Risc Seismic Urban

Conf. dr. ing. Cristian Arion

www.utcb.ro București
 Contact:
Cristian.arion@utcb.ro
arion@utcb.ro
Birou: FCCIA, etaj 4 IV3 (birou JICA)
Disponibilitate: zilnic de la 9:00 la 15:00
http://ccers.utcb.ro/

Nota finala este compusa din:

40% teme + 20% munca/participare cursuri si seminarii
40% chestionar cu intrebari - examen

5/10/2021 Arion Cristian 2

 World Bank (2019)

Înțelegerea riscului seismic

Caracteristicile și circumstanțele
comunității/sistemului/activelor, din cauza
cărora acestea sunt susceptibile la impacturi
Fenomene care devastatoare
ar putea cauza
pagube, pierderi, Pentru infrastructură, aspecte precum tipurile de
întreruperi, etc. clădiri; pentru comunități, de
asemeneacontextul socio-economic (sărăcia),
Cuantificate din dizabilitate, sănătate, vârstă
perspectiva
probabilității de
a se produce/
intensității, pe
baza datelor Oameni, patrimoniu, bunuri, clădiri,
istorice și a infrastructură, rețele/sisteme, etc. care ar
analizelor putea fi deteriorate sau ar putea suferi pierderi
științifice
3

CORPORATE
MADE BY: LOUIS TWELVE
Curs 11

4
 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence

Estimarea victimelor umane

Pentru marea majoritate a cutremurelor, decesele și ranirile sunt legate

în primul rând de avariile aduse clădirilor. Mai mult de 75% dintre decese
sunt cauzate de prăbușirea clădirilor (în cazul în care dezastrele
secundare sunt excluse, prăbușirea clădirilor este cauza a aproape 90%
din decesele provocate de cutremur).

În cele mai multe țări, cutremurele extrem de distrugatoare constituie

cea mai importantă parte a riscului de cutremur și sunt în centrul
preocupării în măsurile de protecție împotriva cutremurelor și
planificarea de gestionare a situațiilor de urgență. Numărul total de
victime în cazul cutremurelor mari poate fi prezis în anumite limite de
încredere, utilizând modele de producere a victimelor bazate pe
prăbușirea clădirii.
 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence

O ecuație generalizată de estimare a numarului total al victimelor (pentru

decese) rezultate în urma unui cutremur poate fi exprimată ca:

K = Ks + K' + K2
Unde:

Ks sunt decese cauzate de avariile structurale;

K' sunt decese cauzate de avariile nestructurale; Şi
K2 care decurge din hazardele colaterale.

Variabila K2 este rară, dar în cazul în care se întâmplă acest lucru este
probabil să domine totalul.
K' este dominantă la niveluri scăzute de avariere, dar are o variabilitate foarte
mare și este dificil de estimat.
Ks este determinant și este factorul de control pentru cele mai multe
cutremure mari/distrugatoare și contribuie cu un procent mare din totalul
deceselor cauzate de cutremure.
 Pierderi sociale directe – Victime
Variabila Ks
Modelul Coburn & Spence

Pentru o clasă de clădiri sau pentru suprafața corespunzătoare a clădirii

(apartamentului), numărul de persoane ucise poate fi exprimat ca:

Ksb = D5b x [ M1 x M2 x M3 x ( M4 + M5 x (1 - M4))]

Unde:

b este notație pentru o anumită clasa de clădiri;

D5 (D5 = gradul de avariere 5) este numărul total de structuri prăbușite ale
clădirilor de tip b;
Şi
Factorii M1 pana la M5 sunt o serie de parametrii utilizati pentru estimarea
unei cifre potențiale a mortalității.

Însumarea pentru toate tipurile de clădiri afectate de cutremur va da totalul

morților din cauza prăbușirii clădirii, Ks.

M1 - gradul de ocupare (numărul de persoane / suprafata construit, mp)

 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence

M2 - gradul de ocupare în momentul cutremurului

 Pierderi sociale directe – Victime
Ocupanți blocați de colaps (factorul M3):
Modelul Coburn & Spence

Seismic Intensity (MSK Scale)

Building Type
VII VIII IX X
Masonry Buildings (up to 3 stories)
Non Earthquake Resistant 5 30 60 70
Earthquake Resistant - 10 30 60
RC Structures
Near-field high frequency ground motion 70
Distant, long-period ground motion 50

Principala diferență în
parametrii M3 între diferite
clădiri clasificate ca prăbușite
este în tipul și procentul de
prabusire
 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence
Distribuția tipului de rani in cazul prabusirii (Factorul M4):

Persoanele prinse în clădirile prabusite suferă o serie de tipuri de răniri.

Low Strength
Triage Injury Category Masonry RC
Masonry
Dead or unsavable 10 20 40
Life threatening cases needing immediate 20 30 10
medical attention
Injury requiring hospital treatment 30 30 40
Light injury not necessitating 40 20 10
hospitalization

Cel mai util pentru managerii de

situatiilor de urgență este clasificarea
standard de triaj în patru categorii a
leziunilor/ranilor.
 Pierderi sociale directe – Victime
Mortalitatea post-colaps (factorul M5):
Modelul Coburn & Spence

M5 este sensibilă la îmbunătățirea eficienței salvării în primele24 pana la 36 ore după cutremur, dar
sensibilitatea se diminuează extrem de rapid cu timpul. Echipele de salvare specializate care sosesc la mai
mult de câteva ore după eveniment sunt puțin probabil să facă o mare diferență față de numărul total de
morți al unui cutremur mare.

Dificultățile logistice de mobilizare a echipelor de salvare în locațiile afectate în câteva ore de la producerea
unui cutremur înseamnă că potențialul salvării vieții într-o comunitate sinistrată se bazează foarte mult pe
capacitățile locale ale oamenilor afectați.
 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence
Mortalitatea post-colaps (factorul M5):

Timpul este critic și rata de deces crește cu fiecare oră care trece.
Factorul M5 - mortalitatea suplimentară a victimelor blocate după colaps -
este o măsură a eficacității activităților post-colaps.

Situation Masonry RC

Community incapacitated 95 -
Community capable of organizing rescue activities 60 90
Community + emergency squads after 12 hours 50 80
Community emergency squads SAR experts after 36 45 70
hours

Numărul de persoane salvate după colaps este o funcție a capacității

activităților de salvare și medicale împreună cu timpul de supraviețuire al
celor prinși în dărâmături.
 Pierderi sociale directe – Victime
Modelul Coburn & Spence
Low - code buildings, 1963-1969
100

90

80

Percentage of people living in ,

Exemplu: 70
România 60

50

40

30

20

10

0
C1M C1H C2M C2H
uninjured 95.21 95.19 98.15 95.51
lightly injured 1.13 1.13 0.44 1.06
injured - required hospit 1.27 1.27 0.49 1.19
life threatening 1.13 1.13 0.44 1.06
dead 1.27 1.27 0.49 1.19
Distributia tipurilor de leziuni pentru o populație afectată de un scenariu sever
de cutremur
/Coburn și Spence, 1992/

Fatalities 20 - 30%
Injuries requiring first aid/outpatient treatment 50 - 70%
Injuries requiring hospitalization 5 -10%
Injuries requiring major surgery 1 - 2%

20-30%

70-80%

Fatalities
Injuries
Tipuri de leziuni care necesită tratament după un cutremur
(după Alexander 1985)

Soft tissue injuries (wounds and contusions) 30 - 70%

Limb fractures 10 - 50%
Head injuries 3 - 10%
Others 5%

În general, victimele pot fi clasificat în trei

Categorii:

Viu și nevătămat fizic

 În viață, dar rănit; Şi,
 Mort.
Cererile de servicii medicale după un cutremur
 Rata de supraviețuire cu timpul pentru victimele prinse de prăbușirea clădirii

Timpul de supraviețuire
este un parametru major
care controlează
succesul operațiunilor
SAR (de căutare și
salvare).

Operațiunile SAR de
succes (victima scoasa
în viață) sunt cele mai
eficiente imediat după
producerea
cutremurului.

Cu trecerea timpului
eficiența este în scădere
și după câteva zile
salvările sunt destul de
sporadice.
 Timp de evacuare din clădirile multietajate

Timpul necesar
pentru evacuarea
clădirilor, în principal
este mai mare decât
timpul de prăbușire a
clădirii, astfel încât
ocupanții sunt în
principal în interior
atunci când are loc
avarierea sau
prăbușirea clădirii.
 Hazus®

PIERDERI ECONOMICE
 Pierderi economice directe
Hazus®
 Metodologia oferă estimări ale costurilor pentru reparații structurale
și nestructurale cauzate de deteriorarea clădirilor și de pierderea
asociată a conținutului clădirii și a tipului de afaceri/utilizare.
Pierderile economice directe pentru sistemele de transport și de
utilitati sunt limitate la costul reparării avariilor aduse sistemului de
utilitati.
 Deteriorarea clădirilor poate provoca, de asemenea, pierderi
suplimentare prin restricționarea capacității clădirii de a funcționa
corect. Pentru a ține cont de acest lucru, se estimează întreruperea
activității și pierderile din veniturile din chirii.
 Aceste pierderi sunt calculate pe baza estimărilor daunelor clădirilor
 Pentru elementele legate de clădiri, sunt prevăzute metode de calcul
al următoarelor pierderi monetare:
 Costuri de reparare și înlocuire a clădirilor
• Pierderi din conținutul clădirii
• Pierderi din tipul de utilizare clădirilor
 Pierderi economice directe

Hazus®
 În această metodologie de estimare a pierderilor, Modulul Pierderi economice
directe este limitată în considerarea pierderilor economice la acele pierderi
care pot fi direct derivate din deteriorarea clădirilor și a infrastructurii și care se
pretează la conversia directa de la daune la dolari.
 Imaginea socio-economică reală este mult mai complexă: impactul economic poate avea
efecte sociale majore asupra indivizilor sau asupra grupurilor distincte de populație. În multe
cazuri, legăturile sunt greu de urmărit cu precizie, iar efectele, deși ușor de distins, sunt dificil
de cuantificat.
De exemplu, închiderea Oakland / San Francisco Bay Bridge timp de 30 de zile după cutremurul Loma Prieta
din 1989 a facut ca aproximativ un sfert de milion de utilizatori zilnici ai podului sa-si modifice modul de
călătorie. Mulți navetiști individuali au fost forțați să ia o rută semnificativ mai lungă și mai costisitoare către
destinațiile lor. În același timp, alți navetiști au trecut la utilizarea sistemului feroviar BART sau a serviciilor de
autobuz, ceea ce le-a modificat, de asemenea, modelele de cheltuieli familiale. Călătoriile mai lungi pentru
navetistii si pentru furnizorii de materiale au dus la diferite grade de pierdere a productivității. Întreprinderile
direct legate de funcționarea normală a podului, cum ar fi benzinăriile și atelierele de reparații auto de pe rutele
de apropiere a podului, au suferit pierderi. Reparațiile la pod au reprezentat un cost direct pentru bugetul de
stat. În același timp, veniturile din taxele de pod au fost inexistente. Cu toate acestea, unele întreprinderi au
câștigat din închidere: unele benzinării și-au îmbunătățit afacerile, iar veniturile către alte poduri, sistemul
BART și companiile de autobuze au crescut. Creșterea timpului de navetă a dus la pierderea timpului liber și a
timpului petrecut în familie, iar schimbările în modelele de vânzări ale multor întreprinderi mici au dus la o
creștere a incertitudinilor legate de afaceri.
 Pierderi economice directe
Hazus®
 Datele de intrare pentru pierderile economice directe constau în estimări ale
daunelor clădirilor. Estimările daunelor sunt sub formă de probabilitate de a fi
în fiecare stare de avariere, pentru fiecare tip structural sau clasă de ocupare.

I. Costuri de reparare și înlocuire a clădirilor

 Pentru a stabili estimările pierderilor monetare, probabilitatea de avariere

este convertită în echivalent pierdere monetară. Pierderile se vor datora
atât daunelor structurale, cât și celor nestructurale
 Pentru o anumită stare de ocupare și avariere/deteriorare, costurile de
reparare și înlocuire a clădirilor - estimat ca produs al:
suprafața fiecărui tip de clădire în cadrul ocupării date X probabilitatea
ca tipul de clădire să fie în starea de deteriorare dată X costurile de
reparație a tipului de clădire pe metru pătrat pentru starea de
deteriorare data.

însumate pentru toate tipurile de clădiri din cadrul modului de

folosire/ocupare
 Pierderi economice directe

Hazus®
Pentru daune structurale, pierderile se calculează după urmează::

5
CSi = 
ds 2
CSds,i

CS ds,i costul daunelor structurale (costurile de reparație și înlocuire) pentru starea de

avariere ds și tipul de ocupare i
CSi costul daunelor structurale (costurile de reparație și înlocuire) pentru ocupare i
BRCj costul de înlocuire a clădirii de ocupare i
PMBTSTRds,i probabilitatea de ocupare i fiind în stare de avariere structurală ds
RCSds,i raportul de reparare și înlocuire structurală pentru ocupare i în stare de
avariere ds.

Se efectuează un calcul similar pentru avariile nestructurale (CNSi) .

Daunele nestructurale sunt defalcate în daune sensibile la accelerație (deteriorarea plafoanelor,
a echipamentelor care fac parte integrantă din instalație, ar fi echipamentele mecanice și
electrice, conductele și ascensoarele) și daune sensibile la drift (pereți despărțitori, pereți
exteriori, ornamentație și sticlă).
 Pierderi economice directe
Hazus®

Costul total al avarierii clădirilor (CBDi) pentru clasa de ocupare i este

suma daunelor structurale și nestructurale.

Pentru costul total al avarierii clădirilor (CBD) trebuie însumat

toate clasele de ocupare.
Direct Economic Losses
Hazus®
Procentele de avariere exprimate
ca procent din valoarea de
înlocuire a clădirii.

Aceste valori sunt în concordanță

cu și în intervalul definițiilor
daunelor și al raporturilor de
daună corespunzătoare
prezentate în
ATC-13 Datele de evaluare a
pagubelor provocate de
cutremur pentru California.
 Pierderi economice directe Hazus®

II. Pierderi ale bunurilor/conținut din clădiri

 Conținutul/inventarul clădirii - definite ca mobilier, echipamente care nu fac

parte integrantă din structura, calculatoarele și alte
 Se presupune că majoritatea daunelor conținutului, ar fi dulapurile și
echipamentele răsturnate sau echipamentele care alunecă de pe mese și rafturi
–se datoreaza (sensibile) acceleratiei terenului
 Dacă nu există daune nestructurale sensibile la accelerația terenului, este puțin
probabil să existe daune ale conținutului cladirii
Pierderi economice directe

Hazus®
Pierderi ale bunurilor din clădiri

where:
CCDi cost of contents damage for
occupancy i
CRVi contents replacement value for
occupancy i
CDds,i contents damage ratio for occupancy
i in damage state ds (from Table)
PMBTNSAds,j probability of
occupancy i being in non-structural
acceleration sensitive damage state ds
 Pierderi economice directe

Hazus®
III. Pierderi ale bunurilor/stocurilor tipurilor de afaceri

 Tipurile de afaceri variază considerabil în funcție de tipul de ocupare

 Se presupune că tipul de afaceri pentru fiecare clasă de ocupare se
bazează pe vanzarile anuale
 Pierderile la inventarul de afaceri, cel mai probabil, apar din caderi ale
bunurilor de pe rafturi, sau de la inundatii datorita apei atunci când
conductele se sparg, se presupune, că daunele non-structurale sensibile la
acceleratie sunt un un bun indicator al pierderilor la inventarul de
afaceri.
 Pierderi din inventarul afacerii - produs din:
valoarea totală a stocurilor (aria/suprafața inmultita cu procentul
vânzărilor brute sau al producției pe metru pătrat) clădirilor cu un anumit tip
de ocupare X pierdere procentuală pentru inventar X probabilitatea unei stări
date de avariere
 Pierderi economice directe

Pierderi ale stocurilor afacerilor Hazus®

INVi - valoarea pierderilor din stocuri pentru tipul de ocupare i

INV - valoarea totala a pierderilor din stocuri
FAi - suprafața grupului de ocupare i (în metru pătrat)
SALESi - vânzări brute anuale sau producție (pe metru pătrat) pentru ocupare i
BIi - inventarul afacerii ca procent din vânzările brute anuale pentru ocupare i (i = 7, 8, 17-23)
PONSAds,i - probabilitatea de ocupare i fiind în starea de avariere sensibilă la accelerație
nestructurară ds;
INVDds,i - daune procentuale de inventar pentru ocupare i în stare de avariere ds
 Business Inventory Losses Direct Economic Losses Hazus®
SALESi - annual gross sales or production (per square foot) for occupancy i

BIi - business inventory (% of annual gross sales)

INVDds,i - % of business inventory damage

 Pierderi economice directe
Hazus®
IV. Timp de reparare a clădirii / Pierderea funcției

 Descrierile stării de avariere oferă o bază pentru stabilirea pierderii funcției și a

timpului de reparație.
 Pierderea funcției este timpul în care o instalație nu este capabilă să desfășoare
afaceri, în general, va fi mai scurtă decât timpul de reparații, deoarece
întreprinderile vor închiria spațiu alternativ în timp ce reparațiile și construcția sunt
finalizate.
 Timpul pentru repararea unei clădiri deteriorate poate fi împărțit în două părți: timp
de construcție și curățare și timp pentru obținerea finanțării, autorizații și proiectare
completă. Pentru stările de deteriorare mai mici, timpul de construcție va fi aproape
de timpul real de reparație. La nivelurile mai ridicate de deteriorare, trebuie
întreprinse o serie de sarcini suplimentare care, de obicei, vor crește considerabil
timpul real de reparație.

LOFds - pierderea funcției pentru starea de deteriorare ds

BCTds – timpul pentru curatenie si constructia cladirii pentru starea de
avariere ds
MODds - modificatori de timp de construcție pentru starea de avariere ds
 Pierderi economice directe

Timp de reparare a clădirii / Pierderea funcției Hazus®

Aceste estimari ale

perioadelor
reprezintă
valori mediane

Timp de recuperare a clădirii

Timp de curățare și reparare a clădirilor (construcție) (Timp în zile)
(Timp în zile)
 Pierderi economice directe
Hazus®
V. Cheltuieli de relocare

 Relocation costs may be incurred when the level of building damage is such
that the building or portions of the building are unusable while repairs are
being made. While relocation costs may include a number of expenses, in this
model, only disruption costs that include the cost of shifting and transferring,
and the rental of temporary space.
 Relocation expenses are a function of the floor area, the rental costs per day per
square foot, a disruption cost, the expected days of loss of function for each
damage state, the type of occupancy and the damage state itself.
 Direct Economic Losses Hazus®
V. Relocation Expenses %OO - Percent Owner Occupied for
RENTi - rental cost and DCi - disruption costs for
occupancy i
occupancy i

RELi relocation costs for occupancy

class i (i = 1-18 and 23-33)

FAi floor area of occupancy class i

POSTRds,i probability of occupancy

class i being in structural
damage state ds

RTds recovery time for damage

state ds
 Pierderi economice directe
Hazus®
VI. Pierderea venitului
 It is possible to link income payments to various physical damage measures
including sales, property values, and square footage. Income losses occur when
building damage disrupts economic activity. Income losses are the product of
floor area, income realized per square foot and the expected days of loss of
function for each damage state. Proprietor’s income losses are expressed as:

YLOSi - income losses for occupancy class i

FAi - floor area of occupancy class i (in square feet)
INCi - income per day (per square foot) for occupancy class i
POSTR ds,i - probability of occupancy i being in structural damage state ds,
LOFds - loss of function time for damage state ds,
RFi - recapture factor for occupancy i.
 Pierderi economice directe
Hazus®
VII. Pierderea veniturilor din chirii
 Rental income losses are the product of floor area, rental rates per sq. ft. and the
expected days of loss of function for each damage state. Rental income losses
include residential, commercial and industrial properties. It is assumed that a renter
will pay full rent if the property is in the damage state none or slight. Thus rental
income losses are calculated only for damage states 3, 4 and 5. It should be noted
that rental income is based upon the percentage of floor area in occupancy i that is
being rented (1 - %OOi):

RYi - rental income losses for occupancy class i

%OOi - percent owner occupied for occupancy i
FAi - floor area of occupancy class i (in square feet)
RENTi - rental cost for occupancy class i
POSTRds,i - probability of occupancy i being in structural damage state ds,
RTds - recovery time for damage state ds
 Pierderi economice directe
Retele de utilitati Hazus®
 Estimarea pierderilor economice directe pentru retelele de utilitati extinse, cum
ar fi autostrăzile, căile ferate, alimentarea cu apă și alimentarea cu energie
electrică, depinde de datele de inventar care asigură localizarea tuturor
nodurilor și legăturilor, precum și de modelele de analiza a avariilor in functie
de mișcările terenului.
 Pierderile economice directe sunt calculate pe baza (1) probabilitatea de a fi
într-o anumită stare de avariere (P[Ds≥dsi]), (2) valoarea de înlocuire a
componentei și (3) raporturile de avariere (DRi) pentru fiecare stare de
avariere, dsi.
 Pierderile economice sunt evaluate prin înmulțirea ratei daunelor combinate
(DRc) de valoarea de înlocuire. Raportul daunelor combinate este calculat ca
combinația probabilistică a raporturilor de daune după urmează:

P[dsi] este probabilitatea de a fi în stare de avariere i,

P[Ds= ds3|PGA or PGD] = P[Ds ≥ ds3| PGA or PGD] - P[Ds ≥ ds4| PGA or PGD] = P3
 Pierderi economice directe
Hazus®
LIFELINES
Majoritatea datelor privind valoarea de înlocuire provin de la ATC-13 si ATC-25.

Rapoarte ale starilor de avariere pentru

componentele sistemului de autostrăzi
 Pierderi economice indirecte Hazus®

 Cutremurele pot produce dislocări în sectoarele economice care nu suferă

daune directe
 Toate întreprinderile sunt legate de clienti (se bazează pe clienții regionali
pentru le achiziționa producția) sau legate de furnizori (se bazează pe
furnizorii regionali pentru a-și furniza datele de intrare) și, prin urmare,
sunt potențial vulnerabile la întreruperile în funcționarea acestora
 Astfel de întreruperi se numesc pierderi economice indirecte
 Rețineți că aceste pierderi nu se limitează la clienți sau furnizori imediati ai
întreprinderilor deteriorate; toate rundele succesive de clienți ai clienților și
furnizorilor de furnizori sunt afectate
 În acest fel, chiar și daunele fizice limitate cauzate de cutremur provoacă o
reacție în lanț sau un efect de undă, care este transmis în întreaga economie
regională
 Pierderi economice indirecte
Hazus®
Amploarea pierderilor indirecte depinde de:

 disponibilitatea surselor alternative de aprovizionare și

a piețelor pentru produse

 durata perturbării producției

 amânarea producției

Date economice indirecte

Datele economice indirecte se referă la schimbarea post-cutremur a cererii
Și a
furnizarii de produse, schimbarea ocupării forței de muncă și modificarea
veniturilor fiscale.
 Pierderi economice indirecte
Hazus®

modul în care daunele

directe induc pierderi
indirecte?

Firma A își livrează producția la una dintre fabricile care produc B, iar fabrica respectivă
livrează la C. Întreprinderea C furnizează gospodăriilor un produs finit (un exemplu de
cerere finală, FD) și ar putea fi, de asemenea, un furnizor de cerere intermediară de
inputuri către A și B.
Există două fabrici care produc producția B, dintre care una este distrusă în cutremur.
 Pierderi economice indirecte
Hazus®

Pierderile indirecte apar deoarece:

1) deteriorarea directă a instalațiilor de producție și a stocurilor cauzează

deficite de inputuri pentru întreprinderile care au nevoie de aceste livrări
(pierderi indirecte legate la termen)

2) instalațiile de producție deteriorate își reduc cererea de inputuri de la alți

producători (pierderi indirecte legate de productie) sau

3) disponibilitatea redusă a bunurilor și serviciilor inhibă cererea gospodăriilor, a

guvernului, a investițiilor și a exporturilor (toate fac parte din cererea finală)
 Pierderi economice indirecte
Intrări furnizate de utilizator pentru modulul economic indirect
Hazus®
Variable Definition Units(a)
The number of people gainfully employed, by place of work (not
Current Level of Employment Employed persons
residence).
Current Level of Income Total personal income for the study region. Million dollars
1. Primarily manufacturing
Composition of the Economy
2. Primarily service, secondarily manufacturing. 1, 2, or 3
(Default Data Analysis only)
3. Primarily service, secondarily trade.
Percent of current total
In the event of a shortage, the amount of an immediate product unavailable
Supplemental Imports current annual imports (by
from local suppliers which may be obtained from new imports.
industry)
In the event of a shortage, the amount of a good that was supplied from Percent of annual sales (by
Inventories (Supplies)
within a region that can be drawn from inventories within the region. industry)
In the event of a surplus, the amount of a good placed in inventory for Percent of current annual
Inventories (Demand)
future sale. sales (by industry)
In the event of a surplus, the amount of a good which was once sold within Percent of current annual
New Export Markets
the region that is now exported elsewhere. exports (by industry)
Percent Rebuilding The percent of damaged structures that are repaired or replaced Percent
The pre-event unemployment rate as reported by the U.S. Bureau of Labor
Unemployment Rate Percent
Statistics
The percentage of reconstruction expenditures that will be financed by
Outside Aid/Insurance Percent
Federal/State aid (grants) and insurance payouts.
Interest Rate Current market interest rate for commercial loans. Percent
The percent of total annual production capacity that is lost due to direct Percent (by industry, by time
Restoration of function
physical damage, taking into account reconstruction progress. interval for 5 years)
The percent of total building repair and reconstruction that takes place in a Percent (by time interval for 5
Rebuilding (buildings)
specific year. years)

The percent of total transportation and utility lifeline repair and Percent (by time interval for 5
Rebuilding (lifelines)
reconstruction that takes place in a specific year. years)
The amount of reconstruction stimulus anticipated in addition to buildings Percent (by industry, by Time
Stimulus
and lifelines repair and reconstruction. interval for 5 years)
Modele ale daunelor induse
Hazus®

Moloz/resturi
 Hazus®
Modele ale daunelor induse - moloz

 Abordare empirică a estimării două tipuri diferite

de moloz:

• Resturi care cad în bucăți mari, de exemplu

elemente din oțel sau beton armat - necesită un
tratament special pentru a se rupe în bucăți mai
mici înainte de a fi transportate

• Resturi care sunt mai mici și mai ușor de mutat

cu buldozere și alte mașini și unelte - include
cărămidă, lemn, sticlă, conținut de construcție și
alte materiale
 MOLOZ Hazus®
Cerințe de intrare
Probabilitati ale stărilor de avariere pentru tipurile de clădiri model furnizate din
modulul de daune fizice directe
 Tipul de ocupare al cladirilor
 Suprafața desfasurata în funcție de clasa de ocupare
metodologie
 Având în vedere stările de deteriorare, estimările privind resturile- pe baza
observațiilor privind daunele care au avut loc în cutremurele din trecut și a
estimărilor ponderilor elementelor structurale și nestructurale
 Tabele - compilate pentru a estima resturile generate din diferite stări de
deteriorare pentru fiecare tip de clădire model
 Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®

Debris generated from damaged buildings (in tons) - based on:

 Unit weight of structural and nonstructural elements (tons per 1000 sq. m. of
floor area) for each of the model building types
 Probabilities of damage states for both structural and drift-sensitive
nonstructural elements
 Floor area of each of the model building types
 Debris generated from different damage states (% of unit weight of element)
Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®
Unit Weight (tons per 1000 m2)
for Structural and Nonstructural Elements
Model Brick, Wood and Reinforced Concrete
Other and Steel
Building Structural Nonstruct Structural Nonstruct
Type
C1L 0 57 1053 43
C1M 0 57 1053 43
C1H 0 57 1053 43
C2L 0 57 1204 43
C2M 0 57 1204 43
C2H 0 57 1204 43
C3L 215 57 967 43
C3M 215 57 967 43
C3H 215 57 967 43
URML 376 113 441 43
URMM 376 113 441 43
MH 107 193 236 0
Induced Damage Method
Hazus®

Reinforced Concrete and Wrecked Steel

Generated from Damaged Structural
and Nonstructural Elements
(in Percentage of Weight)
 Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®
Notation used:

i - the iteration variable for the types of debris, i = 1 to 2

where: 1- brick, wood and other
2- reinforced concrete and steel components
j - the iteration variable for the damage states, j=1 to 5,
where: 1- none, 2- slight; 3- moderate;
4- extensive; 5- complete
k - the iteration variable for the model building types
 Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®
First step in debris calculation - combine the debris fraction generated from the
different damage states into the expected debris fraction for model building type k
and debris type i due to structural damage:
5
E DFs(i,k)   Ps(j,k)  DFs(i,j,k)
j 2

EDFs (i,k) - the expected debris fraction of debris type i due to structural damage for
model building type k

Ps (j,k) - the probability of structural damage state j for model building type k at the
location being considered

DFs (i,j,k) - the debris fraction of debris type i for model building type k in structural
damage state j
 Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®
Similarly, the expected debris fraction of debris type i due to nonstructural damage is

EDFns (i,k) - the expected debris fraction of debris type i due to nonstructural damage
for model building type k

Pns (j,k) - the probability of drift sensitive nonstructural damage state j for model
building type k at the location being considered
DFns (i,j,k) - the debris fraction of debris type i for model building type k in drift
sensitive nonstructural damage state j
 Induced Damage Method - DEBRIS Hazus®
Amount of debris:

Ws (i,k) - the weight of debris type i per 1000 m2 of floor area for structural
elements of model building type k
Wns (i,k) - the weight of debris type i per 1000 m2 of floor area for nonstructural
elements of model building type k
SQ(k) – floor area for model building type k in thousands of square meters
DB(i) - the amount of debris type i (in tons)
 Modele de daune induse Hazus®

- Inundații
- Incendiu în urma cutremurului
- Eliberarea de materiale periculoase
 Prof. Robert Park
Canterbury University

Prof. R. Park a introdus in tarile seismice

structurile din cadre ductile de beton
armat, dar el a spus la acel moment:
Ductilitatea nu este scopul final.
Cartea cea mai importanta in inginerie:
Park & Paulay "Structuri din beton armat"
a fost publicată în 1975.

Arion Cristian 55
 Responsabilitatea și misiunea
noastră nu au fost satisfăcute

Akira Wada
 ARION C RIST IAN

We, structural engineers, have a

mission to make the world a
better place to live.

Akira Wada