
aceasta și care sunt motivele pentru care este frecvent utilizată?
233. Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe durata
periajului dentar?
234. Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, de ce se indică şi care este cea mai
recomandabilă mişcare?
235. Care sunt motivele pentru care se indică perierea suprafețelor ocluzale?
236. În cât timp obţinem eficienţă maximă a periajului mecanic?
237. Căror pacienţi le recomandăm periajul dentar mecanic în mod special?
238. Periuțele electrice cu cap rotund care generează o mișcare de curățire tridimensinală (3D) sunt
considerate cele mai eficiente. Care sunt mișcările efectuate și cum acționează ele în îndepărtarea
P.D.?
239. Care sunt avantajele folosirii periuțelor electrice sonice?
240. Cum acționează periuțele electrice ionice în îndepărtarea P.D.?
241. Care sunt efectele produse prin folosirea periuțelor de dinți laser (Laser toothbrush)?
242. Care dintre periuțele așa-zis electrice prezintă și efect bactericid?
243. Căror grupe de vârstă le recomandăm utilizarea periuțelor de dinți electrice?
244. Care sunt avantajele oferite de periajul dentar mecanic? Enumerare.
245. Cum timpul destinat periajului mecanic este mai redus pentru aceeaşi cantitate de placă curăţată,
specificaţi de cât timp este necesar pentru curăţirea a 75% din placa prezentă, în cazul
periajulului mecanic şi de cât timp în cazul celul manual?
246. Care sunt principalele dezavantaje ale utilizării periajului și periuțelor electrice?
247. Care sunt mișcările pe care pacientul trebuie să le efectueze în funcție de forma capului activ al
periuțelor electrice pe lângă cele deja efectuate de periuță?
248. Care sunt cele două recomandări pe care le face medicul stomatolog atunci când indică
pacientului o periuță dentară electrică?
249. Care sunt sfaturile/indicațiile pe care pacientul trebuie să le primească de la medicul stomatolog
atunci când îi este indicat periajul mecanic?
250. Care sunt aspectele de care trebuie să ţinem cont atunci când indicăm o anumită metodă de
periere?
251. Numiți situațiile clinice locale speciale care neccesită modificarea tehnicii de periere.
252. Ce recomandăm din punct de vedere al periajului dentar în zonele unde avem infecţii sau leziuni
traumatice?
253. Unde se găsesc cele mai multe microorganisme la nivelul structurilor cavităţii orale şi de ce?

8
254. Căror afecțini specifice cavității bucale li se asociază în principal microorganismele colonizate pe
suprafața dorsală a limbii?
255. Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii?
256. Curăţirea feţei dorsale a limbii reprezintă parte a tratamentului indicat în cazul anumitor afecţiuni
sau situaţii clinice. Care sunt acestea?
257. Ce entităţi ale cavităţii orale mai pot fi periate în afară de dinţi (în funcţie de situaţia clinică)?
258. La nivelul căror structuri ale cavităţii orale avem încărcătura microbiană cea mai mare, medie
sau mică?
259. Care sunt recomandările și cum va proceda medicul stomatolog în cazul în care indicăm
pacientului o nouă metodă de periere dentară manuală?
260. Care este scopul principal al controlului plăcii?
261. Studiile arată că efectele negative ale periajului dentar apar când se depăşeşte o anumită forţă.
Care este aceasta?
262. Pentru a produce efecte negative pe parcursul periajului, forței folosite la periajul dentar trebuie
să i se mai adauge și alți factori. Care sunt aceștia?
263. Unde se produc mai frecvent leziunile țesutului moale ca urmare a periajului dentar manual?
264. Leziunile acute produse la nivelul țesuturilor moi gingivale apar cel mai frecvent pe durata
însușirii unei noi metode de periere. Care sunt motivele principale ale producerii lor?
265. Înroșirea apei cu care clătim la sfârșitul perierii se datorează sângerării. Care sunt cauzele acestei
sângerări?
266. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul ţesutului moale gingival?
Exemple.
267. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de feston gingival McCall. La ce
se referă şi cum poate fi descris clinic?
268. În cadrul efectelor negative ale periajului dentar apare termenul de fisuri Stillman. La ce se referă
şi cum sunt acestea descrise clinic?
269. Abraziunea dentară ca efect negativ al periajului dentar este numită mai corect leziune cervicală
necarioasă, o asemenea pierdere de substanță dură dentară fiind de cauză multifactorială. Care
sunt aceste cauze?
270. Definiţi termenul de eroziune dentară, enumeraţi cauzele posibile şi recomandările preventive.
271. Pe lângă factorii etiologici principali extrinseci (ex. consum excesiv de alimente acide) sau
intrinseci (ex. acid gastric), la producerea eroziunilor dentare mai participă și alți factori, numiți
suplimentari. Care sunt aceștia?
272. O cauză a acidității orale și a eroziunilor dentare este administrarea anumitor medicamente. Care
sunt acestea?
273. Pentru a preveni producerea eroziunilor orale după consum de alimente/băuturi acide sau a
vomismentelor, se recomandă efectuatea periajului dentar. După cât timp?
274. Cum poate fi neutralizată aciditatea orală?
275. Definiți termenul de biocoroziune.
276. Ce înţelegeţi prin abraziune dentară (legat de perierea dentară) şi care sunt aspectele clinice
observate?
277. În cazul abraziunii dentare ca efect negativ al periajului dentar, constatăm că termenul de leziune
cervicală necarioasă cuneiformă este mai corect. De ce?
278. Definiţi termenul de atriţie.
279. Definiţi termenul de abfracţie.
280. Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar manual?
281. Ce indică medicul stomatolog atunci când la un pacient se constată producerea abraziunilor
dentare?
282. Periajul dentar corect efectuat este eficient pe o parte a suprafețelor coronare dentare și mai puțin
eficient pe altele. Precizați care sunt rezultatele periajului pe diferitele suprafețe dentare?
283. Unde debutează de regulă inflamația gingivală?
9
284. Care este motivul pentru care inflamația gingivală debutează la nivelul papilei interdentare
(aspecte legate de anatomie)?
285. În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor dentare
aproximale la intervale de timp. Cât este minimum şi maximum al acestor intervale?
286. Care sunt mijloacele de îndepărtare a P.D. folosite în mod standard în cazul unei dentiţii
sănătoase?
287. Studiile arată că în cazul utilizării aței dentare receptivitatea utilizării ei este redusă. Care sunt
motivele acestui comportament?
288. Căror pacienţi şi în zone indicăm în special folosirea aţei dentare?
289. Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale. Care sunt
acestea?
290. Care este cauza cea mai frecventă de abandon a utilizării aței dentare?
291. Utilizarea aţei dentare este limitată în cazul suprafeţelor radiculare concave. Despre ce suprafeţe
este vorba?
292. Care sunt argumentele în favoarea utilizării aţei dentare cerate?
293. Care sunt obiectivele de atins prin utilizarea corectă a aţei dentare?
294. Câtă placă dentară curăţă (de pe suprafeţele aproximale) şi cât pătrunde subgingival dental floss-
ul utilizat în mod corect?
295. Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea efecturii periajului
dentar?
296. Pacientul este educat în cazul utilizării aţei dentare să comunice stomatologului spaţiile
interdentare unde se produce scămoşara lui. Cum interpretăm acest lucru?
297. Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de floss
folosit. Ce poate observa acesta?
298. În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul şi ce este el?
299. În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder-ului” (dispozitivele de fixare a dental floss-
ului)?
300. În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului (TUFTED DENTAL
FLOSS)?
301. Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare (knitting
yarn)?
302. În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)?
303. Care este recomandarea principală a stimulatoarelor gingivale?
304. În ce scopuri sunt recomandate stimulatoarele gingivale?
305. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate?
306. De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale?
307. Care sunt mișcările de curățare efectuate cu stimulatorele gingivale conice din cauciuc?
308. Folosite intempestiv și agresiv scobitorile produc efecte negative. Care sunt aceste efecte?
309. În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare conice, montate (Toothpick in holder)
şi în ce scopuri?
310. În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn – triunghiulare (wooden
interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţare indicată?
311. Prin folosire îndelungată scobitorile de formă triunghiulară (wooden interdental cleaner) pot
genera efecte secundare. Care sunt acestea?
312. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri?
313. De câte feluri sunt periuţele interdentare? Caracteristici.
314. Care sunt indicaţiile periuţelor interdentare şi ce agenţi chimici pot fi aplicaţi cu ajutorul
acestora? Limitări.
315. Cum alegem, cum folosim, ce se recomandă înaintea utilizării lor şi care este mişcarea de
curățare realizată cu periuţele interdentare?

10
316. Ce recomandăm ca fiind cel mai potrivit mijloc mecanic de curățare interdentară în cazul
spațiilor interdentare larg deschise (cu papilă interdentară mult retrasă)?
317. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este mişcarea de
curăţare recomandată?
318. Ce înțelegeți prin conceptul de control al plăcii dentare?
319. Pentru a preveni bolile parodontale este necesar să controlăm gingivitele și pentru aceasta, pe
lângă controlul mecanic al plăcii, se recomandă și utilizarea substanțelor antiplacă. Când începe
folosirea lor și căror persoane le recomandăm?
320. Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin termenul de
substantivitate?
321. Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii de tip dublu-orb. Care este durata
minimă a acestora?
322. Care este argumentul major al indicării şi folosirii substanţelor antimicrobiene/antiplacă de o
largă majoritate a populaţiilor pentru prevenirea producerii gingivitei şi implicit a bolilor
parodontale?
323. Daţi un exemplu de agent antiplacă antiadeziv şi indicaţi caracteristicile lui.
324. Hidroclorura de delmopinol ca unic reprezentant al substanțelor antiplacă antiadezive prezintă
câteva efecte secundare. Care sunt acestea?
325. Antisepticele rămân substanțele antiplacă cele mai utilizate. Care sunt cele mai
importante/indicate trei dintre acestea şi mai frecvent folosite în scop antiplacă?
326. Biguanidele ca antiseptice antiplacă au trei reprezentanţi, dintre care unul principal. Care sunt
aceştia?
327. Enunţaţi trei caracteristici principale pentru care digluconatul de clorhexidină rămâne cel mai
indicat în scop antiplacă.
328. Cât timp rămâne activ digluconatul de clorhexidină după utilizare?
329. Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul Streptococilor
mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea iniţială după un anumit timp. Care este acesta?
330. Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de dinţi. Care
sunt componentele care inhibă acţiunea clorhexidinei şi care este indicaţia transmisă în acest
sens?
331. Care dintre fluorurile componente ale pastelor de dinţi inhibă acţiunea clorhexidinei şi care nu?
332. Care este cea mai importantă caracteristică a digluconatului de clorhexidină din punct de vedere
antimicrobian?
333. Digluconatul de clorhexidină este contraindicat în ORL pentru că produce afectări ireversibile a
structurilor urechii medii. Despre ce este vorba?
334. Pe lângă recomandarea produselor cu digluconat de clorhexidină, ce alte substanțe cu efect
asemănător mai pot fi recomandate în caz de halitoză?
335. În cazul unui pacient cu candidoză şi purtător de proteze mobile, recomandarea este ca și
protezele să fie dezinfectate. Care este substanța cea mai recomandată în această situație?
336. În cazul pacienţilor cu variate dizabilităţi se recomandă o serie de preparate antiplacă pe bază de
clorhexidină. Sub ce formă se găsesc acestea?
337. Apele de gură sau gelurile cu clorhexidină (administrate de 2-3ori/zi câteva săptămâni)
recomandate în caz de ulceraţii, reduc incidenţa, durata şi severitatea acestora. În ce situaţii sunt
recomandate acestea în principal şi de ce sunt mai puţin indicate în cazul tratării aftelor majore şi
a gingivo-stomatitei ulcero-necrotice?
338. La pacientul cuprins în grupa de risc major la carie se recomandă administrarea de ape de gură și
geluri cu clorhexidină, acesta acționând favorabil împotriva unui anumit microorganism
cariogen. Care este acesta?
339. În ce mod sunt indicate obişnuit produsele cu digluconat de clorhexidină în afecţiunile
parodontale?

11
340. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor ce conţin digluconat de
clorhexidină?
341. Produsele cu digluconat de clorhexidină produc ca efect secundar colorarea brună a suprafeţelor
dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a mucoasei orale
(în special a feţei dorsale a limbii), a dinţilor artificiali. Care este cauza şi ce recomandări trebuie
făcute?
342. La ce concentraţie a produselor cu digluconat de clorhexidină avem efecte secundare minime (nu
afectează formarea cheagului și sinteza colagenului)?
343. În ce concentraţii se folosesc irigările orale cu soluţiile de digluconat de clorhexidină?
344. În ce concentraţie a soluţiilor cu digluconat de clorhexidină nu este afectată formarea cheagului
sanguin şi sinteza colagenului atunci când sunt folosite?
345. În apele de gură cu clorhexidină 0,2% sunt introduse şi alte substanţe active. Din ce cauză este
introdus acidul hialuronic 0,2% şi clorbutanolul 0,5%?
346. Pentru a reduce colorările produse prin administrarea produselor cu clorhexidină o serie de firme
introduc în compoziția lor complexul ADS (anti discoloration system). Cu cât se poate reduce
posibilitatea de colorare muco-dentinară prin această componentă?
347. Recent au apărut pe piață geluri cu clorhexidină 0,2% şi 0,12% de aplicat în conformatoare.
Căror pacienți le este indicată în principal această modalitate de tratament?
348. Pentru pacienții care prezintă variate incapacități fizice sau psihice s-au pus la punct produse cu
clorhexidină. Care sunt formele de prezentare cele mai recomandabile?
349. Periochipul este un produs sub formă de conuri cu digluconat de clorhexidină cu eliberare lentă
care se introduc în punga parodontală. La intervale de timp se face acest lucru?
350. Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul pacienţilor cu
cario-activitate intensă?
351. Căror pacienţi le sunt recomandate lacurile cu digluconat de clorhexidină şi în ce scop (USA)?
352. Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici?
353. La cât este evaluat efectul antiplacă al Listerinei şi Triclosanului, comparativ cu cel al al
digluconatului de clorhexidină?
354. Cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi de pacient dacă înaintea şedinţei de
stomatologie acesta clăteşte cu Listerină după ce şi-a periat dinţii?
355. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea?
356. Cum evaluaţi colorarea dinților cauzată de utilizarea listerinei comparativ cu cea produsă prin
folosirea produselor cu clorhexidină?
357. Care sunt principalele dezavantaje ale folosirii Listerinei (pentru efectul ei antiplacă)?
358. Pe lângă conţinutul mare în alcool etilic (în formula originală 21,6%) un alt incovenient este pH-
ul Listerinei. Cât este acesta şi ce anume generează el, comparându-l cu sucul de portocale?
359. Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona buco-
faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o anumită proporţie. Care
este aceasta?
360. Triclosanul.
361. În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan?
362. Pentru a-i creşte substantivitatea, triclosanul se combină cu un co-polimer, rezultând
Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA?
363. Cât este substantivitatea triclosanului (fără co-polimer)?
364. Care sunt principalii mediatori ai inflamaţiei parodontale?
365. Care sunt principalele efecte ale pastelor de dinți ce conțin triclosan?
366. Sanguinaria.
367. Chiar dacă sanguinaria dovedește a avea efecte benefice antiplacă, totuși studiile recente îi reduc
utilizarea. Care este motivul pentru care sanguinaria este înlocuită ca substanță activă din
componența apelor de gură?

12
368. Lemnul dulce (Sewak, Meswak) acţioneză antiplacă pe lângă efectul său mecanic şi prin
substanţele chimice conţinute. Care sunt acestea?
369. Care dintre compuşii cuaternari de amoniu este folosit în pastele de dinţi ca agent de neutralizare
a toxinelor?
370. Compuşii cuaternari de amoniu.
371. Care sunt principalii reprezentanţi ai compuşilor cuaternari de amoniu şi la ce concentraţii
prezintă efect antiplacă?
372. În prezenţa cărei substanţe este potenţat efectul antiplacă a hexetidinei 0,1% şi care sunt
principalele ei efecte secundare?
373. Hexetidina prezintă un spectru antimicrobian larg (produsul HEXORAL). În ce proporție distruge
bacteriile și virusurile orale?
374. Care sunt cei mai folosiţi agenţi de oxidare în apele de gură (inclusiv concentraţia lor)?
375. Apele de gură cu agenţi oxidanţi conţin obişnuit peroxid de carbamidă 10% şi peroxid de
hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate şi în ce scopuri?
376. Peroxidul de hidrogen 3% poate genera în aplicaţii de lungă durată o serie de efecte secundare
severe. Care sunt acestea?
377. Care sunt principalele efecte pentru care apa oxigenată este folosită în aplicații topice în
stomatologie?
378. Apa oxigenată folosită în irigări subgingivale prezintă efect de scurtă durată asupra germenilor
anaerobi. Ea este însă inactivată de prezența anumitor substanțe. Despre ce substanțe este vorba?
379. Care dintre agenţii de oxidare are efect cauterizant şi se indică la tratarea gingivitei hiperplazice
la gravide?
380. Soluţiile hipertone sau izotone cu clorură de sodiu se utilizează datorită efectelor benefice
produse. Care sunt acestea?
381. Soluţiile ce conţin clorură de sodiu folosite timp îndelungat pot genera efecte secundare nedorite.
Care sunt acestea?
382. Ca antiseptic povidon iodine se folosește în principal ca dezinfectant al tegumentelor (produsul
Betadine). Care sunt principalele efecte benefice din acest punct de vedere?
383. Termenul de autoîngrijire orală înlocuieşte alţi doi termeni. Care sunt aceştia?
384. Cum definiţi termenul de autoîngrijire orală?
385. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice în scop antiplacă şi care au
determinat contraindicarea lor parţială din acest punct de vedere?
386. Care sunt preparatele cu antibiotice indicate în tratamentul local al parodontopatiilor marginale?
387. Tratamentul cu antibiotice administrate sistemic se recomandă în stomatologie în mod
obligatoriu în câteva situaţii clinice. Care sunt acestea?
388. Care sunt limitele (efectele secundare) utilizării sistemice a antibioticelor în medicina dentară?
389. Ce trebuie să avem în vedere atunci când realizăm un plan de tratament preventiv individualizat?
390. Care sunt modalităţile locale de administrare a substanţelor chimice antiplacă?
391. În ce scopuri sunt indicate şi folosite pastele de dinţi?
392. Cum definiţi termenul de dentifrice şi cu care produse de control al plăcii poate fi identificat?
393. Care sunt beneficiile preventiv-terapeutice ale pastelor de dinţi şi care sunt principalii agenţi
terapeutici care realizează fiecare dintre aceste deziderate?
394. Care sunt componentele pastelor de dinţi care generează efecte cosmetice şi împrospătarea
respiraţiei orale?
395. În ce scopuri sunt introduse substanțele spumante în compoziția pastelor de dinți?
396. Care componentă a pastelor de dinţi din categoria detergenţilor (agenţilor de spumare) începe să
nu mai fie folosită şi de ce?
397. Care este înlocuitorul obişnuit al lauril sulfatului de sodiu ca substanţă cu rol detergent în
compoziţia pastelor de dinţi?
398. Care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă cu rol abraziv din componenţa
pastelor de dinți pentru ca aceasta să fie numită ideală?
13
399. Pentru efecte negative minime se recomandă ca agenţii de curăţare şi lustruire să fie particule
sferice moi. Ce dimensiuni trebuie să prezinte aceste particule pentru a realiza curăţirea şi
lustruirea cu efecte negative minime?
400. O pastă de dinți nu trebuie normal să producă abraziune la nivelul smalțului dentar, însă o poate
produce la nivelul dentinei dezgolite sau a cementului radicular. De câte ori este mai mare
pierderea de substanță la nivelul cementului şi al dentinei dezgolite comparativ cu smalțul?
401. Pasta de dinţi recomandată pacientului fără hipersensibilitate trebuie să prezinte un coeficient
RDA (relative dentin abrasivity). Între ce valori este cuprins acesta?
402. Legat de RDA (relative dentin abrasivity), specialiștii afirmă că peste un anumit grad de
abrazivitate o pastă de dinți trebuie evitată. Cât este acesta?
403. Pentru ca pe durata depozitării pastelor de dinți să nu se producă separarea componentelor solide
de cele lichide în compoziția lor se introduc agenți de legare. Care este agentul de legare cel mai
frecvent folosit?
404. În compoziţia pastelor de dinţi există şi conservanți. Care este cel mai folosit?
405. În compoziția pastelor de dinți se introduc și agenți de îndulcire. Care sunt cei mai recomandați?
406. Medicul stomatolog trebuie să fie cel care indică pasta de dinţi. În concordanţă cu ce face el acest
lucru?
407. Ce sunt pastele de dinţi ingerabile, ce conţin şi căror pacienţi le recomandăm?
408. Care sunt recomandările pastelor de dinţi profilactice cu fluor?
409. Care este concentraţia în fluor a pastelor de dinţi profilactice cu fluor, ce substanţe active conţin
în acest sens şi la ce concentraţii?
410. Prin folosirea pastelor de dinți cu fluor se obține o reducere a cariei dentare cu 23% în cazul
pacientului cu carioactivitate normală. De câte ori pe zi şi cât timp va folosi pacientul o
asemenea pastă?
411. Prin periere dentară cu paste de dinți timp de 10 secunde se produce o pierdere de substanță. La
cât este cuantificată aceasta?
412. Ce se recomandă pentru produsele fluorurate în scopul prevenirii fluorozei dentare la nivelul
incisivilor centrali maxilari?
413. Care este cantitatea maximă a fluorului conţinut în pastele de dinţi după care nu se mai obţin
beneficii profilactice?
414. În cazul pacienţilor cu “explozii” de carii s-au elaborat paste de dinţi cu un conţinut mare de
fluor (comercializate în SUA), eliberate numai cu prescripţie medicală. Ce conţinut de fluor
prezintă asemenea paste?
415. Pentru a preveni intoxicaţiile acute cu fluor (posibil mortale) s-a restricţionat cantitatea lui într-
un tub cu pastă de dinţi. Cât este valoarea maximă a acesteia?
416. Care sunt argumentele pentru care copiilor sub 7-8 ani li se recomandă paste de dinți cu un
conținut în fluor de sub 550 ppm?
417. Perierea cu pastă de dinți în cazul copiilor se indică să se facă după vârsta de 2 ani. Ce cantitate
de pastă de dinţi se recomandă a fi folosită la periaj după această vârstă şi până la 4-5 ani?
418. Care este primul obiectiv de atins prin periere dentară şi care sunt principalii trei agenţi
terapeutici folosiţi în atingerea acestuia?
419. Care sunt agenţii terapeutici din componenţa pastelor de dinţi antiplacă şi antigingivită utilizaţi în
mod obişnuit?
420. Fluorura de staniu este activă antiplacă prin ionul de staniu dar prezintă și alte efecte benefice la
nivel dento-parodontal. Care sunt aceste efecte?
421. Triclosanul a fost primul antiseptic aprobat în Statele Unite pentru efectul său antiplacă. Ce alte
efecte benefice realizează triclosanul atunci când este încorporat într-o pastă de dinți?
422. Pastele de dinţi antiplacă pot influenţa componenţa pungilor parodontale atunci când sunt
utilizate prin metode de periere sulculare, cât şi prin substanţele lor active. Pe ce adâncime se
produce această influenţă?

14
423. Care sunt substanţele active cele mai importante conţinute de pastele de dinţi terapeutice
antitartru?
424. Pentru ce este introdus isomaltul ca subtanţă activă în componenţa unelor paste de dinţi?
425. În ultimul timp apar paste de dinți care prin componența substanțelor active oferă o multitudine
de efecte benefice. Pentru ce efect au fost introduse în componeţa lor vitaminele E şi B5 sau aloe
vera?
426. Care este prima recomandare a medicului stomatolog în caz de hipersensibilitate dentinară? De
ce se face această recomandare?
427. În caz de hipersensibilitate dentinară pacientul evită perierea zonei dureroase, deschiderea
canaliculelor dentinare crescând de câteva ori, exacerbând în acest fel durerea. De câte ori poate
să crească diametrul canaliculelor dentinare?
428. În cazul hipersensibilității dentinare se recomandă perierea cu paste de dinți desensibilizante a
zonelor dureroase. Care sunt periuțele de dinți și metodele de periere cele mai recomandate?
429. Care sunt principalele substanţe active care definesc o pastă de dinţi desensibilizantă?
430. Care este cea mai utilizată substanţă desensibilizată din componenţa pastelor de dinţi și cum
acționează ea?
431. Pastele de albit pe bază de peroxizi conțin pe lângă alte substanțe fie glicerină, fie propilenglicol.
Care este acțiunea acestor substanțe și care este efectul introducerii lor?
432. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dinţi de albit, câte tipuri de paste
există şi cum se indică acestea?
433. Care sunt agenţii terapeutici activi folosiţi la fabricarea pastelor de dinţi de albire cu peroxizi?
434. Pastele de dinţi cu peroxizi sunt indicate la perierea dinţilor de 2-3 ori pe săptămână, modalitate
prin care se evită producerea de efecte secundare nedorite. Care sunt acestea?
435. Care sunt sunt recomandările specialiștilor pentru a reduce efectele secundare produse de pastele
de dinți de albit?
436. Care dintre categoriile de paste de dinţi prezente pe piaţă pot genera hipersensibilitate dentinară
la unii pacienţi?
437. În ce scopuri se pot folosi şi indica apele de gură?
438. În funcţie de concentraţia substanţei active apele de gură se pot utiliza în două moduri. Care sunt
acestea?
439. Când apa de gură se utilizează prin clătire viguroasă constatăm că ea pătrunde subgingival. Pe ce
distanţă?
440. La sfârșitul periajului dentar clătirea gurii este indispensabilă unei igienizări corecte. Ce obținem
prin aceasta?
441. Apele de gură antiseptice sunt obligatoriu de folosit înaintea realizării anumitor proceduri
stomatologice. Care sunt acestea?
442. Cu cât creşte încărcătura microbiană a atmosferei cabinetului după efectuarea detartrajului
mecanic şi cât timp se menţine la aceste valori?
443. Studiile arată că după efectuarea detartrajului mecanic în atmosfera cabinetului dentar 90% dintre
microorganisme vor fi reprezentate de stafilococul alfa hemolitic. Cât poate el persita în această
atmosferă dacă nu se iau măsurile recomandate?
444. Apele de gură antiseptice se indică pentru clătirea gurii înaintea unor proceduri stomatologice şi
la o serie de pacienţi, demonstrându-se că astfel se reduce numărul microorganismelor orale. Cu
cât se reduce numărul lor după clătirea gurii cu apă simplă, cu cât după perierea dinţilor şi cu cât
şi după clătirea cu ape de gură antiseptice?
445. Care sunt pacienţii care în mod obişnuit realizează o clătire superficială a gurii?
446. Studiile arată că la sfârşitul detartrajului încărcătura microbiană din atmosfera cabinelului creşte
semnificativ. Cât de mare este aceasta, care sunt principalele cinci microorganisme prezente în
mod obişnuit şi cât timp se menţin ele în atmosferă?
447. Care este apa de gură indicată în mod obişnuit după operaţiile de chirurgie parodontală şi de ce?

15
448. Care sunt apele de gură indicate înainte, pe durata, dar mai ales după detartrajul şi planarea
radiculară şi în ce scop?
449. Care sunt argumentele pentru care recomandăm clătirea gurii cu soluţii saline izo- şi hipertone pe
durata sau în perioada imediat următoare detartrajului?
450. În cazul gingivo-stomatitei ulcero-necrotice (ANUG) se recomandă ca tratament inclusiv clătirea
gurii, efectuată din oră în oră, pe durata simptomatologiei acute. Care sunt soluţiile indicate în
această situaţie?
451. În cazul gingivo-stomatitei ulcero-necrotice se recomandă ca tratament clătirea gurii cu variate
ape de gură. Care sunt efectele pentru care recomandăm aceste clătiri din oră în oră?
452. Căror categorii de pacienţi le recomandăm ape de gură fluorurate pentru prevenirea cariei
dentare?
453. Care este apa de gură cu fluor cea mai indicată, de ce şi care sunt recomandările făcute
pacientului la final?
454. Care este singura apă de gură cu fluor care poate fi şi înghiţită şi care sunt indicaţiile ei?
455. Care este apa de gură fluorurată recomandată a fi folosită în programele profilactice colective?
456. Care este vârsta după care putem recomanda clătiri cu ape de gură fluorurate?
457. Care sunt principalele ape de gură produse extemporaneu, cum se fabrică acestea şi care sunt
indicaţiile lor?
458. Căror pacienţi le recomandăm clătiri cu ape de gură cu bicarbonat de sodiu (Wilkins 2013)?
459. Apele de gură saline au contraindicaţii şi efecte secundare. Care sunt acestea?
460. Apele de gură saline sunt indicate înaintea unor proceduri în ideea condiționării țesuturilor
gingivale. Ce se înțelege prin aceasta?
461. Cum interpretăm şi care sunt recomandările cu privire la apele de gură în funcţie de concentraţia
în alcool etilic?
462. Legat de conținutul în alcool al apelor de gură se recomandă utilizarea doar a acelora în soluție
apoasă sau cu conţinut foarte mic de alcool. Care este cantitatea maximă de alcool etilic admisă
din acest punct de vedere?
463. Pentru ca o apă de gură să fie considerată ideală ea trebuie să îndeplinească anumite condiții.
Care sunt acestea?
464. Un ingredient de bază al multor ape de gură este alcoolul etilic. Care sunt motivele utilizării lui?
465. Care sunt principalele substanţe oxidante din compoziţia unor ape de gură, când şi cum le
indicăm?
466. Apele de gură care conţin substanţe oxidante se recomandă pentru perioade scurte de timp,
procedură prin care evităm producerea efectelor secundare. Care sunt acestea?
467. Căror pacienţi nu le recomandăm ape de gură acide (cu pH sub 5)?
468. Apele de gură calmante sunt recomandate pacienţilor cu ulcerații dureroase înaintea meselor. Ce
substanțe conțin aceste ape de gură?
469. Care sunt agenţii de tamponare cel mai frecvent utilizaţi la fabricarea apelor de gură, cum
acționează ei şi căror pacienţi le recomandăm?
470. Când recomandăm o apă de gură ne interesează și pH-ul acesteia. Căror pacienți nu le
recomandăm ape de gură cu pH sub 5?
471. Care sunt efectele secundare produse prin utilizarea apelor de gură cu digluconat de
clorhexidină?
472. Definiţi irigarea orală.
473. Care este scopul principal al utilizării irigatoarelor orale?
474. Când utilizăm vârful standard şi irigarea supragingivală, soluţiile utilizate penetrează punga
parodontală în adâncimea ei. Precizaţi pe ce distanţă (câţi milimetri, cât şi procentual).
475. Cât din volumul pungilor parodontale este curăţat de irigatoarele subgingivale?
476. Care sunt scopurile utilizării irigatoarelor orale?

16
477. În caz de irigare subgingivală, bacteriemia produsă depinde de inflamaţia ţesutului parodontal.
Cu cât este mai mare bacteriemia (în procente) în cazul irigării subgingivale în gingivita simplă
şi în parodontopatie, comparativ cu situația în care ţesuturile parodontale sunt sănătoase?
478. Care sunt efectele benefice ale utilizării corecte a irigatoarelor orale?
479. Căror pacienţi li se contraindică utilizarea irigatoarelor orale?
480. Ce mijloacele mecanice auxiliare controlului plăcii contraindicăm pe durata neutropeniilor şi a
trompocitopeniilor profunde?
481. Care este principalul microorganism oral care poate produce endocardite infecțioase?
482. Căror pacienţi le indicăm folosirea irigatoarelor supragingivale (auto-irigare)?
483. Autoirigările se efectuează de 1-2 ori pe zi. Cu ce se asociază acestea în mod obligatoriu?
484. Care sunt citokinele preinflamatorii din lichidul crevicular care sunt responsabile de producerea
resorbţiei osoase în boala parodontală?
485. Care sunt avantajele autoirigărilor orale?
486. Care sunt avantajele utilizării apei potabile împreună cu irigatorul cu jet pulsatil şi presiune
reglabilă?
487. Care sunt motivele pentru care soluţiile cu digluconat de clorhexidină se recomandă a fi utilizate
în irigări orale pe perioade de timp limitate?
488. Care sunt ariile unde indicăm utilizarea irigatoarelor orale subgingivale?
489. Vârfurile active ale irigatoarelor orale subgingivale sunt fabricate din variate materiale şi în
funcţie de aceasta, au diverse indicaţii. Care este cel mai indicat vârf utilizat în cadrul irigărilor
care acţionează până în fundul pungii parodontale?
490. Căror pacienţi le indicăm efectuarea irigărilor subgingivale?
491. Din multitudinea soluţiilor folosite în irigările subgingivale, numai două au dovedit eficienţă.
Care sunt acestea şi la ce concentaraţii sunt utilizate?
492. Care sunt avantajele irigărilor supra- şi subgingivale?
493. Când este indicată soluţia de tetraciclină în irigarea subgingivală?
494. Care sunt dezavantajele auto-irigărilor orale?
495. Care sunt motivele pentru care indicăm folosirea gumelor de mestecat fără zahăr?
496. Ce obţinem la nivel dentar prin mestecarea gumelor de mestecat fără zahăr?
497. Extractele vegetale prezente în compoziţia gumelor de mestecat generează şi reducerea
numărului de microorganisme. În acest context, precizaţi care este extractul vegetal care produce
efectele bactericide cele mai ample, în special asupra bacteriilor producătoare de sulfuri volatile?
498. Gumele de mestecat cu polioli (în special cu xilitol) oferă avantajul revenirii pH-ului dentar la
valoarea de 7,5. În cât timp se produce acest lucru?
499. Când recomandăm folosirea gumelor de mestecat şi care sunt indicaţiile date?
500. Căror pacienţi recomandăm utilizarea gumelor de mestecat fără zahăr (în principal cu xilitol)?
501. Căror pacienţi le contraindicăm utilizarea gumelor de mestecat?
502. În cadrul măsurilor preventive adoptate în profilaxia primară a afecţiunilor dento-parodontale, pe
ce loc (ca importanţă) plasează OMS controlul regimului alimentar?
503. Care sunt elementele nutritive, care consumate în mod echilibrat, vor contribui la formarea de
structuri dentare normale şi rezistente (cario-preventive)?
504. Care sunt principalele surse alimentare de acid?
505. Care sunt elementele nutritive cu legătură certă cu sănătatea structurilor parodontale?
506. Se concluzioneză că riscul afectării parodontale creşte odată cu reducerea aportului a două
elemente nutritive cărora li se adaugă şi fumatul. Care sunt acestea?
507. De ce este important aportul vitaminei C din punct de vedere al sănătăţii structurilor parodontale?
508. Fumatul este incriminat în patologia parodontală prin multiple mecanisme. Legat de boala
parodontală fumatul reduce astfel aportul unui element nutritiv vital sănătăţii parodontale. Care
este acesta?

17
509. Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat atunci când există ulceraţii orale (cu
evoluţie îndelungată, întinse în suprafaţă şi dureroase) care pot să apară într-o serie de afecţini
sistemice sau în cazul unor medicamente administrate. Care sunt acestea?
510. Studii de ultimă oră constată că la pacientul obez, frecvenţa afecţiunilor parodontale este mai
mare comparativ cu individul cu greutate normală. Ce măsuri preventive sau de încetinire a
evoluţiei afecţiunilor parodontale (legate de greutate) vom indica în asemenea situaţii?
511. Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt consideraţi principalele
microorganisme iniţiatoare ale cariei dentare?
512. Care sunt alimentele consumate mai frecvent şi cuprinse sub titulatura de “alimente cu potenţial
cariogen redus”?
513. Care este grupa îndulcitorilor care generează carie dentară atunci când sunt consumaţi în mod
frecvent? Daţi 4 exemple de carbohidraţi din această grupă?
514. Care grupe de îndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de îndulcitori alternativi?
515. În ce interval de vârstă plasăm vârful consumului de zahăr, care este cauza acestei situaţii şi care
sunt măsurile preventive de luat?
516. În cazul pacienţilor cu H.F.I. (intoleranţă ereditară la fructoză) consumul de zahăr se însoţeşte de
o serie de semne şi simptome. Care sunt acestea şi cum arată incidenţa cariei la aceşti pacienţi?
517. Care este cantitatea de zahăr consumată zilnic sau anual pentru ca indicele de carie să se menţină
la valori minime (sub 3 şi la persoanele care nu beneficiază de fluorizare)?
518. Care sunt cele mai cariogene alimente?
519. Începând cu ce lună de sarcină receptorii gustativi pentru dulce ajung să fie funcţionali?
520. Ce este amidonul, din ce grupă de îndulcitori face parte şi cum interpretăm cariogenitatea lui?
521. Chiar prelucrat alimentar dar fără a fi amestecat cu zahăr, amidonul este mai puţin cariogen
comparativ cu zahărul. În această situaţie de câte ori este mai redusă cariogenitatea amidonului?
522. Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- şi dizaharide, care este substanţa
cea mai puţin cariogenă dintre acestea şi care este din punct de vedere preventiv atitudinea
noastră faţă de fiecare dintre ele?
523. Laptele staţionat în jurul dinţilor perioade îndelungate poate fi cariogen, chiar dacă lactoza
prezintă cea mai redusă cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- şi dizaharide. Care este
cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vacă sau cu laptele praf? Explicaţii.
524. Laptele praf şi mai ales cel fabricat din soia este mult mai cariogen, in vitro. Din ce motiv?
525. Care este puterea de îndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei şi care este mai cariogenă
(de câte ori) dintre cele două?
526. Toate studiile arată o cariogenitate pentru fructoză şi alta pentru zaharoză. Care este indicele
CAO pentru cele două substanţe?
527. Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei şi care sunt principalii lor reprezentantanţi?
528. Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. însă cariogenitatea lui este redusă. În ce condiţii el
poate deveni cariogen?
529. Care poliol este folosit obişnuit la fabricarea alimentelor destinate diabeticilor şi de ce?
530. Care este singura substanţă din grupa poliolilor care nu este metabolizată la nivelul P.D.?
531. Care este principalul reprezentat al poliolilor, care sunt caracteristicele care-l fac neacidogen şi
necariogen şi care sunt constatările studiilor cu privire la comportamentul lui cariogen?
532. Care este principalul efect negativ al xilitolului?
533. Care sunt cele trei caracteristici ale îndulcitorilor artificiali care-i propulsează ca înlocuitori ai
sucrozei?
534. Care este cel mai vechi şi cel mai utilizat îndulcitor artificial?
535. Care îndulcitor artificial are o putere calorică de 4 kcal/g asemănătoare proteinelor şi sub ce
denumire comercială mai este cunoscut?
536. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic şi fenilalanina.
La ce pacienţi este contraindicat?

18
537. Care dintre îndulcitorii artificiali este necariogen (nu este metabolizat la om şi animale) şi se
elimină în totalitate?
538. Care este îndulcitorul artificial cu puterea de îndulcire foarte mare şi gust similar cu al zahărului
şi care poate înlocui zahărul când preţul de cost al acestuia va fi rentabilizat?
539. Care dintre următorii îndulcitori artificiali: zaharina, aspartamul, neotame, acesulfame-ul K,
ciclamatul de sodiu, glucoza hidrogenată, este metabolizabil la nivelul P.D.?
540. Care sunt efectele secundare produse de unii îndulcitori artificiali?
541. Care sunt îndulcitorii care generează diaree osmotică la copii?
542. Care sunt plantele din care se extrage zahărul şi care zahăr este mai cariogen, cel din miere sau
cel din plante? De ce?
543. Care dintre alimentele consumate prezintă cel mai redus clearance pentru carbohidraţii conţinuţi
(de cca 5 min)?
544. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puţin periculoase (cariogene)?
545. La cât poate ajunge pH-ul oral în cazul în care de-a lungul zilei consumăm frecvent băuturi
răcoritoare îndulcite, precum sucuri naturale, mai ales acelea fabricate din citrice?
546. Care din alimentele îndulcite generează cea mai redusă cobărâre a pH-ului?
547. Unde se produce cel mai rapid autocurăţirea şi în consecinţă, unde avem cele mai puţine carii
dentare în cazul pacientului cu arcade integre?
548. Pentru a nu se ajunge la carie dentară, se recomandă ca pH-ul acid oral să nu depăşească o
anumită perioadă. Cât reprezintă această perioadă din durata unei zile întregi?
549. Pentru ca sistemele naturale de apărare locală să poată acţiona favorabil (anticariogen) este
recomandabil ca între 2 prize alimentare să existe un număr de ore. Câte?
550. În condiţiile în care pacientul îşi menţine o igienă orală corespunzătoare şi se perie de 2 ori/zi cu
paste profilactice cu fluor, câte prize alimentare pot să fie neutralizate zilnic la o cariogenitate
minimă?
551. Pentru că frecvenţa consumului de alimente îndulcite necesită neutralizarea lor prin intermediul
sistemelor tampon salivare, studiile au stabilit anumite perioade necesare pentru neutralizare în
cazul lichidelor îndulcite sau al dulciurilor solide. Cât reprezintă aceste perioade în cazul
respectivelor alimente?
552. Cât la sută dintre membrii unui grup populaţional necesită consiliere alimentară, dispensarizare,
planuri de tratament preventiv etc., ştiindu-se că 80% din cariile înregistrate se regăsesc chiar la
această categorie de pacienţi?
553. Ce se recomandă să consumăm la sfârşitul meselor pentru revenirea rapidă a pH-ului oral la
valori neutre?
554. De ce alimentele fierbinţi sunt mai cariogene?
555. Care dintre următoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiurile îndulcite
consumate frecvent?
556. Care fosfat anorganic (utilizat în principal în Australia) este numit şi Anticay?
557. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat deoarece inhibă absorbţia intestinală a
unor elemente anorganice esenţiale. Care sunt acestea?
558. Chiar dacă este un aliment dulce, ciocolata este mai puţin cariogenă. Ce conţine aceasta din acest
punct de vedere?
559. Grăsimile au rol cario-protector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea?
560. În cazul eschimoşilor, incidenţa cariei este 0 când lipidele din alimentaţia lor zilnică nu scade sub
o anumită valoare. Care este aceasta?
561. Se afirmă că în cazul dietelor bogate în grăsimi, este nevoie de mai multă zaharoză consumată
zilnic pentru ca alimentaţia să devină cariogenă. De câte ori mai mult?
562. Enumeraţi mecanismele prin care brânzeturile acţionează anticariogen?
563. Actualmente, multe dintre produsele lactate conţin un factor (probiotic) care generează un efect
inhibitor faţă de o largă varietate de bacterii, incluzând aici şi speciile Streptococcus. Despre ce
este vorba?
19
564. Ce realizează fructele şi legumele consumate la sfârşitul meselor?
565. Care sunt alimentele cu care se recomandă să terminăm mesele pentru a avea un comportament
preventiv oro-dentar?
566. De ce au sucurile naturale şi băuturile răcoritoare carbo-gazoase potenţial cariogen?
567. În ce constă un regim alimentar sănătos din punct de vedere cario-preventiv?
568. Care sunt argumentele aduse faptului că stresul este un factor ce creşte cariogenitatea?
569. Care sunt recomandările din punct de vedere preventiv oro-dentar în cazul pacienţilor cu
bulimie/anorexie nervoasă?
570. În care etapă a formării dinţilor se obţine aproape întreaga rezistenţă la carie dentară?
571. Care sunt principalii trei factori exteriori dinţilor care le influenţează (pozitiv sau negativ)
rezistenţa la carie post-eruptiv?
572. Care este perioada de cariogenitate maximă pentru dinţii permanenţi, care este cauza acestui
comportament şi care este atitudinea medicului dentist?
573. Indicaţi cel puţin două motive pentru care dinţii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ
cu cei ai băieţilor?
574. Unde se găseşte depozitat în principal fluorul în organismul uman?
575. Din punct de vedere cariogen fluorul acţionează benefic întreaga viaţă reducând în special
incidenţa cariilor localizate la nivelul unori structuri dentare dure. Care sunt acestea?
576. Numiţi două alimente cu conţinut mare în fluor.
577. Câţi ppm de F obţin zilnic în medie rezidenţii europeni prin alimentaţie?
578. Ce reprezintă „efectul de halou” din punct de vedere al aportului de fluor?
579. Fluorul prezintă o absorbţie rapidă pe stomacul gol de aproximativ 86-97%, dar absorbţia lui este
îngreunată cu cca 80% în prezenţa anumitor elemente chimice. Care sunt acestea?
580. Concentraţia maximă sanguină a fluorului absorbit se obţine rapid. În ce perioadă se realizează
acest lucru şi în ce situaţie ea poate deveni importantă?
581. Din ce lună de sarcină fluorul traversează placenta şi cât de util este el pentru rezistenţa ulterioară
a dinţilor respectivului nou născut?
582. În ce perioadă captarea fluorului la nivelul smalţului devine maximă?
583. De ce este benefic fluorul administrat sistemic în ceea ce priveşte rezistenţa la carie a dinţilor
formaţi?
584. Care sunt caracteristicile cristalelor de fluorapatită?
585. Care sunt etapele (de formare şi maturare) în care se formează cristalele de fluorhidroxiapatită la
suprafaţa smalţului?
586. În etapa de maturare pre-eruptivă a dintelui pe suprafaţa coroanelor dentare fluorul în exces poate
realiza un strat protector şi insolubil. Din ce este format acesta?
587. Ce se observă post-eruptiv în prezenţa fluorului în caz de demineralizare şi remineralizare?
588. În prezenţa sistemică a fluorului se formează anumite structuri dentare în etapa de formare a
dintelui şi de mineralizare pre-eruptivă a acestuia. Ce structuri se formează şi unde sunt ele
plasate?
589. Fluorul se acumulează la nivelul smalţului în trei etape distincte de formare a dintelui. Ce
structuri chimice care conţin fluor, se formează în etapa de mineralizare post-eruptivă, unde se
plasează şi cum le interpretăm din punct de vedere al rezistenţei smalţului?
590. Care sunt structurile dentare dure care benficiază de aportul de fluor post-eruptiv?
591. Precizaţi care smalţ absoarbe mai mult fluor post-eruptiv?
592. Cum este influenţată dentina şi cementul radicular prin prezenţa post-eruptivă a fluorului?
593. Post-eruptiv fluorul acţionează anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt acestea?
594. Administrarea fluorului este benefică la orice vârstă. Ce produce prezenţa lui din punct de vedere
cario-protector şi la nivelul căror structuri dentare?
595. Care este doza letală de fluor în cazul adultului, inclusiv pentru copilul de 12 ani?
596. Care este doza de fluor letală şi câtă pastă de dinţi cu fluor ingurgitată este suficientă pentru a
genera o intoxicaţie acută mortală în cazul unui copil de 1-2 ani?
20
597. Care sunt principalele semne şi simptome care pot indica o intoxicaţie acută cu fluor şi care sunt
mecanismele care conduc la deces în această situaţie?
598. Care este tratamentul de urgenţă în caz de intoxicaţie acută cu fluor?
599. Care este cea mai recomandată şi simplă măsură preventivă pentru a evita producerea
intoxicaţiilor acute cu fluor?
600. Intoxicaţia cronică cu fluor se produce prin consumul îndelungat a unor cantităţi de fluor care
generează fluoroză la nivelul unor structuri? Care sunt acestea?
601. Fluoroza osoasă.
602. Fluoroza dentară: ce este, când şi cum se manifestă.
603. Fluoroza dentară blândă este produsă frecvent prin consumul de apă potabilă fluorurată. Până la
ce vârstă se recomandă o atenţie deosebită asupra cantităţii de fluor consumate în scopul
prevenirii sale?
604. O.M.S. recomandă un anumit prag maxim al aportului zilnic de fluor după care frecvenţa
fluorozei dentare creşte rapid. Cât este acest prag?
605. Supravegherea cu atenţie a incisivilor centrali maxilari (cei mai expuşi din punct de vedere
estetic în fluoroză) se face imediat după naştere, când aceşti dinţi se mineralizează/maturizează.
Care este intervalul de timp când se realizează această monitorizare?
606. Fluoroza dentară moderată şi mai ales cea severă se produce prin consum important de fluor. Cât
este acest consum?
607. Aspectul clinic de pete albe cretoase asemănătoare fluorozei dentare blânde poate avea şi alte
cauze decât consumul de fluor. Care sunt acestea?
608. Cu ce facem diagnosticul diferenţial în caz de fluoroză dentară? Deosebiri clinice şi precauţii?
609. Care este cantitatea de fluor ingerată zilnic care duce la o creştere cu aproape 50% a fluorozei
dentare (din care 5% fluoroză dentară moderată)?
610. Care este vârsta după care riscul de producere al fluorozei dentare devine neglijabil pentru toţi
dinţii (excepție: molarul de minte)?
611. Care este atitudinea terapeutică în cazul de fluorozei dentare blânde?
612. De ce în caz de fluoroză dentară, prima recomandare terapeutică este fluorizarea locală?
613. Care sunt recomandările terapeutice în caz de fluoroză dentară medie sau severă?
614. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte ţesuturi şi
organe?
615. Ce se constată legat de fluor în cazul muncitorilor implicaţi în industria chimică sau în cazul
celor din industria de producere şi prelucrare a aluminiului, unde concentraţia pulberilor cu fluor
în atmosferă este mare?
616. Care sunt mecanismele prin care fluorul acţionează cario-preventiv în perioada de maturare post-
eruptivă (primi doi ani posteruptivi) şi apoi pe parcursul vieţii? Enumerare.
617. Care sunt măsurile ce se recomandă în cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvenţa
fluorozelor dentare?
618. Care sunt afecţiunile sistemice care răspund favorabil la tratamentele cu fluoruri?
619. Care sunt principalele metode de fluorizare sistemică?
620. Care este cea mai sigură şi mai ieftină metodă de fluorizare sistemică?
621. Care este metoda sistemică alternativă fluorizării prin apă potabilă?
622. Studiile au concluzionat că la 1 ppm de F în apa potabilă obţinem cele mai mari beneficii
dentare. Care sunt acestea?
623. Care sunt suprafeţele dentare care beneficiază de cea mai redusă scădere a indicelui de carie (cca
51%)?
624. Care sunt beneficiile populaţiilor legate de fluorizarea sistemică prin apă potabilă?
625. Care sunt dinţii cei mai favorizaţi (cario-rezistenţi) din punct de vedere al fluorizărilor sistemice
prin apă potabilă?
626. Este influenţată boala parodontală prin fluorizarea apei potabile? Dacă da, cum?
627. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizărilor prin apă potabilă?
21
628. Care sunt problemele fluorizării sistemice prin apă potabilă legate de sistemul de distribuire a
apei?
629. Care este cea mai mare problemă de rezolvat în cazul fluorizării apei potabile?
630. La ce valoare maximă a fluorului trebuie redusă concentraţia lui în apa fluorurată natural
(defluorizarea apei potabile) pentru a obţine efecte negative minime (după legislaţia americană)?
631. În caz de concentraţie mare de fluor în apa potabilă se recomandă defluorurarea ei până la valori
de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Care sunt aceste proceduri?
632. Ce înţelegeţi prin fluorizarea extemporane a apei potabile?
633. Care sunt avantajele fluorizării apei potabile din şcoli pe lângă reducerea frecvenţei cariei
dentare?
634. Alternative sistemice la fluorizarea prin apă potabilă – tabletele şi soluţiile fluorurate. Aspecte
generale.
635. Căror copii le recomandăm fluorizarea sistemică cu soluţii fluorurate (alternativa tabletelor) şi
cum se administrează ele?
636. Căror pacienţi le recomandăm fluorizare sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor?
637. Care sunt indicaţiile date şi în funcţie de ce se administrează tabletele cu fluor?
638. Pentru localităţile din zone cu climă temperată şi cu un conţinut de maxim 0,4 ppm F în apa
potabilă se poate recomanda un supliment de fluor după o anumită schemă. Care este aceasta?
639. Fluorizarea sistemică prin intermediul tabletelor cu fluor poate să fie şi parte a programelor
şcolare de sănătate. În ce constă acest program de sănătate şi care sunt avantajele lui?
640. Care este principalul dezavantaj al administrării tabletelor de fluor?
641. Fluorizarea sistemică prin sare de bucătărie a fost propusă pentru prima dată în Elveţia (1948)
pentru a realiza prevenirea a două afecţiuni ce prezentau o prevalenţă importantă în această ţară.
Care sunt acestea?
642. În situaţia unui consum exagerat de sare de bucătărie fluorurată pacientul va putea să prezinte
intoxicaţie acută cu fluor? Justificare.
643. În ce ţări europene este larg folosită fluorizarea prin intermediul sării de bucătărie?
644. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele utilizării sării de bucătărie ca alternativă sistemică la
fluorizarea prin apă potabilă.
645. De cât fluor este nevoie în sarea de bucătărie şi care sunt sărurile de fluor utilizate pentru a obţine
efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate?
646. Care sunt avantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia carie dentare?
647. Care sunt dezavantajele folosirii sării de bucătărie fluorurate în profilaxia carie dentare?
648. Care sunt diferenţele apărute între indicii de carie DMF-T la grupa de vârstă 4-6 ani, în caz de
fluorizare sistemică cu sare de bucătărie comparativ cu cel înregistrat prin consum de apă
potabilă?
649. Câte metode de fluorizare sistemică se recomandă unui individ (în acelaşi timp) pentru un efect
cario-protector maxim?
650. La ce vârste şi în ce momente recomandăm fluorizarea locală?
651. Care sunt sursele primare de fluor pentru toţi pacienţii indiferent de vârstă sau de incidenţa cariei
dentare?
652. Care sunt sursele (procedurile) suplimentare de fluor recomandate în cazul pacientului cu risc
moderat sau crescut de carie?
653. Care este metoda (produsul) de fluorizare profesională recomandată până la vârsta de 6 ani?
654. Ce proceduri se folosesc pentru aplicarea profesională a fluorului şi sub ce formă trebuie să fie
consistenţa produsului aplicat după vârsta de 6 ani?
655. Ce cristale se formează la suprafaţa coroanelor clinice dentare după fluorizarea locală?
656. Care sunt obiectivele fluorizărilor locale?
657. Care metodă de fluorizare locală nu este parte a programelor comunitare de sănătate publică? De
ce?

22
658. Ce substanţă chimică aplicată local se acumulează la suprafaţa coroanelor dentare şi permite în
final eliberarea ionilor de fluor ce vor contribui la formarea cristalelor de fluorhidroxiapatită?
659. În cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este şi fluorizarea. Care este produsul
indicat pentru tratament şi vârsta de la care se poate administra?
660. Care sunt indicaţiile fluorizărilor locale profesionale?
661. Care sunt motivele pentru care se recomandă ca fluorizarea locală profesională să se facă în patru
şedinţe succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluţiilor fluorurate fiind de maximum 4 min?
662. Prin fluorizare locală fluorul penetrează structurile de suprafaţă formându-se cristale de
fluorhidroxiapatită. Pe ce adâncime penetrează fluorul structurile dentare în primii 2 ani
posteruptivi, cât şi după această perioadă?
663. Care este vârsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare locală profesională?
664. Fluorizarea locală profesională implică un protocol anume de respectat. Care sunt etapele
parcurse, timpul de contact şi indicaţiile finale date pacientului?
665. Un produs pentru fluorizare locală profesională este şi cel care conţine fluorură de sodiu. În ce
concentraţie există fluorura de sodiu, la ce pH şi sub ce forme se comercializează acesta?
666. Produsele de fluorizare locală profesională sub formă de lac conţin numai un anumit sistem de
fluorizare. Care este acesta şi la ce concentraţii ale substanţei active se comercializează aceste
produse?
667. Câţi ppm de F au produsele sub formă de lac (varnish) ce conţin fluorură de sodiu 5%?
668. Care este principalul dezavantaj pentru care fluorura de staniu nu se mai utilizează actual ca
produs de fluorizare locală profesională?
669. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare locală profesională. Ce
substanţe conţine, ce concentraţie a ionilor de F are, la ce pH este eficient şi sub ce forme se
comercializează?
670. Ce înţelegeţi prin termenul de tixotropie, proprietate a gelurilor folosite în fluorizările locale?
671. Care sunt principalele avantajele ale utilizării produselor de fluorizare locală profesionale sub
formă de spumă (foams)?
672. Fluorizarea locală profesională la copilul cu cario-activitate intensă începe la 2 ani şi se termină
la vârsta de 15-16 ani, perioadă în care se fac 2 aplicări pe an de produse fluorurate. Ce produse
fluorurate sunt recomandate în funcţie de vârstă?
673. În cazul căror pacienţi contraindicăm utilizarea produselor de fluorizare locală cu APF
(acidulated phosphat fluoride) şi de ce?
674. Legat de fluorizarea locală profesională, în ce situaţii clinice se indică detartraj şi periere
profesională? În caz de periere profesională cu ce se face şi care este motivul?
675. În caz de fluorizare locală pacientul trebuie informat cu privire la câteva aspecte. Care sunt
acestea şi ce este obligatoriu să efectueze pacientul zilnic alături de fluorizare?
676. Care dintre materialele stomatologice moderne NU sunt deteriorate prin aplicarea produselor
fluorurate APF?
677. Care este alternativa atunci când folosirea APF-ului nu este indicat (posibil)?
678. Care este principalul avantaj al utilizării materialelor sub formă de spumă fluorurată?
679. Care este intervalul de timp după care pacientul adult este rechemat pentru fluorizare locală
profesională şi câte serii de aplicări se recomandă?
680. Când realizăm fluorizare locală şi de ce trebuie avut în vedere ca pacientul să stea cu capul cât
mai vertical posibil?
681. Care sunt metodele de florizare locală profesională şi care este cea mai eficientă metodă?
682. Conformatoarele indicate pentru fluorizările locale trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Care
sunt acestea?
683. Din ce materiale sunt confecţionate conformatoarele personale (individuale), căror pacienţi le
indicăm şi ce le recomandăm acestora la sfârşitul utilizării?
684. Când recomandăm pacienţilor fluorizare locală profesională în conformatoare, ce cantitate de
produs se recomandă (particularizând pentru adult şi copil)?
23
685. Care sunt avantajele utilizării lacurilor fluorurate, ca metodă de fluorizare locală profesională?
686. Ce conţin, care sunt accidentele posibile şi măsurile de urgenţă aferente în cazul utilizării
produselor de fluorizare locală profesională sub formă de lac (varnish)?
687. Ce alte indicaţii mai dăm pacienţilor în cazul aplicărilor lacurilor fluorurate pe lânga cea de a nu
clăti, bea sau mânca timp de 30 minute?
688. Lacurile fluorurate pentru fluorizare locală profesională se indică în principal la două categorii de
pacienţi. Care sunt acestea?
689. Care sunt efectele nedorite posibile şi ce se indică în acest sens din punct de vedere preventiv în
cazul aplicării lacurilor fluorurate?
690. În caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibilă producerea reacţiilor alergice. Cum trebuie
procedat pentru a evita aceste reacţii şi ce trebuie întreprins în cazul producerii lor?
691. Care este metoda de fluorizare locală profesională cea mai eficientă dar greu de aplicat în
colectivităţi?
692. Ionoforeza – metodă de fluorizare locală profesională.
693. Ce preparate cu fluor folosim prin ionoforeză şi la ce concentraţii?
694. Care sunt posibilităţile de aplicare la domiciliu a produselor de autofluorizare?
695. Produsele pentru autofluorizare se indică în funcţie de nevoile de moment ale pacientului. În
asemenea situaţii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un supliment de fluor alături de
alte posibilităţi de fluorizare sistemică şi topică. Care sunt aceste alte posibilităţi de fluorizare?
696. Căror pacienţi nu li se recomandă pastele de dinţi profilactice cu fluor?
697. Căror pacienţi le indicăm perierea dinţilor cu paste de dinţi profilactice cu fluor mai mult de 2
ori/zi?
698. Care sunt indicaţiile gelurilor fluorurate, special destinate a fi folosite după perierea dinţilor
(chiar şi cu paste de dinţi fluorurate)?
699. Gelurile fluorurate indicate după perierea obişnuită efectuată cu paste de dinţi reprezintă o
alternativă. A cui?
700. Ce conţin de regulă gelurile de fluorizare locală, la ce concentraţii şi la ce valori de pH?
701. Când şi cum se indică gelurile pentru autofluorizare după efectuarea periajului personal?
702. Care sunt avantajele utilizării aminelor fluorurate în preparatele destinate profilaxiei cariei
dentare?
703. Care produse sunt mai active la nivelul dentinei dezgolite, aminele fluorurate sau lacurile cu
fluor?
704. Care sunt indicaţiile utilizării apelor de gură fluorurate?
705. Cele mai bune rezutate anticarie se obţin prin clătirea cu ape de gură fluorurate efectuate în
primii 2 ani post-eruptiv. Cât timp se pot extinde clătirile în cazul persoanelor aflate la
pubertate/adolescență pentru a obţine rezultate maxime?
706. Folosirea regulată a apelor de gură fluorurate produc o serie de beneficii. Care sunt acestea?
707. Care ape de gură fluorurate sunt de preferat/recomandat?
708. La ce pacienţi nu se recomandă clătirea gurii cu ape de gură fluorurate?
709. Care ape de gură cu fluor se pot indica în clătiri zilnice dar cu care putem realiza și fluorizare
sistemică?
710. Care sunt principalele indicaţii ale apelor de gură cu APF 0,044%?
711. Care este apa de gură care se indică în fluorizările locale colective?
712. Câte mg de F la ml de soluţie conţine apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%?
713. Care sunt avantajele utilizării apelor de gură cu fluorură de sodiu 0,2%?
714. Apa de gură cu fluorură de sodiu 0,02% este recomandată în clătiri de 2 ori pe zi, după efectuarea
periajelor de seara şi de dimineaţa. Câte mg/ml de F conţine aceasta?
715. Când indicăm clătirile cu ape de gură cu fluorură de sodiu 0,02%, când le recomandăm
dimineaţa, înainte de masă sau după? Explicaţii.
716. Care dintre apele de gură fluorurate este cea mai eficientă în profilaxia cariei la nivel cementului
radicular?
24
717. Care sunt indicaţiile autoaplicărilor de geluri fluorurate?
718. Ce conţin gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicări?
719. De câte ori pe zi şi când se folosesc gelurile fluorurate destinate autofluorizărilor?
720. Cum se folosesc (etapele-procedura) gelurile fluorurate în autoaplicări în conformatoare?
721. Apele de gură sau pastele de dinţi cu fluor prezintă un efect sinergic cu materialele de obturat
care eliberează fluor. Care sunt aceste materiale?
722. Care este modalitatea de fluorizare locală a structurilor dentare care se poate recomanda tuturor
pacienţilor indiferent de riscul lor cariogen?
723. Care sunt motivele pentru care realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare şi ce presupune
acest procedeu?
724. Ce se înţelege prin termenul de „odontotomie profilactică”?
725. Care sunt indicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare?
726. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare ale dinților
şi care este regula de bază?
727. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu şi de ce?
728. Care sunt contraindicaţiile sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare?
729. Care sunt avantajele aplicării sigilării şanţurilor şi fosetelor coronare?
730. Pe ce adâncime acţionează acidul pe durata condiţionării acide în vederea realizării sigilărilor?
731. Care sunt criteriile de îndeplinit pentru ca un sigilant să fie ideal?
732. Clasificarea tipurilor de materiale compozite pentru sigilare după felul umpluturii.
733. Clasificarea tipurilor de materiale compozite pentru sigilare după tipul polimerizării. Avantaje,
caracteristici.
734. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor chimic polimerizabili?
735. Care sunt avantajele şi dezavantajele sigilanţilor fotopolimerizabili?
736. Care sunt motivele pentru care este obligatoriu să purtăm ochelari şi ecrane de protecţie pe durata
polimerizării compozitelor fotopolimerizabile?
737. Care sunt motivele pentru care trebuie prevenită expunerea ochiului profesionistului la lumina
lămpii de fotopolimerizare?
738. Care sunt argumentele de a lucra la 4 mâini în cazul sigilării?
739. Care este recomandarea din punct de vedere practic atunci când realizăm sigilarea şanţurilor şi
fosetelor coronare iar dintele nu prezintă depozite dentare dure?
740. Cum obiectivăm clinic un gravaj acid corect?
741. Care sunt motivele pentru care înaintea sigilărilor se realizează condiţionarea acidă?
742. Care sunt avantajele şi dezavantajele oferite de produsele acide sub formă de soluţie şi sub formă
de gel, folosite şi în cazul sigilărilor?
743. În ce situaţie clinică se indică prelungirea timpului de condiţionare acidă cu cca 15 secunde pe
parcursul realizării unei sigilări?
744. Câţi dinţi putem sigila maxim cu compozite chimic polimerizabile într-o singură tranşă de
material?
745. Câţi dinţi putem să sigilăm maxim dintr-o dată, atunci când utilizăm materiale fotopolimerizabile
(eventual sub izolare cu diga) şi care sunt recomandările?
746. Care este atitudinea clinică în cazul în care sigilarea efectuată se desprinde de pe dinte atunci
când încercăm îndepărtarea ei folosindu-ne de sondă?
747. Când, unde şi cu ce realizăm adaptarea ocluzală a sigilărilor realizate cu variatele tipuri de
materiale special fabricate pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare?
748. În ce situaţie nu este nevoie de adaptare ocluzală după ce realizăm sigilarea şanţurilor şi fosetelor
coronare?
749. Care sunt motivele pentru care la sfârşitul sigilării trebuie să realizăm fluorizarea structurilor
dentare?
750. După cât timp de la realizare se consideră sigilarea ca fiind un succes?

25
751. Care sunt comparaţiile făcute între sigilările efectuate cu compozite şi cele cu cimenturi glass
ionomer şi care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile?
752. În cazul în care la sigilare utilizăm cimenturi glass ionomer se recomandă condiţionarea
suprafeţelor dentare cu soluţie de acid poliacrilic 10%. Care sunt motivele?
753. În cazul sigilării cu cimenturi glass ionomer studiile arată că umplerea fisurilor şi fosetelor
coronare este dificilă sub o anumită dimensiune. Care este această dimensiune?
754. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezintă o eliberare masivă de ioni de fluor?
755. La ce se referă afirmaţia „sigilarea ca metodă alternativă la terapia clasică” şi în ce situaţii
clinice se propune folosirea ei?
756. Se spune că atunci când avem dubii în diagnosticarea cariei se preferă sigilarea. Ce se constată
din punct de vedere clinic, microbiologic şi radiologic la un număr de ani de la efectuarea
sigilării?
757. În ce constă TEHNICA ART şi în ce condiţii se aplică?
758. Care sunt pacienții dar și dinţii pentru care sigilarea şanţurilor şi fosetelor coronare devine
obligatorie?
759. Definiţi educaţia pentru sănătate.
760. Care sunt implicaţiile educaţiei pentru sănătate ca prioritate a activităţilor medicale?
761. Educaţia pentru sănătate se impune deoarece ea presupune un număr de obiective având ca
rezultat creşterea stimei de sine şi a calităţii vieţii. Care sunt scopurile educaţiei pentru sănătate?
762. Care sunt obiective educaţiei pentru sănătate în medicina dentară?
763. Educarea colectivă dă cele mai bune rezultate. Care este grupa de vârstă la care efectul
educaţional este maxim?
764. Comparativ cu educarea colectivă, cea individuală este mai dificilă. Din ce motive?
765. Care sunt sursele primare și secundare de informare în cazul educaţiei pentru sănătate?
766. Care sunt caracteristicile mesajului transmis de variatele surse de educare pentru sănătate?
767. Care sunt recomandările făcute de specialişti în întocmirea şi prezentarea unui mesaj preventiv?
Ce fel de argumente şi formulări folosim?
768. În procesul de educare individuală se recomandă să se înceapă cu un interviu. Ce trebuie să
constate profesionistul în cazul acestuia?
769. De ce trebuie să se ţină cont în primul rând în procesul educativ efectuat în practica
stomatologică şi cum evolueză el?
770. Care sunt cerinţele de respectat, scopul fiind o reuşită maximă, în acţiunea de educare
individuală?
771. Care sunt etapele de urmat în cazul educaţiei individuale pentru a obţine un randament maxim?
772. Care este limbajul recomandat atunci când realizăm educarea pacienţilor?
773. Cum trebuie să fie mesajul transmis (evoluţia lui) în cadrul educaţiei pentru sănătate?
774. Care sunt factorii complementari de care trebuie să ţină cont profesionistul în elaborarea
mesajelor educaţionale?
775. Care este cea mai comună/răspândită afecțiune umană?
776. Care este definiţia clasică a cariei dentare (HARNDT)?
777. Care este definiţia cariei dentare acceptată astăzi?
778. Cercetările au evidenţiat legăturile existente între infecţiile cronice orale şi unele afecţiuni
cronice sistemice. Daţi 3 exemple.
779. Care sunt cauzele obișnuite ale demineralizării fiziologice a structurilor dentare?
780. Remineralizarea reprezintă o componentă naturală a stabilității dinamice a dinților.
Remineralizarea este un proces complex influențat de un număr de factori. Care sunt aceștia?
781. Se folosesc o serie de preparate cu efecte remineralizante pe bază de fluor, xilitol sau formule cu
fosfat de calciu. Nanoparticula de hidroxiapatită este ultima propunere făcută în acest sens. Care
sunt avantajele folosirii respectivei substanțe?
782. Care sunt principalele avantaje ale folosirii pastelor de dinți cu nanoparticule de hidroxiapatită?

26
783. Cât timp trece de la prima demineralizare produsă pe suprafeţele dentare netede până când clinic,
obiectivăm pata albă cretoasă?
784. Care sunt leziunile care definesc etapa reversibilă a proceselor carioase?
785. Cât timp trece până când se formează caria cavitară sau ireversibilă (evaluare clinică şi
radiologică), în funcţie de variatele situaţii clinice?
786. Cât timp trece, în cazul cariilor localizate la nivelul suprafeţelor dentare netede, până când
leziunea incipientă necesită tratament curativ?
787. Cât timp trece, în cazul cariilor acute, agresive (rampante), până când leziunea incipientă necesită
tratament curativ?
788. Cât timp trece, în cazul pacientului care beneficiază de proceduri preventive corecte, până când
leziunea incipientă de carie necesită tratament curativ?
789. Cât timp trece, în cazul cariilor localizate pe suprafeţele aproximale, până când leziunea din
smalţ devine vizibilă prin radiotransparenţa înregistrată pe radiografiile cu film muşcat?
790. Cariile în etapa lor reversibilă pot să se vindece. Datorită căror factori/tratamente este posibilă
această evoluţie?
791. În cât timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) şi care este
efectul episoadelor de scădere a pH-ului oral într-o asemenea situație?
792. Termenul de carie dentară se adresează unei multitudini de aspecte clinice eterogene. Care sunt
acestea?
793. Care tip de carie este specifică adultului (nu se regăseşte la dentiţia de lapte)?
794. Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obişnuit carii dentare?
795. Cu ce facem diagnosticul difenţial în cazul leziunilor carioase incipiente, a petei albe cretoase şi
care este atitudinea clinică în acest caz?
796. Care sunt principalele microorganisme care iniţiază procesul carios şi care este cel care
favorizează evoluţia lui?
797. Streptococii mutans și sorbinus sunt cele mai importante microorganisme în inițierea procesului
carios datorită unor proprietăți specifice. Despre ce este vorba?
798. Scăderea pH-ului oral permite selecționarea la nivelul P.D. a microorganismelor acidotolerante
care vor fi descoperite, de regulă, la nivelul suprafețelor predilecte de dezvoltare a cariei dentare.
Care sunt aceste locuri?
799. În ce constă prevenţia primară din punct de vedere microbiologic?
800. Se ştie că flora microbiană din gura mamei contribuie în principal la colonizarea cavității orale a
nou-născutului. Ce i se recomandă gravidei din punct de vedere preventiv în acest sens?
801. Genotipurile de SM ale copilului identice cu ale mamei sunt într-o proporţie mai mare
identificate în cazul fetelor comparativ cu băieţii. Chiar şi aşa, riscul de carie este mai mare în
cazul băieţilor. Cu cât este mai mare acest risc la băieţi, comparativ cu fetele?
802. Colonizarea cavităţii orale cu Streptococi mutans se produce mai ales într-o anumită perioadă
după naştere. Care este această perioadă şi cum se numeşte?
803. Cât reprezintă în mod normal streptococii şi lactobacilii din totalul microorganismelor prezente
la nivelul florei microbiene din fluidul oral şi P.D.?
804. Deoarece stările prelungite de aciditate orală favorizează îmulţirea cu precădere a
microorganismelor acidurice, studiile arată că vom întâlni în principal Streptococi mutans care se
pot înmulţi şi prezintă activitate metabolică la anumite valori ale pH-ului. Care sunt aceste
valori?
805. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la valori acide ale pH-ului. La
ce valoare a pH-ului aceştia îşi menţin încă activitatea metabolică şi ce înţelegeţi prin termenii de
acidogen şi aciduric?
806. Cât reprezintă Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la
copilul cu carii de biberon? Dar la copilul cu cario-activitate redusă?
807. Unde se acumulează de regulă microorganismele acidurice şi acidogene la nivelul coroanelor
dentare?
27
808. Pe ce se focalizează intervenţiile prevenţei terţiare a cariei dentare din punct de vedere
microbiologic?
809. Smalțul dentar este permeabil în ambele sensuri pentru o serie de molecule mici și ioni
anorganici. Care structuri din compoziția smalțului reprezintă canalele de difuzare a acestor
substanțe?
810. Care este rolul prezenţei reţelei de smalţ hipomineralizat?
811. De ce este reprezentată structura smalțului în proporţie de 90%?
812. Cât pot să reprezinte (maxim) în cazul smalţului cristalele de fluor- sau de fluorhidroxiapatită din
totalul cristalelor prezente?
813. Care este forma prismelor de smalț în secțiune transversală și ce dimensiuni are?
814. Grosimea stratului de smalţ este diferită în funcţie de zona coronară acoperită. Care este
grosimea lui la nivelul coletului? Dar la nivelul marginii incizale sau a cuspizilor coronari?
815. Cei trei ioni anorganici de bază prezenți în structura cristalului de hidroxiapatită pot fi înlocuiți
natural și artificial cu alți ioni anorganici. Despre ce ioni este vorba?
816. Ce sunt liniile incrementale descoperite în structura smalțului dentar?
817. De ce este reprezentată rețeaua de smalț hipomineralizat (ce-i conferă smalțului permeabilitate)?
818. Mineralizarea structurilor de suprafaţă continuă în primii 2 ani posteruptiv, purtând numele de
maturare posteruptivă a smalţului. Cât durează acest fenomen de mineralizare de-a lungul vieţii?
819. Permeabilitatea smalţului în ambele sensuri presupune trecerea unor particule. În cât timp
traversează iodul radioactiv dar şi molecula de apă structurile dure dentare?
820. Cum este mineralizarea smalţului dinţilor temporari, care este grosimea lui şi cât de repede
progresează leziunea carioasă comparativ cu aceleaşi aspecte constatate la dinţii permanenţi?
821. La cât timp de la prima demineralizare, leziunile carioase incipiente se pot numi reversibile?
822. Cu ce este comparată demineralizarea produsă la nivelul cristalului de hidroxiapatită şi unde se
produce ea mai întâi?
823. Unde se produce pierderea de substanţă anorganică la nivelul smalţului (in situ) şi la ce
adâncime?
824. Care sunt primii ioni anorganici demineralizaţi de la nivelul cristalelor de apatită?
825. Ce se produce prin acumularea în timp a ionilor anorganici sub pelicula dobândită?
826. Care este momentul când leziunea reversibilă de carie devine ireversibilă?
827. Cum apare la palpare stratul de smalț acoperitor al leziunii de subsuprafață?
828. Care este valoarea normală a pH-ului cavității orale?
829. Fosfatul de calciu (principalul sistem tampon salivar) provene în principal prin secreția stimulată
a unei glande salivare majore. Care este aceasta?
830. Care dintre depozitele dentare moi au menirea naturală de a opri pierderea ionilor anorganici
deminerațizați de acizii organici produși prin metabolism microbian?
831. Care sunt structurile hipomineralizate ale smalțului la nivelul cărora se produce penetrarea
acizilor în smalț și pe la nivelul cărora acizii progresează în adâncimea smalțului?
832. Care sunt factorii care influenţează remineralizarea?

Abrevieri:
P.D. – placa dentară
T.D. – tartrul dentar

28