1.

Construiţi „fundalul”1 ştirii sau al informaţiilor – în jurnalismul economic contează în

mod deosebit să amintiţi evoluţiile anterioare pentru „proaspeţii” cititori ai paginilor
economice; pentru aceasta este nevoie nu doar de multă atenţie şi rigurozitate, ci şi de
intuiţie: va trebui să identificaţi cu precizie momentele în care cititorul poate pierde
firul evenimentelor din lipsă de informaţii suficiente. În altă ordine de idei, va trebui
să stabiliţi exact ce informaţii vor fi reamintite şi în ce mod, ţinând cont că nu este
vorba de informaţii noi: mulţi cititori le cunosc deja şi s-ar putea să se plictisească
citindu-le din nou. Mai mult, s-ar putea ca gestul dumneavoastră să fie interpretat
greşit, drept atitudine de superioritate, respectiv drept o subestimare a cititorilor,
cărora este nevoie să li se explice anumite lucruri de două ori. Pentru a evita acest
lucru, informaţiile vor trebui reintroduse în mod natural şi presărate de-a lungul
articolului printre informaţiile noi chiar în timp ce redactaţi conţinutul; cel mai adesea
– deşi aceasta nu este o regulă – ele apar ca şi clauze subordonate propoziţiilor
principale ce oferă informaţii de ultimă oră.
2. Prezentaţi cititorilor contextul ştirii sau evenimentului respectiv – cunoaşterea
contextului este la fel de importantă ca şi cunoaşterea fundalului despre care vorbeam
la punctul precedent. Deciziile economice nu sunt adoptate în mod autonom,
independent: ele depind de numeroşi factori şi au un scop foarte fine definit. Astfel,
ele se pot adresa unei probleme particulare, sau pot face parte dintr-un plan complex
destinat rezolvării unor disfuncţionalităţi mai ample, pot fi fi adoptate ca reacţie la
anumite presiuni politice sau pot fi consecinţa unui eveniment etc. În cazul în care nu
le explicaţi aceste lucruri cititorilor, ei nu vor înţelege pe deplin implicaţiile
evenimentelor descrise. Documentaţi-vă însă corespunzător si fiţi foarte precauţi
atunci când faceţi respectivele afirmaţii: în nici un caz nu publicaţi presupuneri sau
speculaţii, decât în măsura în care le puteţi susţine cu dovezi. Iată un exemplu
elocvent: „nivelul şomajului, mult mai redus decât cel previzionat, poartă amprenta
strategiei electorale a autorităţilor”. În măsura în care vreţi să introduceţi totuşi o
ipoteză posibilă, o puteţi face cel mai uşor cu ajutorul interogaţiei retorice: „Să aibă
oare aprecierea recentă a leului vreo legătură cu apropierea termenului de raportare a
indicatorilor macroeconomici la Comisia Uniunii Europene? În acest fel, o
supraevaluare a leului s-ar traduce printr-o supraevaluare a indicatorilor
macroeconomici exprimaţi în moneda europeană...”.
3. Atunci când scrieţi un articol de analiză, când faceţi un comentariu, şi chiar atunci
când oferiţi doar o simplă explicaţie, păstraţi un echilibru între diversele laturi,
aspecte, interpretări sau păreri opuse legate de subiectul articolului. Acelaşi lucru
este valabil în cazul în care scrieţi despre chestiuni economice controversate. În
domeniul economic, nici măcar cei mai de seamă experţi nu cunosc răspunsul la toate
întrebările. În asemenea situaţii, trebuie să vă documentaţi temeinic, să discutaţi cu
persoane avizate şi să adunaţi cât mai multe opinii şi/sau comentarii. Odată adunate şi
sistematizate aceste păreri sau abordări diferite, aveţi sarcina de a le introduce în
1
în limba engleză background
 articol de o manieră neutră, obiectivă, lucru cu atât mai dificil cu cât vă veţi fi format
probabil şi dumneavoastră propria opinie. Însă nu uitaţi că pentru a realiza o informare
corectă trebuie evitată orice acţiune ce ar putea influenţa cititorul, ce l-ar putea
convinge într-o direcţie sau alta. Cititorii nu au nevoie nici de prea multă
perspicacitate, nici de o vastă cultură economică pentru a-şi da seama când un articol
este părtinitor, când înclină într-o anumită direcţie. Şi de cele mai multe ori chiar îşi
dau seama, iar când se întâmplă acest lucru, reacţia lor este una de respingere totală.
4. Utilizaţi numerele în mod corespunzător – acestea reprezintă o parte esenţială a
fundalului şi a contextului. Mai mult, în special în cazul jurnalismului financiar,
textele de calitate trebuie susţinute întotdeauna de un anumit volum de date statistice
consistente, concludente şi măsurate corespunzător. Nu este nevoie să introduceţi o
cantitate mare de date şi cifre, ci un număr suficient pentru a fundamenta sau a ilustra
în mod adecvat afirmaţiile pe care le faceţi, cu alte cuvinte, pentru a avea relevanţă.
Este practic imposibil ca aceste cifre să lipsească din articolele cu conţinut financiar,
dar este aproape la fel de grav dacă sunt introduse în neştire de către autor: un număr
prea mare de date îngreunează înţelegerea, făcând ca cifrele respective să-şi piardă
relevanţa; cititorul se trezeşte în acest fel asaltat cu informaţii financiare sub formă de
cifre, procente, grafice şi tabele, din care îi e greu să extragă esenţialul, mai ales dacă
nu e specialist. În ultimă instanţă, el citeşte rubrica financiară tocmai pentru a primi o
explicaţie sau o interpretare; datele le găseşte şi pe site-ul bursei, al firmei, sau la
registrul comerţului. Aşa că puneţi întotdeauna cifrele în slujba articolului, şi nu
invers. Un sfat foarte bun în acest sens: gândiţi-vă în primul rând care este esenţa,
tema centrală a articolului şi încercaţi – într-o primă fază – să răspundeţi fără a face
apel la cifre. Chiar dacă articolul se referă la cel mai recent nivel înregistrat de un
indicator macroeconomic important, veţi constata că, în esenţă, este vorba de fapt de a
explica sau justifica o anume evoluţie sau stare de fapt; în acest fel, veţi evita să
deveniţi sclavii datelor: cu alte cuvinte, cifrele reprezintă doar instrumente menite să
faciliteze relatarea, şi în nici un caz substanţa articolului. Iată câteva sfaturi eficiente
pentru o utilizare corespunzătoare a cifrelor:
 Chiar dacă datele sunt absolut esenţiale pentru înţelegerea conţinutului
articolului, nu utilizaţi mai mult de două în intro – şi cum adesea şi două sunt
prea multe, mai bine vă limitaţi la una singură, este arhisuficientă pentru
paragraful introductiv
 Distribuiţi cifrele cât mai uniform de-a lungul articolului – bineînţeles, în
măsura în care este posibil acest lucru; oricum evitaţi să le aglomeraţi într-un
singur loc, iar dacă şi acest lucru este imposibil, vă va salva intercalarea
unuia sau mai multor citate: acestea împrospătează textul prin schimbarea de
ritm pe care o aduc.
 Păstraţi totuşi împreună, în acelaşi loc în cadrul articolului cifrele „înrudite”,
legate între ele prin semnificaţia pe care o au
  Nu uitaţi că, deşi sunt indispensabile pentru explicarea şi/sau ilustrarea
anumitor aspecte din conţinutul aticolului, cel mai adesea ele îi sperie pe
cititori – cel puţin la prima vedere. În aceeaşi categorie intră frazele lungi şi
complexe, numele şi denumirile nefamiliare şi limbajul tehnic. Şi acestea din
urmă trebuie separate pe cât posibil, prin păstrarea unei distanţe rezonabile
între ele; iar acolo unde sunt plasate aceste elemente, volumul cifrelor trebuie
redus la minim.
 Dacă volumul datelor este considerabil, puteţi încerca să le sistematizaţi într-
un tabel sau într-un grafic şi veţi avea parte de două avantaje: pe de o parte,
tabelele sau graficele permit plasarea separată a cifrelor, aşa încât paragrafele
„curg”, au mai multă continuitate; în al doilea rând, astfel prezentate, datele
sunt mult mai uşor de urmărit şi/sau de comparat, fiind facilitată chiar
înţelegerea articolului.
 În fine, nu uitaţi să verificaţi atent, de două sau chiar de trei ori, absolut toate
datele pe care le introduceţi.
5. Daţi viaţă articolului prin utilizarea de citate – în jurnalismul economic, articolele
fără citate sunt lipsite de dinamism şi monotone – până la plictisitoare; aşa că este
necesar să găsiţi un citat relevant şi să-l introduceţi chiar după intro, în al doilea, sau
cel târziu, în al treilea paragraf. Acest demers nu ar trebui să fie unul prea dificil: dacă
v-aţi documentat în mod corespunzător, ar trebui să dispuneţi de suficiente citate
pentru a putea alege măcar unul – acela care vi se pare cel mai semnificativ pentru
tema articolului. Citatele sporesc realismul story-ului, conferă un plus de autenticitate,
deoarece redau mot-à-mot exprimarea unei persoane reale, şi nu fictive. Mai mult, ele
schimbă ritmul şi dau culoare textului. În fine, utilizarea lor se impune uneori datorită
imposibilităţii de a surprinde în mod exact, cu ajutorul limbajului economic sau
financiar, exprimările informale ale unor indivizi, adesea în jargonul specific
economic.
6. Oferiţi definiţii şi explicaţii – una din premisele eronate de la care pleacă foarte mulţi
jurnalişti este aceea că publicul cunoaşte sensul şi semnificaţia termenilor de
specialitate. Ei bine nu este deloc aşa: mulţi cititori cumpără şi frunzăresc presa
financiară pentru a afla ştirile care îi afectează în mod direct, respectiv cele legate fie
de propria activitate, fie de gestionarea propriilor resurse financiare. Restul rămâne
necitit, chiar dacă au timp să citească mai mult. Motivul este foarte simplu: chiar dacă
sunt experţi în domeniul industrial, financiar sau guvernamental, ei sunt totuşi experţi
într-un singur domeniu şi nu ştiu ce se întâmplă sau care este jargonul specific în alte
domenii economice. În astfel de condiţii, imaginaţi-vă ce înţelege un doctor sau un
psiholog care doreşte de exemplu să-şi investească economiile şi încearcă să afle ce
opţiuni are. Normal, el se poate adresa unui consultant sau se poate înscrie la un curs
de economie. Insă chiar şi în aceste condiţii, misiunea jurnalistului economic nu se
schimbă: dacă nu vrea să-şi piardă publicul el trebuie să ofere explicaţii şi să
 definească termenii tehnici pe parcursul articolului. Aşa cum afirmam şi mai devreme,
pe cititorii avizaţi nu-i deranjează acest lucru, pentru că pot sări pasajele respective.
Există mai multe modalităţi în care îi puteţi ajuta pe cititori să înţeleagă părţile mai
tehnice ale articolului; iată câteva dintre cele mai utilizate:
 În loc să opriţi derularea articolului pentru a insera în mod distinct o definiţie,
utilizaţi mai bine o expresie sau o formulare care defineşte termenul respectiv,
integrându-se în acelaşi timp, în cursul normal al articolului. De exemplu:
„Deficitul comercial a crescut cu 65% până la nivelul record de 271 de miliarde
de dolari, pe măsură ce economia a înregistrat o creştere a importurilor de bunuri
mult mai rapidă decât creşterea exporturilor”. Cu alte cuvinte, faceţi din definiţia
respectivă parte a informaţiilor pe care le transmiteţi cititorilor.
 După ce utilizaţi termenul tehnic într-o propoziţie, în propoziţia următoare
înlocuiţi-l cu definiţia sa, oferind simultan informaţii suplimentare; este preferabil
să utilizaţi o construcţie familiară, apropiată de cititor, şi nu definiţia din dicţionar:
„Rata inflaţiei a fost anul trecut de 7%. Aceasta este prima oară în ultimul
deceniu când creşterea anuală a preţurilor bunurilor şi serviciilor din economie
depăşeşte nivelul de 5 %. Utilizând această metodă, realizaţi practic un deziderat
în plus, deoarece reuşiţi să evitaţi o repetiţie deranjantă
 Inseraţi o definiţie clară, standard, în momentul în care bănuiţi că cititorii sunt
pe punctul de a abandona lectura deoarece ignoranţa îi face să se simtă
inconfortabil sau chiar iritaţi. În astfel de situaţii se impune să opriţi desfăşurarea
articolului şi să definiţi termenul sau termenii în cauză.
 Oferiţi o serie de explicaţii succesive atunci când cititorul trebuie să înţeleagă
nu terminologia de specialitate, ci mecanismul derulării unor procese. Această
metodă aproape didactică, de manual, dă cele mai bune rezultate atunci când
succesiunea explicaţiilor are la bază relaţiile de cauzalitate, de determinare dintre
etapele procesului în cauză. Iată cum ar putea fi explicat efectul creşterii ratei
dobânzii asupra cursului acţiunilor: „Deţinătorii de valori mobiliare nu sunt prea
încântaţi atunci când creşte rata dobânzii pe piaţa monetară, deoarece posesorii
de economii – respectiv potenţialii investitori tind să-şi depună fondurile la bănci.
Aceasta duce la scăderea cererii de valori mobiliare, şi în consecintă, a cursului
acestora.

Universul afacerilor în articolele cu profil economic

– PREZENTAREA UNEI COMPANII –

Unul dintre subiectele frecvent abordate de către jurnalişii economici îl reprezintă

mediul de afaceri, universul companiilor ce activează pe piaţa locală, naţională şi chiar
mondială; el prezintă un interes major pentru cititori dat fiind faptul că oricare din ei este un
potenţial investitor, angajat, concurent, consumator al produselor firmei sau un întreprinzător
preocupat de ce se întâmplă pe piaţă. Deşi nu au la bază un model standard de construcţie,
articolele ce vizează profiluri ale firmelor trebuie să cuprindă o serie de elemente de conţinut,
printre cele mai importante numărându-se:
 Informaţiile financiare – consultaţi toate sursele şi bazele de date publice. În
ţara noastră foarte utile sunt bazele de date – majoritatea disponibile online – ale
Registrului Comerţului, Ministerului Finanţelor Publice, Bursei de Valori etc.
Începeţi cu date de ordin general cum ar fi forma juridică, cifra de afaceri, număr
de angajaţi, capitalul social şi principalii acţionari, profitul şi rata profitului,
dividendele acordate etc. Analizaţi apoi mai amănunţit o serie de date din bilanţ şi
contul de profit şi pierderi, gradul de îndatorare a firmei, dar şi îndeplinirea
obligaţiilor fiscale. Analizaţi şi comentaţi evoluţiile de-a lungul mai multor ani de
activitate - nu doar situaţia curentă - inclusiv modificările majore survenite în viaţa
companiei şi consecinţele acestora: majorări de capital, emisiuni de acţiuni şi
obligaţiuni, schimbarea controlului în cadrul firmei, fuziuni şi achiziţii etc. În fine,
nu uitaţi că o sursă esenţială este chiar site-ul companiei – aveţi posibilitatea de a
găsi aici multe din informaţiile pe care le căutaţi, precum şi ultimele noutăţi din
viaţa companiei.
 Produsul companiei – ce bunuri sau servicii produce compania, cum sunt
utilizate/ consumate şi mai ales, de către cine? Identificaţi utilizatorii şi
consumatorii şi încercaţi să evaluaţi produsul sau serviciul, atât din punct de
vedere al caracteristicilor, cât şi al raportului calitate-preţ. Iar dacă timpul şi spaţiul
o permit, este utilă de asemenea, o comparaţie succintă cu produse similare. Nu în
ultimul rând, verificaţi dacă respectivul produs a fost la un moment dat subiect de
controverse, reclamaţii sau chiar scandaluri.
 Ramura de activitate – identificaţi obiectul de activitate al companiei şi
sectorul economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, evidenţiind tipul de
concurenţă existentă pe piaţa respectivului produs. Stabiliţi apoi unde se plasează
compania în cadrul respectivului sector – în plan local, sau, după caz, naţional şi
chiar internaţional. În realizarea acestui demers vă va fi foarte utilă consultarea
unor organizaţii sau asociaţii constituite în cadrul ramurii respective, asociaţii
patronale şi/sau ale întreprinzătorilor, asociaţii sindicale, dar şi a analiştilor
economici şi a mediului academic.
Tot aici va trebui să identificaţi principalii concurenţi, realizând eventual o
comparaţie cu aceştia. În fine, în măsura în care este posibil acest lucru, ar fi
interesant de aflat chiar părerea concurenţilor despre companie.
 Impactul economic – ce însemnătate are compania în plan economic pentru
oraşul/regiunea respective sau, după caz, pentru întreaga ţară? Pentru a afla cum
contribuie firma la dezvoltarea economică, luaţi în considerare numărul de
angajaţi, cifra de afaceri şi rata profitului, tendinţele de dezvoltare şi planurile de
viitor ale companiei. Discutaţi în acest sens, atât cu reprezentanţi ai camerelor de
comert şi ai asociaţiilor profesionale, dar şi cu oficialităţi din administraţia publică
 Avantaje şi dezavantaje – aflaţi ce grupuri sau categorii sociale beneficiază de
pe urma activităţii companiei şi ce grupuri sunt defavorizate, şi mai ales, în ce
măsură şi în ce mod.
 Scurt istoric al firmei – în măsura în care consideraţi relevant acest lucru – de
exemplu în cazul unei dezvoltări spectaculoase – analizaţi succint evoluţia firmei
de la înfiinţarea acesteia. Accentuaţi evenimentele majore – atât momentele de real
succes, cât şi eventualele dificultăţi cu care s-a confruntat firma de-a lungul
existenţei sale: reorganizări, extinderi, dificultăţi financiare, restructurări şi
concedieri masive, scandaluri publice, procese, secrete îngropate etc. Acordaţi
atenţie fiecărui detaliu, discutaţi cu cât mai multe persoane şi faceţi apel la
resursele online: vizitaţi site-uri de afaceri şi forumuri de discuţii
 Explicaţi importanţa articolului – motivaţi alegerea făcută: ce anume v-a
determinat să alegeţi compania drept focus al articolului, ce are aceasta atât de
special sau deosebit pentru a merita atenţia cititorilor? Există o multitudine de
motive pentru care reporterii se îndreaptă către o companie sau alta, dintre care
cele mai frecvente: compania se diferenţiază de concurenţi, fiind unică într-una sau
mai multe privinţe, a obţinut rezultate extraordinare în mod susţinut şi se extinde
spectaculos, reprezintă factorul principal de creştere economică într-un anumit
sector economic sau o anumită regiune etc.