= 49 — TAS 10107/0.90 5.3.2.5 Relatii en caracter general pentru verificarea Ia starea limitK de rezisteuth (fig. 28) + byoully = Ajoy + Ags — Ahoy — ALR, +N (10g) Mey = mA, ane Ag Rata + Ab alael + AL Ram) 03) sam, Nese Fay) = Ay on op + Ae He cat Ay ofy'ep + Al Ba <2) (104) n= fis) = fide +B) (105) in cate 106) (107) ses Fp = 0,003 : (tos) — in ean compresiunii en excentricitate mare: =atathon 10 9 86 in conform pot. 3.8.2.10 in cazut intinderii eu excentricitate mare cH q ht ata (10) ousniyartn TEfostt wot mune tak gy ge obline din diagrams de exleut ay — ep (nets 2 », 4 esto distibwita po Lnalfimea none} tntinge se reeomandi ea valarite op: tie stabiite separat pentee iecare din tlnducle de aryndturt = Senna de deasprn s Ini N' tn relaiile (202) 34 (104) eorespunde comprestunt 5.3.2.6 Coeficientul conditilor de lucra m al elementelor din beton precomprimat peniri ines Yoiere, compresiune sau intindere excentrieH eu excentrieitate mare se ia in relatiile (103 gi 104) eu valoarea : pentrn arm i pretensionate de tip SBP, TBP 0,95 Qo, guy — pentru armituri pretensiovate de tip SBP, TBP, impreund eu arnturi nepre' nate complementate de (3p PC 60, PC 92, i loo de m se introduce valoatea uz OBSERVATIF|~ Yn stn (112) se ev vslorea at de relat (11) tn eqant armiituilor pretensionate de tip PC 90 m = 1. 5: ntvu cazutile enzente, ih care aninftura pretensionall nu este distribuitd pe intrese inalfime a sectinnii san pe intreg eontural gi la eare eentrul de greutate ionate de rezisten{a coincide eu centrul de greutate 1,05 }ii.g Se poate utiliza velatin simplifientt de Harmiiturii nepret al avinditurii pretensionate sat foe == (0,95 sloul a efortului unitar Hint : my Ry (sySTAS 10107/0-90 — 50 in care dine Be oe au) my =1 dhe Re = 0,30 pentru an url preintinsdt ; J = 0,60 pentru armsiturd postintinst s Any fractinien din anuvitura pretensionath situatal in zona intinsi care echilibreazt, in calewlul In rezistents, compresiunea preluati de betonul din portiunea sty ae imea }, a zonei comprimate (fig. 20); im eazurile a gi bl. —- b Layime: onei eomprimate 1a nivelul ayei neutre. Fig. 29 Telatia (114) este aplicabili pentru elemente din beton precomprimat ew arméturi pre- tensionate din SBP, SBPA, MBP san LBP, eare respect conditiile (83) $1 (98). Tu tabelul 17 se dan rela{iile de ealeul pentra ineovoiere, compresiune excentriei eu exeen- tricitate mare s{ intindere excentried cu exeentricitabe mate, in ipoteza distribufiel dreptunghi lare a efortului unitar de compresiune in beton (fig. 28). Semnificafiile unor simboluri din tabelul 17 sint urmatoarele: Dy Re sh aa: thy R 24 distan{a intre central de greutate al annituri si al atiei porfinnilor de plack deo parte side alta a inimii OBSERVATIL 1 Ga si tm cnaul generat pet. 5.824 lijimea activi w pltell din zona compris by 1a seetinnea sat 1 se determing conform anexet A. 2 Jn relaile de ealeul tm care naintea hui X’ se prevede sein dubla, seninul de deasupia ve referd ta eazul mn care forla axial este compresiines J tigurile tn care apare forfa axial eu excenticttate ware, forla esteroard X’s-a reprezentat ltt pentru canal conpresiunllexeentriee (inte plini), elt 1 pentru cazi Intinderit exeenrice disks lntrccaptayTaelol 17 Notati | satan | Soa | eait de eateod - jr eet acca ® pee, so anne ah E ee }° | ‘ | 2 : a init | 2 cm | neem fee (4S) +more atsee eatin oh _ Anon + Aalte — (iy DA te — Ap obs —Sec elie SAS 10107/0-90 5.34.2 Se consider’ compresiune es respect’ condijia 5.34.3 Caleulul solicitintt eapabite 1a starea limit de rezisten{i se poate face prin interpolare Jiniara inte cazut ideal al compresianit eentrice si eazul limitt eoxespunaitor condifiei (98). Coe- ficientul condiliilor de lueru al elomentelor din beton precomprimat se consider’ ew valorile yiluel pretensionate de tip SBP, TBP, m = 0,855 — pentru armiituri pretensionate de tip SBP, TBP, impreunii éu armituri nepreten- sionate complementare de tip PC 60, PC 52: centried cu excentricitate mick acele cazuri in eare nu se ~ pentru ai 0,85 ApRty + Aly (122) AR, + Aa. In eau armiturilor pretensionate de tip PC 90m — 1, Relatiile de caleul se dan in tabelul 18, Tn enzall consideriirii compatibilititii deformatiilor pe sectine, deformatia limit’ a beto~ nului 1a compresiune se limiteaz’ In valoarea 0,002 5.3.44 Lmaren in considerare q flexibilitfitii se face conform pet. 5.8.2.10. 5.3.5 Caleulul la starea Timith de 5.3.5.1 Calculnl se efcetuea cu relate pentru elewenfe din beton armat sau beton simply solicitate a compresiune escenbrick sub actinuen esortului de preeomprimare gi a éxentuatelor inedredri exterioare concomitente indent la transfer onsenvati Excentsleitaten elilionst 2m se ia hy onsite = Resistenta Ge ceed m letowuhi Ke se cons re fn cunul efortalul de precomprimare To rents eto armat fe elementele ct: armatora pre fntiosa "site elexnetee ei atmeituespostatiat axitl aematird nepretensianatd hy proceat ini ea be fou raat $1 a Deton shop In elempentele-eu armaturd postin aed sa ch arated nepeetensionata, dar sty procentar iin e4 Delon armas inluste An rostatle elsmentelor tomsartte : = Penicw elementele prelabricate precomprinte, realinte hn fabric, Salorile Nyse wajoreaz® pela tural fire eu coetilental anyy — 1:2, conform pet. 2.1.2.1.2. Bfortul de precomprinare se poate determina cu rekatia : =p FAD) abe (128) Notatis sovetaren | Coit | Rent eat | i Compresune | 2 : Ao cxeentnied et = um wan[xe -@ *, ~s cexcentrieltate te Ry é inch | = Ma New 4 lot = 15 eo AUR Cn + ABD | noe “| Sis Aiimle~ Ayent ASobi é ig fork sail capable penton cnet ne een eie te een ean | Nimlle — 29) central seetiuail pemtrd guru lint carespunziter conditiet | Atm atin zone! compeltiate de betow pentew al ls covespanentor ene | Stim tnonsen ta state al ePiel ye In report cin ecnttul de gtewtate al ile ty Imomentil statie al armBtirl Ay tn ee oct en catral de grewtate oi arimaturi | Ni | | | | Maa = (Stine + 85 050 = | fatea de cateut | nfarm ets 5:32.10 OUSLLVATIE ~ La elemente eu armaturl postintinse Ia care ae are tn vedere pretensionarea armaturit A, Ulterior pretensiondrit atmalust lp, este Heeerard efectuatea calcul yl aub acfanesAS 10107,0-90 Su 5.3.5.3 In relatia de calcul (123)}ofortul unitar din armiturile pretensionate la transfer se con- Nderi in mod convengional eu valorile : pentru armaturi preintinse : Gh = 1 op-—300 (N/mm? (12 — pentru armiituri postintinse j= tbo, [Xfm] (126) 3.5.4 Efectul flexibilit,ii sub aetiunea efortului de precomprimare la transfer se ia in consi derare ntnai in cazul clementelor eu armiituri postintinse, amplasate in exteriorul sectinnii sau Je avind diametrul mai mare cu peste 20 mm deceit valorle minime recomandate in regle: ile tchnice specifics pentru diferite eategorii de construesit 5.3.6 Caleulul 1x starea limit de revistoufa in secfiuni iuclinate fisurate 5.3.6.1 Calculul in seetinni inclinate fisurate la moment incovoietor se face pe baza ipotezelor de ia pet. 5.3.24. Pentru cazurile curente, in eave armitura mi este distribuiti pe intreaga inil- Aime a yectiunti sau pe intreg conturul, s¢ poate utiliza relajia simplifieata de cxleul a efortuhtt unitar limit ¢,,, conform pet. 5.3.2.7 3.6.2 Relafia pentru calculul solicitrit capabile la starea limit de rezisten{a in seeinni ineti- nate fisurate In moment incovoietor (Tig. 50) : AM 6 0,85 (Asont YAyoue) + Adlets + Y Anite E Aer, Altima zonel conventionale comprhaste sl valoaren efortulut waitar og, tn armitura pretenstonuta se eterna, de regula, tn see{iunea sormala po aye elements, suatd Ia extreiitaten cin oi comprinieed 4 scelinll fnelinate (fig. 20); fe de ancorare tgp efortul pene amature tlp SBPA, TBP cae mn AE Bye ont ea © penira armituri pretensionate de thy PC 20) 1m care XE lunglinea armatustl pretntinse de te coplt pln te intersect cu seetlunen Inelinata comsiderati ‘opr fortul uniter to armaturd determinat conform pet imp, coeficlent suplimentar al conditilor de Incr putea sredtor’, care are valoarea: © ented Ag20,25Ay, my = 1 © pentry gas 0.254y. mye se stabilepte pe bar8 de reghim ml apeciat. + linen ae. selistliel detivenllaid AaiNAIA Seidiins. dhs chia” commmmmesiell uimites Gained isc.‘DB STAS 10107/0-90 2.3.6.3 Caleulul in seotiuni inclinate fisurate la actiunea fortelor tAictoare (fig. 81) 6 f relagia : ace cu Q< Y09G,, Ay sin xy + Jy Aaya, Re Sin ae + Yo Ay tay Rea in care ta + Qt EE asm Mop = 041 penta STNB; meq = 0,8 pentru alte calitai de irmiturk nepretensionatas %p(a_) Unghiul dintre armgtura pretensionata inclinat: nai) gi axa elementukai; a (amuitun 8 unghful dintre laturile inferioars si superion al cfrui nepretensionati ineli- ran se consider mientul incovoivier; ale sce{iunii longitudinale prin clement, elnd sectinnea elementului creste in acclagi sens eu miu @ fora tictoare preluatti de beton conform pet 6a valoarea masini a fore! ttietoare pe lungimea sectiunii inclinate, Fig, a1 5.3.6.4 Fora tiieloare preluati de beton se determini cu relatia : SSE“! pentru beton obignuit Oye = EBL, (131) MH pontra beton en agregate usoare care b Witimea grinzii ( (32) Hi{imen inimii la racordarea eu talpa comprim: Jy inaltimen utili a grinzits Se proiectia pe aya clementului a sect incereiri sau eu ajutorul relatici Ta sectiuni T sun 1); jiunii Inctinate considerate, eare se determi prin (133) 4 efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime Ae a : (say a, distanta dintre etrieri QBSERVATIE — Langinen sy dete 2a Jn caro actiunii unor insireieh concentrate pe tinea Interioard reaver la prime. Ineiten {GS se Hmitew confor pet. 5.3.8.2. ta sate aq m0 se Ta mo} miste adoett dist coucehteala. be ba5.3.6.5 Elementele se dimensioneazt astfel inelt s& se respecte condifiile — demente ew armfituet preintinsy 2 < 0,25 bh R, = dlemente cu arn uurw_postintinsi Q < 0,20 bh R, (136) onsenyati Ta elemente 0 a init de Fexstenta Q fhvste rma Sturl pretensionate twetinate, forla tltoare dati de theredrile de calcul latte (139) si (13H) se reece eH elvetal componente! verticale Up a elurtn . 0p = BO. Fe sn as) Tn reltitle (185) 9f (136) & repvecinla Lahimea maim « sectfunit de beton. 5.5.6.6 Forfa titietoare minima eare poate fi preluatd de beton gi ettieri se determinii cu relat Qn = (50 Re 3s} 1.2.6.7 Sectinnile inelinate pentru care se respectii, pe toatl jungimea lor, conditia : on $045 Ry (139) nn (rebuie sit fie verifieate prin ealeut t ac{iuiea momentului incovoietor si a for(ei tiietoare, conform, pet. 5.3.6.2 5.3.6.6; armitura Uansversalii se dispune pe criterii constructive, int carnl elementelor cu armituri postintinse la care se prevede o armare transversal cu etrieri in procent minim de 0,1, se permite ea in locul condifiei (139) sit se aplice couditia : ons Fy (140) Valorile eforturilor unitaxe principale cq, t¢ ealeuleard conform prevederilor pet. 5.5, sub acfinnea snedrearilor de calcul la starea limit de rezistenii. Caleultl elementelor mixte 5.3.7.1 Caleulul elementelor mixte se face in dout ctape : a) Firk a fine seama de conlnerarea betonului tunat ultaicr pentru solicitarile care n elementele de constructie in timpul execufiei, pind Ia intirirea betonului turnat (ind seama de intreaga sectitme, pentru olicitirile totale date de inedredrile de In ealeule fiecre calitate de beton se intreduce eu rezistenfa corespunziiteare. 3 Pentru verifiearea armaturilor transversal cu rol de concetori pot fi aplicate prevederile la pet. 3.4.2. 5.3.8 Caleulul elementelor din beton precomprimat la torsiune gi torsiune eu incovoiere 3.8.1 Caleulul elementelor din beton precomprimat Ja torsiune si torsiune cu ineovoiere se efectueazii ca la beton armat conform pet. 3.5, finind seama de precizirile de Ia pet. 5.3.8.2 si 5.3.8.3, 3.82. Efortul unitar ¢,; in armiitura pretensionatit do tip SBP si TBP se consider cu valoarea 0.85 Rye Pe lungimea de ancorare, 1a armituri preintinse, se considera c& efortul unitar in armi- tura pretensionati variazt liniar de la zero Ie 0,85 7p. 5.3.8.3 Alegerea dimensiunilor sectiunii se face respectindu-se condifia clemente eu amturd preintins Cie ae Oa Me cons Rm mw, © oa = clemente eu armaturi. postintinss : Oy cos x, ran5.4 Caleulul elementeler dit heton precomprinnat ka hese BAL La elemente din beton precomprimat In care pot spfirea fenomeng de eboseall, pe lings elelake verified necceate, te yevticd st respectaren urnuiteareder eon i fara fala sty eli citiirile date de incarcirile de caleut Ia obosealt rturile anitare in see{iuni normale sX fie de compresivne gi mi te la pet. 3, orile limita previ _ — eforturile unitare masime in seofinni normale si eto presiune, determinate in conformitate en prevederile pet. tentele de calenl Ia oboseali stabilite conform pet. vile unitare prineipale de come Mad sf nu depligeased rezis- Ry. indere cforlurile unitare principale de si mu depitsease normale Valort limita pentru efortel waitar aninim de compresiune in seetiunl pentru clemente £irk rosturi de esambl este a roy, din efortul unit de compresiune la transfer sub aefiunen precomprimarii, dar ni uai hawt ale 1 N/on — pentru seetiunile din rosturile clementelor asamblate din panouri prefsbriente oft a1 S jm? Coeficientul me de inedrcare (sat de inipreciaie) al cfortulul de precomprimare se const aloaren 0,9. 5.9 Caleuhul elomentelor din beton preeomprimat Je fisurare Sradul de precomprimare Dupii gradul de precomprimare i, desinit prin raportul Mh, / ME precomprimat se clasiti 1 elenientele din beton, — elemente din beton precomprimat eu precomprimare total’, pealru care : K>1 — elemento beton precomprimat parjial cu precomprimare limitata, pentru care : 1> ge Me — elemente din beton preeomprimat partial en precomprimare moderatt, pentra care in care ful produs de efortul de pre: intinse ean nin putin 4A % mmomentul de decompresiune, care anulears momen comprimare fafii de limita simburelni central opusit margi comprimate a seetionii in explogtare si eare se determin’ eonform pet. Mi, momentul incircizilor totale de exploatare fai de acceasi Hiuila a simburelui ential; Mfivo momentul inciirearilor de expe Durelni central 5 weouas) limita a sim- re de lung’ duratil fate de a simburelii ecutral, Mfomy Momentul inelrefrilor permanente fatit de aeceasi Tim! 5.5.2 Ipoteze si condifii de caleul Ja stiri limita de fisurare 5.5.2.1 Caleulul la fisurare a clementelor din beton precomprimat total st elementeloy din beten precomprimat partial eu precemprimare lin sf plecouprimate moderati se efeetneaz’ prin verificari Ia urmiitoarele stiri Huila : inchiderea fisurilor normale yi inelinate fatii de aya elanent ili: deschideres fisurilor normale si inclinate ; ime in beten aparitia fisurilor longitudinale paratele cu direetia compresiuniicr ma Ja transfer, Co atreagt desehiders a el digiile de verifieare la fisurare (reb espoctate pe ee.PSA 1010 7/0-90 cit sf pentra diferitele ipnteze de 0 Tfortul unitur i arnitura pretension witonre fa 20 Tne sii combin 5.5.3.1 Din punet de veder ite fata de asa elementul Tneadrares in cole tr cifieate in tabetut 19, sspective, stabilit rearile pentr) {iile corespuns are © Clase de condifii de verificare clase 3 Calculul ta fisurare se efectucazt atit ponte ilor de verifieare In . xe deoxebese [rei clase. face in funelie de domeniite si conutitile de utilizare spe- faz initial (Lramst fer, transport, montaj) tare in faza finals (exploatare). 4 xe introduce tinind scama de pierderile de tensiune conform pet. 3.2 alewle re conform pct. jsurare, pentru cu valoarea corespun- 1c se caleuleaza solicitivile exterioare in sectinne se iau eu valorile she + 5.5.6 fisuri normale gi ineli” Tabelul 19 precomprimat total Chr armatued preter Sentence Up — meal f6r8 14 | ttemente din beton precomprinat par. | egrestvitate thats Sac agrest- fb) cu peccouprimare | sitate foarte imitate sh avind | slabi 8) armatur pretenso- amedit cu agresietlate Saba 1) ew precompeimare mmoderata avid frmatueh pretensio- nate dep SBP, SUPA TBP si ar- ator nepretenso hte. comple fe tip PC 52, PC 60 Mm Elemente dit bet prevomprimat partial fu precomprintare agreatitate Sie mele sgreilate ieee sana — "edi et Seeistate tna — meal rd | fnedrearl do 1 ‘exploalare explontare Ineareseh ae expleatare totale Teel expleatare de Tungt durata | normale conform ‘Se Inehtderen lor tnelinate conform pete 3 | | ot mm se permit ch aceaatdverifieare | Si se clectucze animal prin tnitarea dey fa vaaaren 100, Nine " de | a) Trehierea Tsu lor nocmale*), co form pel. 3.5.4 1) Tiitarea eevee deri tsurlor normale 120,03 mm; se permite fea accastd verifier Hee efectuere numal prin timitarce zy ia Kaloarea 90 Njmn 3 fst aplieareaprevede ‘lor de ha pel 71-7 a gi b) Inchiderea fisurlor Ineinate eonform pel. 3.53 vitae deschider tismler normale Ta alorife: @ 2 men neal far8agrestitae| shin mail ew agres Sate foarte slab. fe 0415 mim. in med chagresivitate alaba Littarea desert fisetor 1) Se aplicd st protect suplimentare date tn reglementi speciale = Paes dee ig tates efi ete “cr ements tw actioned paccomprinates se tear wall oe date Tw Us 3pere Ot mate 2 entra clase Tl spe" 0.2 mo 5) Se aplica s) prevedett constenet 8) La elemente de aeopeis din bet suplimeintare date tm regen precomprimat te ie eee tae tn soled al tedlane Gn cclamaseist an —* nitonrele condi ‘ompresiane, dat > 0,5 heeplia coz nin sau se limitesed eforturile unitare de Intindeve tn be nefigurata In valmarea Jt, pentru clasa L9i My pent class 11 sik speciale, ncceuardsrifcaren cone 7 | T Condi de vecare j Casa ae ends de | Sache |--———— ane oe sees | seriticare| Domenit de wtiizare | “titre” | considerate | I zone cu enmaturi fv zone {3rd arwat Ie trae | o desesionate retemlonate 1 Elemente din beton Incareari de Inchiderea fisurilor | Eforturite unitare erate itindere determinate ‘come Find seetiines. et Fe lien la ‘alarea fe 3) Dy Inetasteub eareint fe aclloneara tn fase inermedtare "de ste) Deschiderea.tisurilor nommale se liiteazt la aceleast valor ea In belo armat dar fn mt out de 02 mn 26) Ww sub Inearedrt cceacioncard in faze Intermediare (de Desehiderea tyusilor nonmale se initears Ja aceleasi_ valerie 1a betomarmat)®). Transversal se lau, prin calcul, masurl de lnltare a deschiderlt si dezvoltril isu iat In care sigur pre ale precomprinate:pe a singurd direct, deschiderea Usurllor pe directa pe care min seetinne Jel de Inchidere a fislor5.5.9.2 Incadravea in clase se poate faco In mod diferit pentru elexiente diferiteateaccleiag! con struc{ii, pentru diferite seetinni ale unui aceluiasi clement gi pentru fibrele extreme ale unci ace. I in funeie do modul de alektuire, precuin xi de gtuptaife de inedreiti si de condi- fille de exploatare considera 9.5.3.3 In caaul mediilor age ive se aplicd si prevederile privind mitsurile de proteelie date in reglementitile teliniee specitie B54 Verificavea inehiderit_ fisurilor normale 5.5.4.1 Verificarea juchiderii fieurilor normale se face punind’eonditia ea eforturile unitare in secliuni normale si fie numai de compresiune si egale eel putin eu valorile Ii .2 Calculul in seefiuni normale se face ea pentru materiale clastice si omogene, exceptined murile dela pet. 5.5.4.3, 3 Dac& efortul unitar maxim de compresime in beton depageste 0,8 Me sub de exploatare, atunci este necesar aise fin seama de o distributie neliniars a eampresi De asemenea, esto necesar sf se fini seama de reducerea efortulut capabil Ia starea limit do inchidere a fisurilox, ack anterior fazei considerate, in zona comprimatat a sec{iunil f-a per mis fisurarea, cu limitarea prin caleul a deechiderii fisurilor. 5.5.4.4 Elementelo solicitato In incdvoiere, compresine si tntindere exeentrics, care se cale leazi conform pet. 5.5.4.2, 89 pot verifiea in scetinni normale eu relatia : Mf) — Mh 4, = SPIO poy (143) we iar elementele solicitate In intindere centric cu relatia —™ naar >on (say A in care 6, — ofortul unitar minim de compresiune din sectiune Ia marginea mai putin compri- mati; ff, momentul de decompresiune, care se determing eu relafin : fy = Flew +70) efortul de precomprimare in faza finalits fp excentri tiunii) 5 tatea efortului de precomprimare (fai de centrul de greutate al see r, — distanta de 1a limita simburelui central pint Ja centrul de greulate al scetinnti, care se determina cu relatia : n We (iy Ay W, si Ae modulul de rezistontl, respectiv aria seofiunii ideale 5 Mf momentul produs de inciredrile exterionre date in tabelul 19, fats de limita sim ‘burelui central opus’ marginii mai putin comprimate a sectitinii X* forta asialii dati de incdrcirite exterioare indicate in tabelul 19. 5.54.5 Pentru cazurile mentionate la pet. 5.51.3 se permite in mod simplifical £% se efeotuexs calculul conform pet. 5.54.4 considerind pentru r, 0 valoare redust cu 20%, respectiv 4.4.6 Vatori tin pentru efertul unitar minim: de ecampresiune in seetiuné normale — pentru e mente Eiri rasturi de asamblare 10% din efortul unitar maxim de compresione la transfer sub aetiunea precom p raw mai mult de 1 S/n? 5 — pentru seefiunile din rosturite clementelor asamblate din (rensoane yrefabrieate :SPAS 10107)0-90 Verificarea inchiderii fisnrilor inelinate 5.5.5.1 Verifiearea inehiddevii fisutilor inetnate se face munai pen’ precomprimarca trausversaki, punind condi de compresiune si egale cel putin eu valorile lim u elemente la care se aplied © principale st fie numai 5.5.5.2 Valonrea limita pentru efortul unitar principal minim din sectinne: om =< 05 N/mm? f de modul de 5.5.6 Yerifiearen In desehiderea fisnrilor nor ‘ct fismtilor normale in zonele in care se afl arms ni deschiderii meit a acestor fisuri Tifiearea la dese hid nati se face prin limitarea mar preten Ki de ealenl : in care dy distan{a medie intre Fiswri s 4 rapertul int (Mere) gic ; cresterea efortului unitar in arméitura pretensionati fat de stadiul de decom- presiune (Agp 7, ,,). Valoarea Ini Ag, se caleuleazt in sectinne fisurati conform pet Pentru clemente din beton precomprimat: partial ew precomprimare moderati avind armituri pretensionate preintinse de tip PC 90 ealeulul se efectueazd considerind dyq si 9 et clatiile date in anexa C pentru arnvituri nepretensionate ct profil periodic, In relatia (C5) om 86 Inlocuieste eu Xzy. cresterea medie a deformatie’ armiturii pretensionate intre fisuri erea deforneatiet armituri in dreptul fisurii (Xz, Pentra beton precomprimat partial. ew precomprimare limitatit avind arngituri pretens SRP, SBPA, it inse, cit si postintinse, in elemente ind etrieri la distante uzualle a, “- 150 ,..300 mm, se permite a se efectua ealeulil considerind a) — 1 pentru armiifuri postintinse sid — 0,8 pentru armaturi pre- ininse 5.5.6.2. Verificaren In desehiderea nele in care ant exist armAturi pre- ensionato se face, de regul prin Timiitarea desehiderii fisuilor ea pentrn elemente din beton axmat soliitate Ia compresiune exeentried, efortitl de precomprimare find eonsiderat cao solicitare exterioari, Aceasta. verificare nu este necesarh dach eforturile unitare de intindere, caleulate considerind sectiumea niefisuratt (pet. 5.2.1), nu depisese valoaren 1,5 Ry. pentra eule in fa7a initiald, respectiv Ri, pentri caleule in faza finala si daci se prevad in zona intinsi armitusi nepretensionate in’ procent minim conform prevederilor de In pet. 7. 5.5.7 Verifiewea In sturea Limit de deschidere « fisurilor inelinate rifearea la deschiderea fisurilor inclinate 2e face indirect prin limitarea eforturilor Unitare principale sab incircdtile de exploatare §1 prevederea unei armaturi minime transversale ca pentrn elemente din heton armat (pet. 6). Ejorturse unitare principale se caleuleaza, de regili, 1a nivelul centrului de gieutate al sec{iunii si in yunctete de modificare a ifimii seefiunii; eforturile unitare principale la marginea seefitnii se determing oumai in cazul actiunii eoncomitente a unui moment de torsiune. In ealculul efortutilor unitare principale se {ine seama de etorturile unitare pe direc perpendiculars ‘pe aval elementului, date entuale armituri transversale pretensio- hate gi de asemenea, se recemand:t st se find seating si de eforturile locale de eompresiune eare apar in drvptul reazemelor la structuri continue, a punctelor de aplicare a inedrchzilor perma- Bente concent 8 sel Seances fe thes sematulor porte foelats Penta seetivnile clementelor en armaturd ps 1, definita conform pet. 3.7.1, neitimea efortului de precompti Alor, tinind seama de prevederile pet. ‘a stahilinea eforturitor unitare tangeniate ve (ing sean dle eventuatele momente de torsiune, preeuin sf de reducerea fortei tiietoare ¢ ¢ datoriti componente’ verticale a cforturilor din armtwcile pretensiouate et tr nit sau poligonal; de asemenca, in relatiile de calevl se i+ in consideratic influenta. variatie’ indltimii secfiumii elementului, Jaa clemonte eu srmituri postintinse, caleulul se face pentruo see{iune a inimii slabit prin canalele pen tui.5.5.4.2 Bforturile unitare principale de intindere, on, trebuie si satistned condipile: Clase T: cuts) (uso) Clase UL: (150) in care ‘on, efortul unitar pr cipal de intindere ; ay, efortul unitar prineipal de eompresiune corespoudent. In relajile de mai inainte toate eforturile unitare si resistenjele sint considerate In valoare absoluta, 7.3 Bforturile unitare principale in eton se determing ou relatia : es Vee as) in care : eforiul unitar normal im seeqivme (eu semunl — intindere) 5 uifial. ORSENV.ATIEE: Jack fn eetianea de eae! acloneuzd un efort unltae, pp de exempta efortal unilar, prod de eter pectensionall, calcul se face ew ator relate (2 Sey +3 (152) 5.5.74. Riorturile unitare tangenfiale in beton se determing in seefiunt normale pe asa elemen- ‘tului cups cum urmeaai : a) pontyn clemente eu inalyime constant, eu ajutornl relaziel GES: (153) Bnet Le ; S momentul statie al porgiuai din seepimmen ideal A situata deasupra fbp gate, be determi 5 ag de ‘axul ce tiece prin central de greutnte al seckinnst ideale; Zz momentnl de inergie al sect iunii ideale 5 Dea Hifi postintinse bye Ja armaturi ea neti a seeffunit in dreplud fibret in ene se determi TOG Y done GF fora thietonre corectatl, exalt eu diferenla dintre forta tHietoare datontt jouktcaniee exterfoare. si componenta vertical Q» a eforturilor dia arm Puetensiouace et tmaen eurislinia sa poligonal, dat de relapie + =U Ue asi) Gree efortul unitar din arm&tura pretensionatit in faza consideratl s ita la armitura pretensionata in seetiumea @ —unghiul intre axul elementului si tan normala respectivil 19107/0.90SIPAS 10107/0-90 = 0 Hy bb) pentru clenente eu inaljimea variabili, se poate folosi relagia Me Ga rg +) ‘& Be Sa be io) in care sem minus eorespunde cazuhni in care momentul produs de inearesile exterioare ‘V* gi beaul ae pirghie ¢ al efortusior iuterioare erese sau deserese in-acclagt sens. ongenvarn Trem! ani comcomitente a unui eoment le lorsiune 36 fine seine ode valorem fertutut uate tar Tangent iin tone Statute inthe"? wespunte efeturtorunitureealeulate numa sub aeionea 376 Ja aparitia risuritor longitudinale J aparitia fisirilor longitudinale paratete a compresinnilor maxime in beton Ta trinsfer se face prin limitarea efortititor tnitare de compresitne in beton. 5.5.8.2 Valorile limita ale eforturitor uuitare de compresiune ta transfer se daw in tabelul abe i | ea | | ae | Vatort imitate tortor — | Anvtare de vomprestne te ante, Sn 2 l OBSERVATUE: — Vatarite nits pot th sparite cu plod ta 10% pe Bard de jusiidnttehniee-experimentale {in come conto rguron al oul resntentl presera's Osta a de reallate a hnclrdrlo pee AMancnte la intervde te Pind ha fad eta rote) 3 Rfortul unitar principal de compresiune in heton sub solicitarile dato i dle exploatare, mut va depts vilorile rezistentelor de calcul In compresinne dat int 3 ! Caleulul elementelor din heton precomprimat Ia stares limita de deformatic Modulul de vigiditate (Al) saw (£2) al clementelor din heton precamprimat total sf al ; clementetar din, heton_ prec: Trial ew preeomprimare Himitata avind armatie! pr ; Sinate de tip SBP, SHA ai TAD se caleuleaza et ajtoral reli vel Tat 21 Ee Nos de gine Se a eo a a i resi emporare de cur dural | | | inne (2s = 088 Eos Ty (190) [im tte fas Piast) | toceroae per hy toon 3) -| (ee 088 (02) f % caructevistiea deformatiel tn timp a betomulul determinatd conform anexei E. “wil devotee a eto pont elsa conventional coeapunsstore 18 (Lobel 4) sav pene tus clase nominal a beonull pntra trast la 2 re. : 5.6.2 Modutul de sigiditate al elementelor incovoiate din heion preeomprimat_ partial en precomprimare moderata, avind atmituri pretensionate do tip SBP, SBPA, TBP si nepreten- Sionate complementare (de tip PC 60, PO 52) sau avind armatmni pretensionate de tip PC $0, se determina dupi cum urmeaza : — sub actiunea uni moment incovoietor care nu depigeste valoarea momentului de Aecompresiune 2. se aplick relatile pentru momentul ineovoletor din tabelul 215 i — sub actinnea M* — i, se aplicd relatia: :“BTAS 10107/0-90, S74 Mentra vevificarea stiri de tensiune sub acjiunen fivese sn parte, se ia in consideme cite o zoni de trausinitete, ean in parte prin supnafata transversal de ealenl {a Supra avmiiluri sau grup de armituri defineste pentru fieeare eax ia 1 de dimensiuni «, 6) gi prin hungimen 1 (le eaten! se considera dheptunghiulant, simeuied fay de asa armitusit pre- tension quia de wnutine’ preteusionate si limitati In manginea cen mat aproplata a avetituils respectiv Ia mijlocul distanget fay de araiitum sau grapal de armiturt ieee (ig. 3 fe ad % ote ‘ Lungimea zonei de transmitere pentrn capatul clemeniului, se poate consid: ave armiitunit protensiona oarele Waloti : misurata de la jer eu unm = in eau in care ance area atnituilor pretensionate se face prin anceraje de ey lisa enaxh (ase) miisurata incepind de ia ancorajul armaturii ; in eazutl in care a ancortrea amuitutilor pretensionate se face prin ad amniiturt sam grap de armitua a, pentiu o LaVFER on (a70) misuratit incepind de la capital elementului, 575 Honcle de traxsnitere trebuie ait respecte prevedarito constructive de la pet. 7.8 57.9 Veriicarea la compresiune locally sub fleeare ancora), se face en relatia : VW Ay one € EAale + Ae Pace 2 AR, amy i ° pe R, rezistenta ce ealeul la compresime ta transfer; Fe peeucient prin care se {ine seama de sporiren efortului eapabil in eazul solieitirit Ju compresizne loca re 72) LE cake— 6 — STAS 10107/0-9 si rezisten(a de caleul a armiiiurii transversale suplimentare, eare ce ia ea pentra OB 37 indiferent de tipul armatirii utilizate ; Au onalit a soefiunii armiturii transyersale suplimentare dispusi eonform Prevederilor pet, 7.5, determinati astfel : e — in cazul armarii eu plase : Ae, = Ante t Aca be (73) : An “aria armiturilor unei plage, aferente supralejei efective do rezomare gi paralele eu Tatura ag a acestein 5 As aria armiturilor unei plase, aferente suprafejei efective de rezemare sf paralele on latura ¥, a acesteia ; 2 distanta dintre plase ; — in caznl armisii ew iret: ay. 4, diametrul simburehii de beton fretat ; A, aria seetiunii transversale a fretei 4, pasul fretei, : Adoptarea in relajia (171) a suprafetet plieli de repartitie drept supratayt efectivit de Yexemare Ag este admis muniai pentr plici de repariitie care respect’ conditille constructive date in aneSa T si pentru o rezisten{’i a botomului la dita precomprimiixii Hy, de cel puyin 40 N/mm? ; in eax contrar se consider suprafaja de rezemare & ancorajului 5.7.7 Verificaven 1a fisurare in planul fiecirei armituri pretensionate se face dup eum ur mean’ : 'e determinis efortul unitar aaxim transversal de intindere ou rolagia IZ ole in care OB Ay on (: = 42) ta samatusi postintinso 03 Ap on (1 = ) Ja armatuvi prointinse 44 dinensiunea pe direetia de caleul respectiva a suprafetai efective de rezemare ; a, = 0 Ia armitnrile pretensionate fina ancora) la capt ; : 4 dimensiunea po diteetia de calenl respectiva a supratejei de ealeul A; Jy Inngimen zonei de (runsmitere penini fiecare armitiun’ pretensionata ; 1,5 la anmiituri postintinse ; 7 1,0 Ia armatini preiniinse, Dac& nu este respectatsi conditia : cy <2 Ruy la armAturi postintinse, respectiv rs) 419% 1,9 Re, la armitini prointinse, (179) se reanalizea: dispo: dimensiunile seetinn ijia armaturilor pretensionate, rate a elomentului in zoms de transimitere sauSTAs 10107/0-99 = Ia arncitue’ postintinse, + peetiv ‘oy © 0.65 Ruy la atmeiiuri preintinse amsitura (rmsversala din jurul at jonate se dispumie eonstrvetiv evmtorm prevedteritor minim de ka pet Does: Rig < cy <2 Rie 1 armAluni postintince, respoctiv 0,05 Rr < cys 15 Ray 10 anniituri preintinse, Amvitura necesor care trebuie dispus pe tungimea fy s¢ determina en relagii — in cal sumiii ew plase : y+ Any(0,8 Be.) > 1,12 na" Aes (0,8 Bay) ® 141 Ze ~ in eazul armirii ew éretit: eAO,8 He) > 1,12 2. « in care notaiiile conform pet. 5.7.6 my mumstrul de plase pe lingimea ty; 1 $i 2 indict cae marche Verificaren anterioani nu este nece act se dispune armarca constructiva previizuta la pet, 7. 578 |, Wetificarea In staren limita de fisurare intre ancornje, respectiy grup Preintinse, precum sf im afara acestorn, se face cu relafin le fg ay" (0,8 Bye) > 1125 eu eonditia ng Any Ray ® 0,03 Ne 1 aria armiturilor dispuse pe direetia consis fisurii probabile, cuprinsé in prinvele ton clementului Ta distante de maximum 5 eu, conform prevedons ai pe 1itimen corespunatitoare saprafetei do ealctl considerate, 4s forta de intindere eare se poate caleula en relafin + i ideratd. (perpendicular d= sin oy [Pea -$ rans oriee nivel y In eave se caleulearn Zs (fig. 338) 5 valorile forfélor din ani preintinse ; F Nisin sionate poxiliy iclinate eu unghiul a, fat’ de axa longitudinal a element Hina! eel eare eorespunde sensului forfelor din fig. 33 j (iso) miturii_ pre- (181) (sz) (183) sa) (ass) (ase) rst divectiile pe eare se determin’ Z, respeetiy se dispiune de. sari pentru armituri preintinse din SBPA sau TP de armaturi (as7) (188) pe direetia, ei plase a, dispuse la eapital jor pet. 7.5 (1s) aoe nicer Sit stumicle extinzindu-se de la murginen elenientult pind le urile postintinse saw dim grupurile de armaturt Nigh 7 Componentele longitudinale 31 trunsversole ale forfelar iin armiturile preten- ulti, semmulLea ‘onsenvarit os Sin apatl eleinenta ‘ah consider 5.7.9 — Dack armitunile pret mitere 0 ar mentului in care Aceasti armiturt se dispune po inatyimea tim 4 STAS 101070) tea zonei de eforturile unitare normale-in boton in seetianon de ta extren transinitere t (fig. 38); revistonta do eateul a arnututii fransversale, cate se ia ea pentr OB ferent do felul armitunii alilizato. erarinayca farlel de tntindre Z se poate face prin metodele teorel elastiotatth azul tacure armitura necesaré petra verliearen relaltl (18) dlpasd tn prlinele Coudeteel pose de ta i ennulace Ia liza oe bare eur dlamcteal val wire deett 14 rom, atuaet ln ealedt ae fate pase laa pee laglne dete a capt clement Ye Prk st posta = tT . 5 Ey Nadine. i Nr Agog aot 6 : Arméturé préntinsé MAy Gro 7 Le} NeeApoteng 1 Fig. 38 tusionate sint ancorate in deschidere, se prevede in zona de trans. plimentara, dispusi paralel ew axa longitudinal a cle- ovata sup cw ajutorul relatiei : rit dimensionat (190) ey Ba,» 2A As co 008 4 YBehinl dintre anmdturd si o paraleld Ia axa longitudinali @ elementului in punent do-ancorare (fig, 34). ancoraj gi se extinde pe lunginn iecare parte a aneorajulul (tig. 34),* STAS 10107/0-90 68 6 PREVEDERT DE ALCATUIRE PI RU BL Mt NEE DIN BETON ARMAT S.A Grosimea steatului de aeoperire en heton a armituritor G11 | Stratul de acoperive eu beton trebatie st asigitre conditii favorabile de aderent a arm: lurilor si protectia acestora imipotriva actinnii agentilor fizici gi ehimied ai tedili in care este situat clementul de eonstinetit, Grosimea lui se stabileste, difereptiat, in funcyie de + Hipul de clement (linia, de supmafati san miasivy ; = dliametrul aemituvilor condigiile de expunere In intemperii si la umiditati tidiente ; — condiiile de expunere Ia medit en agresi ate ehinied ; elasa_betomulni; gmidul de rexister A In foe cerut construetiel Dintre acesti factori, condifiile care trebuie respectate legate de influen{a mediilor ew uumesivitate chimicd, inclusiv a atmosierei saline umede din zona litorahilui Simtit Negre, sist precizate in reglementitile tehnice specitice. G12 Din punt de vedere al condifiilor de expunere la aefiunea inteinperiilor si wmiditatit dicate, in medii considerate fairl agresivitate chimicil, elementele de constructit se clasifies in patru categorii, Din categoria I fac parte Sflemantele situate in spafii inchise (fefelo spre interior ale elementelor structurale Gin eliditile civile, inclusiv cole din grapurile sanitare si buedtiuille apartamentelor de leceit si din hale incustriale inehise, en umidititi relative interioare < 739%)y crytlementele in contact eu exteriorul, daet sint protejate prin tenewire sau printr-un alt strat do proteetic echivalent, Din categoria IL fae parte ; Fatlomentelo situate in aer liber, neprotejate, ou excepfia cclor expuse la inghet si dezghet in stare umezitt ; clementele aflate in spatii inchise eu umiditate relativa peste 75% : hale industriale ¢u umiditate superioars acestei limite, acoperigurile rezervoarelor si bazinelor grupurile asia vi buciitariile din constructifle de utilizare publica, subsolurile neincdlaite ale eladitilor ate. in eategoria TIL fac parte : — elementele situate in aer liber, expuse la inghef’si derghef in staro umeritt ; : jiaflamentele situate in spatit iuchise tn halele industriale eu condens tebnologie (hale eu degajiri de aburi ete.); ~ felele elementelor in contact eu apa sau en alte lichide fri agresivitate chimick (exemple : perefii si fundul rezervoatelor, bazinelor si eastelelor de api; > fefele in contact cu piimintul ale elementelar prefabrieate si ale eclor monolite turnate In cofraj (gvinzi, stilpi, perefi ete.) san pe heton de egalizare. Din 3 fetcle in contact eu p fn sipaiuri: (funda ‘ategoria TY fae parte nintul ale clementelor din beion srmat monolit tumate direct viduri de sprijin ett) 1.3 Pentru betoane ile clasi > Be 20, grosimea stratului de acoperire ex beton a armatu Tir longitudinale de rexistentX irebuie si tespeete valorile minnie date in tabelul 22, dar treats He cel putin excilt ew L.2¢f (in caro d esto diameteul ariatiurilor) dav im mai miltde soe {hn cazal betoanelor de ekist He 10 si He 15, alone din tabel se spurese elt smn ee tele, din eategoviile 1, LIL i 1V.“Tapehet 22 wont su) aact | 90008 a8] orpatetae | HE w {"prtumat’| ecateet | "return | Prfablat Tigi de cdot | Psat | ee anti Grosinea minim’ 9 stratalak de ncopertre eu Beton, pentra ‘lenient din lstoane de tlast Be 20 ba | | strctiralt (diataginetor) Fondatil, funduri de reser = st, suit peer | 25 | | 20 a | a Kabetul 22 4 coniitin 3 1,2 a en 1 La plac sila pereti,grositite mnie ale stratull de acuperize eu etn dat ‘recum $i prevederen ee In pot. f1-7_seraporteaai la armatuslle te pe pe 2 Valorie din parantere stot date poate grosimea scoperiit en Beton « armaturilor de rorstentA be peri turnall in cofea) alia. 3 Pentra elementele din eateysia 18, valor date tn dabei 22 se reford gn eazulelnd elemeutele respective ‘Sint in eontaet eu apa sublesand, dacd aecasta nn prezint agresvttate chins. 4 a slementee srttarae. (ar lite 1 gi iT care aw ta bard o portinne sub ferand cate tuted tn categoria TL se aceasta pertiave acceas grosime a stratulih de geo Derive on Beton en st partes supraterand tl lade erovine a slau de acopeeiee neces In Darten siubterant pala teuetire, et mortar de cfownt de tarea pe M TOO. 5 Grosiniew acoperini cu betow la panourite mutt prefabricated Fala In une de natura tinfajelor 9a tern alajilor se stabilegle conforms Fegemestailor lence spcifige poten costae ain patna mad pets icate 6.1.4 Tn egaul elemontelor din entegoria IIL exre se all in contact direet eu liehide, daca fata de contact eu Tichidul se protejewA prin tenenire saw prin placate cw faian(ii, grosimea suatului de acoperire eit heton poste Hi reds adopnindiese valorile date iy tabelal 22° pentrw elementele din categoria IT 6.1.5 Acoperirea eu holon a semutilor [ransversale (elrieri, barele transyersale ale emreaselor sudate) trebuie si fie de tinimum 1s men pexteu clementele din eategoriile Pai 1. 20 man pentrn cele din categoria HE si 25 nun peutra cele din categoria LV. Pentru elenieniele pre fabricate wzinate din categoria 1 se admite redueerea 1a 10 unt 6.1.6 La elementele din categoria U, se sporese cit 3 min daek sint vealiz oa de acoperire ex deton a armAturilor longitudinale Uebuie si fie, de regula, multiple de 5 am si se objine prin rotunjirea in plus sau en cel mult 2 mm in minus @ Valorii determinate conform pet. 6.1.3 ...6.1.6. srosimile minime ale acoperitii eu beton date in tabelul din beton cu agregate usoare. 620 An 1 armiun 6.2.1 Ancorarea armiturilor longitudinale 6.2.1.1 Pentru armaturile din bare luninate 1a cald, lngimea de ancomare necesarty dineolo de secinnea in care sint solicitate maximal, se caleuleazi eu relatia heed (sy) 4 diametrul armaturii 5 & da = ne Et day (192) ateae Valorite coeficien{ilor ine. si ay sint date in tabelut re deserise 3, in functic de conditiile de cal aderentai si de pet, 6.2.1 Tubstat 2 ‘Condit de adereata condi severe de saliitare aaerenld ung, condi “Sou coma defavarabile ide aderenta Arinturt solteitate ta “Tipal de ola \ ‘g we | one | 2@ | onm Po so | Iu eamitite cind se enmulenris conditit defavorabite de solieitare, vaorile din tabelal 2 se najreazi et 20%, eren| cu conditii severe de ousiclerst avind conditii severe de solicitare + turile clementelor en tol de rezistent& antiseismic in constrnetii din 2enele seiemice de ealeul A... K, numai in zoncle plastiee potentiale ; ~ amniturile elementelor solieitate de fore concentrate importante, situate la distante rai mici de 40 d fag’ de marginen interioari a reazemelor 5 —al turile el jeutelor calculate Ia obosealt. consider ea avind condilii defavorabile de aderentit + —armitutile avind © pozitie orizontali in timpul (urmarii (sau 0 inclinare mai mick de 137 fat de orizontala), amplasate in elemente eu inilfimea 43 300 mn gi situate in partea siperioar elementuluis y turile orizoutale din elementele vertieale ale structurilor de rezisteng’, avind ingljime mare gi grosime < 300 mm (perefi structurali, pereli de rezervoare gi silozuri ete.) ; 1u justifieare, in caauri deosebite, alte armituri la care condifiile de armare, eon- ditile tehnologice ale furniirii betonului sau alte cauze pot influenta nefavorabil realizarea unei Dune aderente in zone de ancorare (de exemplu, la strueturile executate in cotraje glisante). 6.2.1.5 -Pentru armiiturile intinse ale elementelor din beton_armat obisntit, in eaznvile enrente, ia din relaia (191) poate fi determinat direct, din tabelul 24. abelul 24 ‘Tipal de oll PC 52 Glasa be Be 10, Be 20, | Be 10, Comat ae aderenta se salt Condifil severe de solicitare: 43, “0 | 50 Comat severe de sotiitare Ctunfale en condi setave ite de adereit |’Re ei estore on SPAS 10107/0-90 1 agregate uyoare, in cazul utilizirii ofelulul OB 87 Ia 4.din ealevl, Inngimile de ancora} se majoreazi ew 50% 11.8 pentru ‘elemente din beton obisnuit. ige In eapotele barelor de armituri gi modul eum se ian nif de ancora} necesare 1, se stabilese astiel : PC 60 si PC 52, prevederea de ebrlige nu este obligatorie ; nea lor desfignrati se include in 7 caleulati, eu relatia Lindere, se previid Ia capete eitlige, ige OB 37 solicitate In clude inf, ealonlats en relagia (191); mu se previid taj 5 avitmile utilizate sub formi de plase sudate gi 1a eele care pot fi solicitate la compresiune. sint (fig. 35): 1 barele din ojel OB 37; barele din ojel PC 60 si PC 52, 7 : ma, *\Sectiunea pitta care se a4 tungmea de ancorore ” » 6.2.1.6 Pentru armatusile tiraufilor gi, in gencral, in siluafiile eind efortul de intindere din parte 1a extipinitaitile elenentulai, (exemphy : gvinzi ‘uri se Lransmite in cea mai ma Se recomandé ¢@ ancorarea si se realizeze prin hucle de diametrw mail, fav daek dimen simile elementelor un permit realiauea de astiel du hucle, tebuie si se prevads aneoraje en hare Gansversile sudate de cele longitudinale 6.2.1.7 Lamginea de ancorare a plaselor sudate din sitmii (asi neteda se stabileste considerind Fefectl de impinare a araijurilor Gansversale hi beteu. 8 ancorarea se realizeaz mum py Se consider’ et In fiveans nod al plasel (Fig. 86) se poate transmite de la armdtaei ta. beton-o fort F determinatt ew relatia : FolbahR cams) in 2 a & distanja dintve axek de auvorare), dav mt metro atmiturit transversale 5 miiturilor longitudinale (pentru eare se determing lungimile ai muli de 30d, 4STAS 10107/0-90 62.2 Ancorarea armiturilor (ansversale 6.2.2.1 Pentru ctriori si agrafe ance san la 180" in eazul etr area ae realizeay vilor din OF 37 gi naunai ie 13: prin citlige (fig. 37 a) indoite Ta 135° in cazul celor din PC 52 sau PO 80 nie continuate prin porfiuni reelilinii de Inmgime egal Giameteul etrierului) si eel pufin 5 mm, cu exceptia caztnilor mentionate Periunile eurbe ale eisligelor tx enceel putin 5d (d In pet. 644 & 3 . sa, Fig. 87 6.2.2.2 Barele transversale ale earcascloy sudate se ancoreaga prin sudarea de bare longit dit (fig. 37 by), Ancorajul se consider realizai daca pe por{iunea de ancorare bara transversal de Giamotru @ este sudat’ pe : oui bare longitudinale sle diaanetrn cel pufin egal eu cel al baret tranaversale ; — 0 bar longitudinalt, de diametru cel puyin egal eu 14 ds 6.3 Innadirea armaturilor 3.1 Alegerea sistemului de innidire 6.3.14 Inn sudare, Jirea armiilurilor se walizeas de xeguld, prin suprapunere fi8 sudurh saw prin Tnnadirea prin sudurt este oblgatorie in cazl barelor eu diametre > 82 mm gi so reeomiand’ si pentrn barele ex diametre mun. Nu se fhnidese prin suduri bare ew dia- metre sub 10 mm. tn He ale elementelor participante Ia structuri antiseisimiee se vita innaliren ituatiile cind nu poate fi evitati, innidirile tuturor batelor eu Giametxe > 16 mu se realizeazi prin snduri, In cazul elementelor de rezistent’d vertienlo ale clfdirilor etajate (stilpi, diafragme), aceasti: prevedere se aplied mumai la nivelul de In baad. 6.3.1.2 Barele longitudinale ale clementelor rolicitate Ia intindere centrieR sau Ia intindere excentricd cu excentricitate mict (tirant, (Alpile intinse ale fermelox ele.) se tuniidese, de regula, prin, suduni. Se excepteaxi annaturile inclare ale reeipientilor cilindvici sau tronconici (rezer. voure, silozuri ete.), la cate este permis inniidirea prin suprapunere, in urmilourele eohdifit — armiturile sf fie realizate din bare ew profil periodic (RC 60, PC 52) ~ dinnotrele armiturilor st fie < 20 mm; ~ seetinnile de inniidire wi fie decalate astfel ca in accengi sec{iune sit nu fie inntdite mai malt deeit 25% din bare ; = lungimea de suprapunere [, 1,2 60 d+ 200 mm). fie 21,5 te (la pereti de silozwi 1, > 2 be gi 6.3.1.9 Nu so petinite folosivea sudurii la thneidivile armeiturilor din ofeluri ale e&ror ealitati Fiico-raecanice au fost iubunttatite pe cate mecanict (sirm’ trast). Aeeasti intondiejte mats rofork gi la audurile prin puncte de la noclurile plaselor sudate exeentaie industrial. 6.3.1.4 Innitdinile s« uplasenzt, de reguli, in zonele eu efort minim in aumaturi. La clementelo verticale (stilpi, diafragme) se admite innidivea deasupra nivelului Gieetnui planseu, Dach aeesie clemente sint participante la structuri antiseismice, irebuie sit se {ind seama de prevederile de le pel. 6.2.1.2 si de restvictile referitoare Ia nivelul de li baz precizate lu pol. W311.egal mate hale prin si 60 ‘in. ce se or en. © alo a dere sul szer- ‘dite iti 180 tele este ela STAS 101 6.8.2 nant prin supnapunere 2.4 Pentru aemiturile din bare haminate la cab, hunginiea de suprapunere mini’ eu relagia ise deter tae kyle as in care dq confor) relagie’ (11); p= L057) pentra inmidiri in zone intinse 5 k=l +02 +7 raportul intre din acceas vy pentra nadivi im zowe comprimnate ; vin arnelusilor iMnite i une seetiunea ¢ si aria tutwror armaturilor Inndidivile se decaloart, aatfel ea ah se respecte condita ry, 1 4 fnniidirea plaselor sudate din SEND dupa dirvet Lunilor de rezistentit se face prin suprapunere pe lungimen a dou ochiwi plus 50 mm, Innadirea pe vertical 2 phisclor su ale diafagmelor mouolite ale caditilor etajate, se face conform reglementarilor (ehnice specifice pentru proiectarca structirilor ew di we monalite, 3.2.5 La elemeutele din beton armat Ta‘eare dinensiunile ‘e(iunit nw permit asigurarea intye barele cure se immidese a unui spatin ev grosime p12 d st eel putin 25 mm, ee permite ea asesten si fie juxtapuso f245 interspatia gf legate inte Ue cw sin pe Tanginnea innit 3 Innidi 6. 6.3.8.1 fonidirea annituritor prin sadur reglementiilor tehniee apecitice referiten indicate si Tunsinile mintie 1 6.3.3.2 Cordoanele de sudurd se dlispun, de regubi, simotrie fala de armfitura eae se inntdeste, pentru a asigura trunsmiterea centric a efortului ings harcle eave se inaadese, Cordoane de suduri disptise asimetric (de o singura parie a armAatunii eave se innsdeste) sint aclmise numai la elementele ale efror aleX(uire si armate trausversala: permit preliarea solieitivilor suplimen tare Tocale generate de transmitcrea excewttica a elortuhti prin sudura se face en procedvele de sudare nbignuite, ecnform Ta stidarea armiturilor din ofel-beton, in eare sint sare ale cordoanelor de sudaii, 6.3.3.3 Dimensionarea eordoanclor de sda mbinarile sudate ale censtuuetiilor nieisliee Axi a veliselor se fee in acelast nied ea pentru 6.3.3.4 La verificarea prin calcul a sudurilor de La imbiudrile elementelor prefabricate partici pante la structuri antiseismice (rebuie si se {int senna de majorarea efortului de ealeul penta concentriri defavorabile de eforturi dint actiuines seismica, conform reglementiuilor tehnice pet: tra proiectares anitiseismica a constinetifior 683.5 La stabilirea distantelor intre barcle «unsiturii longitudinale Lrebuie si se fin seama de spatiile suplimentare ocupate de elise, cochilii ete., in functie de sistemul de imulite utilizat, = 6.34 Alte sisteme de inuidire a altor sisteine de innidite decit ecle precizate In pet, 63.2 si 6.3.8 (de exem prin dispozitive mecanice, prin mansoane nictalo-termive sau prin presare, prin Je suprapuse 1a imbinitile elementelor prefabricate ete.) este admiish pe Iivat de regltunen- ti tobnice specifice seu de fundamentint teoretico-experineutale omologate 34.2 La innddivile prin bucle, ma de curhura interioa ew Ad la barele din OW 87 cu d= 20 mms Gd Ta barele din OW 37, eu d> 2010 Gd ta barele din PC je SA fie cel putin 52, PU GO cud < 20 mm;STAS 10107/0-00 Provederi suplimentare pentru stilpi Prereutele prevederi se roferd’ In slipié ou eforiuit asinte semnitieative 4 r= a> 9) Fu umitowea erupare a stilpitor: anitiscisinice ineadrati in elasa a ‘din cates goria de la pet. 1 in aanele seismice de calewl A.B gcupa Be stilpi partieipan iglati antisefamice, inexdrati in clasele b xi ein ciasehe et (ll Bet. 1.2.3.1 im zonele seiamice ile caleut Nf iin clavele a si b din categoria de la pet. 1.2.32 in zonn selene de calenl F; Api nevarticipanti ke struetart autiselanive, inendiaty ie categorin de retina LMEUDI din class e din categoria te: be pet 2 in zona seismicn de waleul st G2 Seetinnew de hetan Dimeusiunile Laturilor sectinnilor kn stilpii ew seetiun forme ortoxunale (by Hee) trebiie si fe multipty de 50 mm, yrienstunile nivinie : 254 mu pentew stilph imonolitt (is ext eat sec MV mnnn) gf 200 tM pentru eek prefalieitt cn sicdldel tedhuee wali, Aib © 2,5 (la stilpii eu seetiupi a dreptunghinlani sau de alte inne cirewhani De 2 Kaportul intre laturile seetinnii se stabileste, de Mace aT fuer ete; Hilts se refers la rapotlul intee dineeea Diasime de pe renal Mire. Fae exceptie silyl hater industrials en pod tole 201 portale de Hinare si ai alton construct I care dupe ana din. direct it i previzute, pe liniile stilpilon, slopente, Cie de eontravintnire, in eare cuz rezulla valor nial wee ae Taportului fb. De soemeneny fae eseepLie stitpil siruet ulin de ehidityinalte de ip tus heroes BAB ON ‘turile longitudinale 680 Diamete tuininw sf masini ale armatueilor : Cp tareath ie aeagaRt Bente bare din VC 60 gi Pe 52, 14 om penten bare din Tedtase ong ipl turnali in afdtvie ai structneitor ew zidurl portanter aos diametre pot fi reduce ca 3 mum. La stp nestructurall, diameteul mininn: 0 home jgy{linmetre masime reenmandate: 28 mm pentrtt spit dre heton obignuit gi pentra cei din heton ew agregate usoare. 6482 Distante i = distanta libers minim ; distan{amasina din ax 0 38) Se admite armarea eu numai patn aeliapase ta eolturle seetiuni la titpi avind lature seetitaih oe ee ne éazul stilpitor Mndad i a a ate eal celor din grupele Th xi C. Ea stay sectinue eireularh, mm munarul minim de hy eeSTAS WH107]0-90 totala (ass {HOLUIDY gg6, ws) ba sf procentele dee armare pe Giecare Jaturd trebuie si se inserie in urmfioarele tinite = proventul total de armare (rebni St nu fie, de rewu mai mare de 20%s4 ~ procentole totale de armare minime, conforni tabelulu Felul stipatut marina ees = | |e cot (ok esemp: OBSENVATIE: ~ Le constvctile ev nn eingar nivel, eu geile de acoperis artic rca Ue Industrate ex strvetars in s lmente pretahricate). petri (nist ielusic pe de coll. shal valabite procentete minim de armuare date tm fabelul procental minint de aemare pe iecare laLunk a seelinnii 020%, Tn eazurile ciud, din motive de aerate sau, curane 2 rigiditiii moresan He deposi Lateral ae imgiute motive justiieate, sectimea de frelon a stilpilor este majorata fal le ew anit lo diy va ts conpresiune eveoutricl, astfel ineit armatua Imgituainals rosatls diel SenAtA constouctivy procentole totale de armiare pot fi veduse eu 20% fat de rele 1 date in tabclul 2%, en conditin ea procentul de armiare pe fieeare lating si tit send SHO 5 15% pentru stilpii di grape A; LOM prouten eet din geupele 8 gi € GABA Panta nearing admisd pentru devieres pe tn timea riglelor Ie schimburile de seetinue GAA Semiiturile tr sifuireay armmiturilor longitudinal! D le slilpilor este 1,6 usversale Jiametrul 1 mult SAL Distanfa inte etrieti pe indlimen stilpului trebuie si fie < 15 Ud mnininy al armiturstor longitudiaale) der eel mult 200 aun la stilpii din gruja A at 8 800 miu Ta eet din wrupele Ib st ¢ distante reduse fata de cele previatle | B42 La stilpi din grupa A, se previtd etrieri 11, in urmitoarele situalii: «fae parte in zonele plastice polentiale de ta estrenitstile inferivare ale stilpilar ere ED din exile ale structurilor de reristen(i ale fieedui nivel, in toate cazutile | ve parte — in zonele plastier potentiale de la extremitagile superioare ale stilpilor eave fC P din cadre ale structurilor eta ie curente, ale fiecirui nivel, daei ihe : : J fae parte onely plastive potentiale de ht extricate superioate ate stir ce Ble Pat in cae ale struct de esitentas a ctor aeatuine fae posit ogvelaten i Het yagi plaatice importante st in aewte ane (exemple: eave etre tin si AST Ja eave desprinueren cabin rtviet de stip mi aet huni seinen terme ate (efor zona respectiv’ a stilpului in stilp seurt, stu stilpii structurilor la. care, In amumite Dero ii structucali Sut intrerupti pe considerenteTunetionate) Poritiile si lungimea zonelor plastice potentiale J, xe determin eonforia pr de Ja pet. 2 din anna d 1 aumetrut evloritor st rypeete conaiqites 8E (hk — dimensiunea laturii matt a