1.

Politici macroeconomice guvernamentale, strategii, acțiuni și măsuri în

România.
Politica macroeconomică se ocupă cu stabilirea unor obiective de către guvern și îmndeplinirea acestora.

Pandemia a produs un șoc major asupra economiei României, așa cum a produs și asupra multor
altor economii ale lumii. Răspunsul țărilor noastre a fost similar cu cel al altor țări dezvoltate,
deși au existat diferențe majore în adoptarea instrumentelor folosite. Agențiile de rating și
diverse alte instituții financiare au apreciat pozitiv aceste măsuri, anunțând însă îngrijorările lor
față de unele planuri fiscale, în special față de creșterea cu 40% a punctului de pensie, în
contextul în care deficitul bugetar în anul 2020 se preconizează a fi de 7-8% din PIB, punând
finanțele publice într-o poziție nedurabilă.
Instrumente la care au apelat diverse țări pentru a contracara efectele negative ale pandemiei nu
au fost folosite în România pentru că circumstanțele existente făceau ca utilizarea lor să producă
mai multe costuri decât beneficii. Relaxările fiscale și monetare sunt instrumente de intervenție,
adică au scopuri particulare, efectul lor nu poate fi arbitrat fără a intra în conflict cu ordinea
pieței, care în esență înseamă coordonarea mijloacelor în contextul creat de reguli generale, nu
coordonarea scopurilor particulare.
În consecință, și intervențiile fiscale și monetare trebuie să fie făcute după reguli generale,
compatibile cu această ordine, și nu alegând fără ghidarea dată de principii, diverse măsuri
pentru a atinge obiective referitoare la creștere economică, solidaritate socială și sustenabilitate.
Instrumentele utilizate de țările lumii cu scopul de a contracara parțial efectele recesioniste
induse de instituirea distanțării sociale necesare pentru a limita creșterea infecțiilor cu SARS-
CoV-2 a fost foarte diversă. Ea a inclus instrumentele pe care țările dezvoltate le foloseau deja de
peste un deceniu pentru a revigora cererea și a reanima anticipațiile inflaționiste: relaxările
cantitative, ghidările prospective și rate nominale de dobândă negative.
(Atunci când o bancă adoptă dobânda negativă poate exista un risc foarte mare de scădere a
prețurilor bunurilor și serviciilor dintr-o economie.)
Criteriul „imitației” este bine cunoscut macroeconomiștilor mai ales din teoria politicii fiscale,
unde se știe că politicienii au tentația de a imita acțiunile referitoare la reducerea impozitelor
făcute de colegii lor din alte țări. În actuala criză generată de pandemie, imitația s-a extins și la
creșterea cheltuielilor publice. Imitația fiscală apare și în competiția de pe scena politică internă.
Dacă unul dintre partide propune reducerea impozitelor înainte de alegeri, celelalte partide vor
veni cu propuneri de reduceri și mai mari. Astfel, competiția politică se transferă în competiție
fiscală. În România, acest transfer avut loc, de exemplu, înainte de introducerea cotei unice.
Cursa a început de la un nivel al cotei unice de 19%, nivelul inițial propus de Hall și Rabushka în
1985. Competiția politică a dus la adoptarea unei cote de 16% în 2005 și la reducerea ei 10% în
2018. Și la creșterea cheltuielilor cu salariile și cu pensiile este la fel. Cursa pentru creșterea
salariilor publice a început în anul electoral 2016 și a continuat până în 2019, când a culminat cu
propunerea aberantă de a crește pensiile din sistemul public cu 40%. Aceste măsuri au
transformat starea finanțelor publice într-o vulnerabilitate majoră a României. Când a apărut
șocul pandemiei, lărgirea deficitelor bugetare în alte țări și suspendarea temporară a unor clauze
ale Pactului pentru Stabilitate și Creștere au generat imediat efecte de imitație printre politicienii
și analiștii de la noi.
Și în politica monetară există efectul de imitație, dar într-un sens diferit de cel din politica
fiscală.
Imitația poate fi însă prezentă în politica monetară dacă, de exemplu, în regiunea relevantă
pentru publicul lor și pentru anticipații, multe țări îndeplinesc condițiile de a păstra ratele
dobânzii la niveluri joase pentru o perioadă mai lungă. Imitația apare dacă una dintre țările
regiunii are însă nevoie de creșterea ratei dobânzii și amână să o facă pentru că ar ieși în evidență
în regiunea sa într-o lumină negativă. Pe perioada amânării, până când inflația ar crea o lumină și
mai defavorabilă, am putea vorbi de imitație. Politicile fiscale care au dus la creșterea deficitului
bugetar și a celui de cont curent în România în anii 2016-2019 au pus o enormă presiune asupra
deciziilor de politică monetară.
Banca Națională a României (BNR) nu a operat într-un mediu similar. România a avut în
perioada menționată deficite bugetare și deficite de cont curent relativ mari, iar excedentul de
cerere a fost relativ mare. Cu toate acestea, BNR nu a adoptat o politică de imitație, ci a explicat
publicului situația diferită din România și a stabilit rata dobânzii de politică monetară la niveluri
care să ancoreze anticipațiile inflaționiste pentru care presau dezechilibrele respective, generate
în special prin politici fiscale neghidate de principii generale care să impiedice creșteri
nesustenabile de salarii concomitent cu reducerea unor impozite.
Strategii
În ultimii 4 ani economia României s-a dezvoltat rapid, acest lucru a condus la o creșterea
inflației, a deficitului de cont curent și la deficitele bugetare mai mari.
România se confruntă cu semnificative deficite de tranziție în majoritatea sectoarelor economiei.
Starea transporturilor și a infrastucturii municipale agravează disparitățile regionale și limitează
lanțul valoric și integrarea piețelor. Infrastuctura de sănătate este sub standardele UE, din cauza
operațiunilor și a managementului financiar ineficiente, precum și a lipsei de investiții.
Sectorul energetic a avut de câștigat de pe urma participări sectorului privat, dar sumt necesare
investiții suplimentare pentru îmbunătățirea eficienței și intensificarea conexiunilor
transfrontaliere.
Ce ar trebui să se schimbe?
• Infrastructura de transport a României rămâne într-o stare precară. Dezvoltarea lentă a
rețelei rutiere este legată de capacitatea instituțională redusă, cuplată cu presiunea politică
ridicată.
• Starea de transport și infrastructura municipală agravează disparitățile regionale și
limitează integrarea lanțului valoric și a pieței.
• Intensitatea emisiilor de carbon este peste media UE, iar cărbunele rămâne o sursă majoră
de energie. Astfel, decarbonizarea României și, în sens mai larg, tranziția la o economie
ecologică, va trebui să se concentreze pe o tranziție justă și echitabilă de la sectoarele cu
consum intens de carbon.
 • Excesul de lichiditate sistemic afectează dezvoltarea piețelor monetare și de obligațiuni.
• Piața obligațiunilor este dominată de obligațiunile guvernamentale, în timp ce piețele
locale de obligațiuni corporative și municipale sunt încă la început și duc lipsă de
lichiditate și profinzime.
Măsuri
Principala prioritate a guvernului este sănătatea cetățenilor. Epidemia cauzată de acest virus
(Coronavirus) a produs un șoc major pentru economia europeană cât și mondială. Statele
membre au adoptat măsuri pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a le oferi
ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit.
Pentru a atenua efectele negative asupra nivelului de trai al populației România a adoptat o serie
de măsuri:
• Programul IMM Invest – unul dintre cele mai așteptate programe, cel de susținere a
întreprinzătorilor mici și mijlocii, IMM Invest a demarat greoi, cu o întârziere de mai
bine de o săptămână față de anunțul inițial din cauza blocării platformei. Cu toate acestea,
interesul pentru program a fost foarte mare, fiind înregistrate peste 96.000 de cereri de
creditare. Practic, IMM Invest permite companiilor mici și mijlocii afectate de criza
COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de
stat (valoarea garanției merge până la 90% din credit). Rata de respingere este un
semnificativă. La două luni de la demararea programului, peste 7.400 de companii mici și
mijlocii au primit credite în valoare cumulată de 6,2 miliarde de lei, potrivit datelor
Ziarului Financiar. Dar, până acum au fost respinse de la finanțare aproape de două ori
mai multe companii – peste 12.300.
• Suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor cu 9 luni pentru persoanele
fizice și juridice.
• Amnistia fiscală - Guvernul a aprobat, la începutul lunii mai, amnistia fiscală pentru
dobânzi, penalități și alte accesorii datorate de cei care vor achita principalul restanțelor
până la data de 15 decembrie 2020.
• Kurzarbeit – unul dintre cele mai așteptate programe de către mediul de afaceri este
Kurzarbeit sau programul flexibil de lucru, cerut încă din timpul pandemiei. „Kurzarbeit
este o combinație între muncă și șomaj, o combinație flexibilă care poate să varieze de la
zi la zi, de la departament la departament, de la firmă la firmă, de la industrie la industrie
și care se adaptează unei cereri care crește încet-încet, astfel încât companiile se pot
adapta treptat și pot scăpa de probleme.
• Sprijin pentru companiile mari.
• Sprijinirea companiilor care angajează şomeri, dar şi a celor care vin din diaspora.
• Vouchere pentru persoanele vârstnice și pentru cele fără adăpost.

2. Politici macroeconomice guvernamentale, strategii, acțiuni și măsuri în

Bahamas.
Ca și restul lumii, Bahamas se confruntă cu provocările derivate din pandemia
Coronavirus. Țara se va confrunta cu un an foarte dificil din punct de vedere
economic și social. Oprirea bruscă a turismului, principala industrie a insulelor, face
ca șomajul să crească și PIB-ul să scadă cu niveluri istorice. Spre deosebire de alte țări
din regiune, Bahamas are o situație fiscală și macroeconomică mai robustă, ceea ce îi
permite să dezvolte un răspuns puternic de urgență. Pe măsură ce pandemia continuă să
se răspândească, țara se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică de când au început să
se producă statistici ale conturilor naționale în anii 1950.
Având în vedere contracția drastică din 2020
și pe măsură ce țările adoptă politici pentru a
contracara pandemia și a-și susține
economiile se poate aștepta o redresare
marcată în 2021. Dar chiar și în acest scenariu
de redresare rapidă, regiunea înaintea lor
spectrul unui alt „deceniu pierdut” în
perioada 2015–25.
Cu șocuri atipice de ofertă și cerere, o criză
de sănătate și costuri de finanțare ridicate în
toată America Latină, măsurile necesare
pentru a atenua costurile umane și
economice ale crizei vor fi descurajante și vor
necesita o strategie fără precedent.

Băncile centrale din regiune au redus ratele

politicii monetare și au luat măsuri pentru a
sprijini lichiditatea și a contracara
volatilitatea excesivă pe piețele financiare
interne. Pentru a asigura condiții adecvate de
lichiditate, unele bănci centrale și-au mărit
dimensiunea operațiunilor de furnizare a
lichidității, permițând uneori participarea
intermediarilor financiari nebancari și
utilizarea titlurilor de valoare din sectorul
privat.
Mai mult, întrucât pandemia, recesiunea și
răspunsurile politice necesare vor provoca
creșteri semnificative ale deficitelor și
datoriilor publice, țările vor trebui să creeze spațiu fiscal prin reducerea cheltuielilor fără
prioritate și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor.
Strategii
Țările vor trebui să se asigure că politicile adoptate ca răspuns la criză nu sunt percepute ca
fiind permanente, astfel încât să nu perpetueze și să genereze denaturări, în special asistență
orientată către anumite sectoare. Mai multe țări care au reguli fiscale cu privire la deficitele
permise sau cu privire la suma cheltuielilor pe care guvernele lor le pot face au invocat în mod
rezonabil clauze de evadare pentru a permite creșteri excepționale ale cheltuielilor și deficitelor
publice , dar autoritățile trebuie să comunice o cale clară pentru a reveni la respectarea acestor
reguli pe termen mediu.
Pentru a oferi venituri suplimentare, ar putea fi adecvat să se mărească impozitarea produselor
petroliere într-un moment în care prețurile mondiale sunt la niveluri mai mici, cu condiția ca
prețurile interne pe care le plătesc să nu crească. consumatorii finali.

Actiuni
Guvernul a stabilit o serie de stimuli pentru sprijinirea activității și a ocupării forței de muncă
totalizând 2,37% din PIB, care este scăzut în comparație cu țările cu venituri similare pe cap de
locuitor. Strategia pune, de asemenea, un mare accent pe activitățile formale și pe angajații
înregistrați, astfel încât populația cea mai vulnerabilă este atinsă numai prin politici sub-optime.
Măsuri

• Măștile de față trebuie purtate în orice spațiu public și trebuie purtate pentru intrarea în
supermarketuri, farmacii și companii.
• Măștile de față sau învelitoarele trebuie să vă acopere nasul și gura; masca de față trebuie
să fie, de asemenea, vizibilă și ușor de identificat.
• O identitate emisă de guvern trebuie să fie prezentată personal pentru a fi prezentată la
punctele de control ale poliției, care au fost stabilite pe mai multe insule.
• Plajele și parcurile naționale sunt supuse restricțiilor, care variază de la o insulă la alta.
Sunt parțial închise în New Providence, Grand Bahama și Abaco.
• Distanțarea socială este setată la 6 ft distanță. Este posibil să vi se solicite să stați în
picioare sau să stați într-o zonă desemnată în conformitate cu măsurile de distanțare
socială existente într-o anumită locație.
• La intrarea în clădirile publice și în unitățile private este necesară spălarea mâinilor și /
sau igienizarea mâinilor. Un agent de pază vă poate cere să vă spălați pe mâini sau vă
poate pulveriza mâinile cu un dezinfectant.
• Dacă sunteți plasat în carantină sau auto-izolare, este posibil să vi se solicite să descărcați
o aplicație (Hubbcat) pentru a spori asistența și monitorizarea.
Nerespectarea ordinelor de urgență (COVID-19) va duce la amenzi și / sau închisoare.

3. Analiza comparativă privind abordarea strategică pe tema combatere, efecte strategice în

România și în Bahamas.