Cursul nr.9.

Accize

1. Scopul introducerii accizelor

Inițial, accizele au fost concepute şi introduse cu triplul scop:

de a frâna producția și, respectiv consumul ostentativ, parazitar, de lux şi de
vicii;
pentru eliminarea sărăciei absolute prin redistribuirea veniturilor, adică prin a
se lua (pe calea acestor „impozite speciale”, numite şi supraimpozite), o parte
din venitul şi/sau averea celor cu venituri/averi mari, în special de la cei care
duc o viaţă de lux sfidător şi consumatori de vicii (precum băuturile alcoolice,
ţigările, prostituţia, jocurile de noroc etc.), şi a se da celor săraci (în special
celor săraci, dar nu din vina lor, nu celor ajunşi săraci pentru că nu vor să
muncească);
de a creşte veniturile bugetare.
Metaforic vorbind, iniţial, accizele au fost concepute ca un fel de „haiduc”, care
ia de la cei bogați şi, în special din veniturile folosite pentru lux sfidător și consumul
de vicii, pentru a da celor săraci (nu celor săraci datorită slăbiciunilor individuale sub
forma lenei şi/sau nesăbuinței lor). Accizele s-au conceput ca un „impozit pe
cheltuielile excentrice, extravagante”, ca un „impozit pe consumul de lux şi de vicii”,
cu scopul de a frâna consumul acestora şi de a obţine un spor de venituri bugetare
folosite (în special) pentru eliminarea sărăciei.
La conceperea şi introducerea, pentru prima dată, a accizelor, nimeni nu ar fi
acceptat ideea ca acestea să fie percepute şi asupra produselor şi serviciilor de
primă necesitate pentru populație, inclusiv asupra bunurilor care fac parte din
„minimum mijloacelor de subzistență”.
În prezent, scopul principal al accizelor s-a schimbat radical, fiind acela de a
asigura un volum de venituri cât mai mare la bugetul de stat, în mod sigur şi
constant, fapt pentru care acestea sunt stabilite şi asupra unor produse:
(1) de strictă necesitate pentru întreaga populaţie, inclusiv pentru cele folosite
de cei aflaţi sub pragul sărăciei;
(2) produse care se consumă (a) în cantităţi mari, (b) constant, şi (c) care nu
pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, aşa cum sunt, spre exemplu, electricitatea şi
gazele folosite pentru uzul casnic, carburanţii, produsele petroliere, tutunul, cafeaua,
vinul, berea, alcoolul, etc.

2. Accize armonizate

Noţiunea de „accize armonizate” are sens şi conţinut numai în legătură cu

„Armonizarea accizelor la nivelul Uniunii Europene”.
Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană se referă la stabilirea unor reguli
şi proceduri comune (unice) cu privire la: (a) baza de impozitare, (b) nivelul cotelor
de impozitare, (c) modul în care trebuie să circule (să se deplaseze) produsele
supuse accizelor, în special între statele membre.
Până în prezent armonizarea fiscală s-a realizat, prin emiterea mai multor
directive, în ceea ce priveşte: (a) baza de impozitare; (b) stabilirea unor cote minime
obligatorii; (c) modul în care trebuie să circule (să se deplaseze) produsele supuse
accizelor, în special între statele membre.
Trebuie avut în vedere faptul că, de la data aderării unei ţări la un tratat
(internaţional), se aplică prevederile acelui tratat.
În domeniile reglementate prin directive ale Uniunii Europene (U.E.),
dispoziţiile din legislaţia comunitară prevalează (au întâietate, sunt superioare)
asupra oricăror prevederi din actele normative naţionale, în caz de conflict între
acestea aplicându-se reglementările comunitare.
Deci, dacă o prevedere din legislaţia naţională a României contravine unei
prevederi a unei directive a U.E., se aplică prevederile reglementării U.E.
Pentru a se elimina posibilele necorelări şi stări conflictuale legislative dintre
legislaţia naţională şi legislaţia comunitară, fiecare ţară membră a U.E. a avut şi are
obligaţia ca, într-o anumită perioadă de timp, de până la 8 – 10 ani, şi chiar mai mult
pentru unele domenii, să-şi armonizeze, să-şi pună de acord legislaţia internă cu
legislaţia comunitară, în domeniile reglementate de U.E.
De la data aderării la U.E., fiecare ţară membră (deci şi România, începând cu
1 ianuarie 2007), are obligaţia să aplice reglementările U.E. în domeniul accizelor.
Prin directive ale U.E. se reglementează:
(a) baza de impozitare,
(b) nivelul cotelor de impozitare,
 (c) modul în care trebuie să circule produsele supuse accizelor numai pentru
produsele supuse accizelor armonizate (numite şi accize “comunitare“), nu şi pentru
produsele care nu sunt supuse accizelor armonizate (numite şi accize “naţionale“).
Accizele care sunt reglementate şi pentru care sunt stabilite nivelurile minime
prin legislaţia U.E. şi care, obligatoriu, trebuie respectate de toate ţările membre,
sunt numite „accize armonizate”.
Accizele armonizate sunt accizele care (1) sunt reglementate prin legislaţia
comunitară, şi (2) trebuie respectate de ţările membre.
Accizele armonizate (puse de acord cu legislaţia U. E.) se aplică, în orice ţară
membră a U.E., atât pentru produse provenite din producţia internă, cât şi pentru
cele din import, fără nicio diferenţiere.
Accizele armonizate sunt venituri datorate la bugetul statului și care se
colectează conform prevederilor prezentului capitol.
Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale
percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:
a) alcool și băuturi alcoolice prevăzute la secțiunea a 4-a;
b) tutun prelucrat prevăzut la secțiunea a 5-a;
c) produse energetice și energie electrică

2.1.1. Definiții ale principalelor noțiuni

Achiziţia intracomunitară, în România. După data aderării României la U.E,
dispărând frontierele vamale, existând libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a
capitalurilor şi a persoanelor, introducerea în România a bunurilor din ţările membre
ale U.E. (ale căror teritorii formează o singură piaţă) nu mai este considerat import ci
„achiziţie intracomunitară”. Achiziţia intracomunitară, în România, reprezintă o
introducere de bunuri în România dintr-un alt stat membru al U.E.
Achiziţia intracomunitară, la nivelul U.E. reprezintă o introducere de bunuri
într-o ţară a U.E. dintr-un alt stat membru al comunităţii.
Activitate de producţie: orice operaţiune prin care produsele accizabile sunt
fabricate, procesate sau modificate sub orice formă, inclusiv operaţiunile de
îmbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru consum
a acestora.
Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente,
unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau
expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii,
în condiţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Normele metodologice de aplicare a
Codului fiscal;
Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală potrivit legislaţiei
vamale în vigoare;
Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de
autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să
transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un
antrepozit fiscal.
Autoritatea fiscală competentă este fie autoritatea fiscală centrală, fie
autoritatea fiscală teritorială.
Autoritate fiscală centrală este Ministerul Finanţelor Publice.
Autoritate fiscală teritorială este reprezentata, după caz, de direcţiile generale
ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, Direcţia generală de
administrare a marilor contribuabili sau direcţiile regionale vamale.
Prin circulaţie comercială în vrac se înţelege transportul produsului în stare
vărsată fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte
integrantă din mijlocul de transport – camion-cisternă, vagon-cisternă, nave
petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulaţia comercială în vrac
include şi transportul produselor în stare vărsată efectuat prin alte containere mai
mari de 210 litri în volum.
Codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa
cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul Consiliului Europei nr. 2658/1987 cu
privire la nomenclatura tarifară şi statistică şi la tariful vamal comun.
Comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriile statelor membre ale
Uniunii Europene.
Documentul administrativ de însoţire a mărfii (DAI) este documentul care
trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv.
Documentul de însoţire simplificat (DIS) este documentul care trebuie folosit la
mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite.
Import. Până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la U.E., bunurile
aduse în ţara noastră şi din ţările membre ale U.E. erau definite ca import de bunuri.
După data aderării României la U.E., bunurile aduse în ţara noastră din ţările
membre ale U.E. sunt definite ca achiziţii intracomunitare de bunuri.
 Importul de bunuri la nivelul Uniuni Europene este definit ca intrarea pe
teritoriul Comunităţii de bunuri din afara graniţelor acesteia.
Importul pe teritoriul Comunităţii reprezintă intrarea de bunuri pe teritoriul
Comunităţii (adică în orice ţară membră a U.E.) de pe teritoriul oricărei alte ţări care
nu este membră a Comunităţii.
Importul pe teritoriul unei ţări membre a Comunităţii reprezintă intrarea de
bunuri, în ţara respectivă, din orice ţară care nu este membră a U.E.
Importul de bunuri în România este definit ca intrarea pe teritoriul ţării noastre
de bunuri din afara graniţelor Uniuni Europene.
Importul în România reprezintă o introducere de bunuri în România dintr-un alt
stat care nu este membru al U.E. După data aderării României la U.E, dispărând
frontierele vamale, existând libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi
a persoanelor, introducerea în România a bunurilor din ţările membre ale U.E. (ale
căror teritorii formează o singură piaţă) nu mai este considerat import ci „achiziţie
intracomunitară”.
Export. Până la data aderării României la U.E., orice bunuri livrate din ţara
noastră în ţările membre ale U.E. era definit ca export.
Exportul de pe teritoriul Comunităţii reprezintă expedierea de bunuri din orice
ţară membră a U.E. pe teritoriul oricărei alte ţări care nu este membră a Comunităţii.
Exportul de pe teritoriul unei ţări membre a Comunităţii reprezintă expedierea
de bunuri, din ţara respectivă, către orice ţară care nu este membră a U.E.
Exportul din România reprezintă o expediere de bunuri din România către
orice alt stat care nu este membru al U.E.
Livrarea intracomunitară din România reprezintă o livrare de bunuri din
România într-un alt stat membru al U.E. După data aderării României la U.E, livrarea
bunurilor din ţara noastră pe „piaţa unică” a U.E., nu mai este considerat export , ci
“livrare intracomunitară“.
Livrarea intracomunitară (livrarea în interiorul graniţelor U.E.) reprezintă o
livrare de bunuri dintr-o ţară a U.E. într-un alt stat membru al comunităţii.
 Între statele membre ale U.E.:

1) în statul din care începe expedierea bunurilor are loc o livrare

intracomunitară de bunuri, iar în statul în care se primesc bunurile are loc o achiziţie
intracomunitară de bunuri;
2) în statul în care se primesc bunurile are loc o achiziţie intracomunitară de
bunuri, iar în statul din care începe expedierea bunurilor are loc o livrare
intracomunitară de bunuri.
Între statele care nu sunt membre ale U.E.:
1) în statul din care începe expedierea bunurilor are loc un export de bunuri,
iar în statul în care se primesc bunurile are loc un import de bunuri;
2) în statul în care se primesc bunurile are loc un import de bunuri, iar în statul
din care începe expedierea bunurilor are loc un export de bunuri.

Exemple:
1. O persoană impozabilă stabilită în România expediază bunuri unei alte
persoane impozabile stabilite în Franţa, stat membru al U.E. În România, statul din
care începe expedierea bunurilor, are loc o livrare intracomunitară de bunuri, iar în
Franţa, statul în care se primesc bunurile, are loc o achiziţie intracomunitară de
bunuri.
2. O persoană impozabilă stabilită în România expediază bunuri unei alte
persoane impozabile stabilite în Japonia, stat care nu este membru al U.E. În
România, statul din care începe expedierea bunurilor, are loc un export de bunuri, iar
în Japonia, statul în care se primesc bunurile, are loc un import de bunuri.
Operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să
primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim
suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu
poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;
Operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să
primească cu titlu ocazional, în exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor
în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest
operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.
 Producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste
produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă.
Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este
suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
Regim vamal suspensiv. Noţiunea de „regim vamal suspensiv” are
următoarele semnificaţii: a) tranzit extern; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă
sub forma sistemului suspensiv; d) transformare sub supraveghere vamală; e)
admitere temporară.
Stat membru - stat al Uniunii Europene. Teritoriul statului membru înseamnă
teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii Europene.

2.1.2. Faptul generator.

Faptul generator, pentru un produs supus impozitării / accizării / taxării (în

sensul t.v.a.), reprezintă data de la care produsul respectiv este realizat şi înregistrat
în evidenţe, sau data de la care este importat.
Exemplu. Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în
data de 8 august 2019, cantitatea de 1.000 litri (l) alcool etilic.
Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8
august 2019, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.
Obţinerea (înregistrarea) celor 1.000 l de alcool etilic a dat naştere (a generat)
şi accize (la nivelul stabilit prin lege) întrucât asemenea produse nu pot exista fără
„umbra” lor, care sunt accizele.
Faptul care generează accizele îl reprezintă naşterea, producţia, obţinerea,
înregistrarea, importul produselor supuse accizelor.
Producţia de produse supuse impozitării (accizării) reprezintă „faptul care
generează accize”, reprezintă operaţiunea care dă naştere la impozite (accize).
Un produs supus accizării nu se poate naşte, nu se poate realiza (înregistra),
nu poate exista fără să poarte cu el accizele prevăzute prin lege.
Din momentul în care s-a născut, s-a obţinut, s-a realizat, s-a importat un
produs supus accizării, din acel moment s-au născut, au apărut şi accizele aferente
acestuia, chiar dacă acestea (accizele) nu se înregistrează din momentul respectiv şi
până când produsul respectiv se eliberează pentru consum.
 Aşa cum o persoană nu poate exista fără identitate, tot aşa un produs supus
accizelor „nu are legitimitate”, nu poate exista fiscal, legal dacă nu poartă în el
accizele prevăzute prin lege.
Cei 1.000 l de alcool etilic din acest exemplu, obţinuţi pe 8 august 2019, au
legitimitate, sunt obţinuţi legal, numai dacă sunt purtători ai accizelor prevăzute prin
lege, chiar dacă aceste accize sunt în „stand-by”, sunt „în stare de aşteptare”, până
în momentul când produsul respectiv se va elibera pentru consum.
Accizele datorate pentru produsele realizate pe 8 august 2019 (produse care
nu pot exista fără să fie purtătoare de accize), se vor înregistra numai şi numai de la
data de la care aceste produse se vor elibera pentru consum, dată care reprezintă şi
data de la care intervine exigibilitatea.

2.1.3. Exigibilitatea.

Exigibilitatea reprezintă data de la care există obligaţia legală de înregistrare

(în scopul t.v.a.) a impozitului / accizei/taxei aferent unui produs (supus prin lege
impozitării).
Exemplu. Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în data
de 8 august 2019, cantitatea de 1.000 litri alcool etilic.
Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8
august 2019, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.
Cei 1.000 l de alcool etilic, realizaţi pe 8 august 2019, sunt eliberaţi (facturaţi)
pentru consum (sunt efectiv vânduţi) pe data de 10 septembrie 2019.
De la data de la care un produs supus accizării a fost eliberat pentru consum,
a fost facturat, a fost vândut, de la acea dată acel produs a ieşit definitiv din
gestiune, din patrimoniul agentului economic şi, ca urmare, de la data respectivă
intervine exigibilitatea, adică obligaţia pentru agentul economic (societatea
comercială) de a se înregistra cu accizele prevăzute prin lege pentru produsul
respectiv.
Pentru cei 1.000 l de alcool etilic, exigibilitatea (= obligaţia de înregistrare,
legală, în evidenţe) intervine de la data de 10 septembrie 2019, respectiv de la data
de la care acest produs a ieşit efectiv şi în mod real din proprietatea producătorului
pe bază de documente legale, înregistrate în evidenţa financiar-contabilă.
 Foarte important este a se reţine faptul că „data de la care are loc
exigibilitatea” este foarte diferită de „termenul de plată”, de data, prevăzută prin lege,
până la care trebuie plătită acciza fără a se datora majorări de întârziere.

2.1.4. Termenul de plată.

Termen de plată (H.G.1.278/2002) reprezintă dată la care sau până la care

trebuie achitată o creanţă bugetară. Vezi şi „Calculul termenelor de plată”.
Termenele de plată (C.p.f.111) sunt prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi
care le reglementează.
Termen de plată trebuie privit în legătură directă şi cu „faptul generator” şi cu
„exigibilitatea”.
Pentru a se înţelege corect şi pe deplin aceste noţiuni, vom lua următorul
exemplu.
Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în data de 8
august 2019, cantitatea de 1.000 litri alcool etilic.
Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8
august 2019, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.
Cei 1.000 l de alcool etilic, realizaţi pe 8 august 2019, sunt eliberaţi (facturaţi)
pentru consum (sunt efectiv vânduţi) pe data de 10 septembrie 2019.
Pentru cei 1.000 l de alcool etilic, exigibilitatea (= obligaţia de înregistrare,
legală, în evidenţe) intervine de la data de 10 septembrie 2019, respectiv de la data
de la care acest produs a ieşit efectiv şi în mod real din proprietatea producătorului
pe bază de documente legale, înregistrate în evidenţa financiar-contabilă.
Cum acciza a devenit exigibilă pe data de 10 septembrie 2019, termenul de
plată este până pe data de 25 octombrie 2019.
Începând cu data de 10 septembrie 2019, organul fiscal are dreptul legal să
solicite contribuabilului (producătorului de alcool etilic, în acest caz) să plătească
acciza aferentă celor 1.000 l alcool etilic, dar o face în zadar, întrucât agentul
economic are dreptul legal să plătească această acciză până pe data de 25
octombrie 2019, care reprezintă termenul legal de plată.

Numai în cazul în care producătorul de alcool etilic din acest exemplu nu-şi
achită, până pe 25 octombrie 2019, accizele datorate, începând cu 26 octombrie
2019 se datorează majorări de întârziere şi se poate trece la aplicarea de măsuri de
executare silită din partea organului fiscal. În concluzie, pe baza datelor din acest
exemplu, vom avea:

1. Faptul generator a intervenit la data de 8 august 2019, respectiv la data la

care s-a realizat alcoolul etilic.
2. Exigibilitatea a intervenit la data de 10 septembrie 2019, adică la data
eliberării/vânzării produsului pentru consum.
3. Termenul de plată este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care acciza devine exigibilă. Cum acciza a devenit exigibilă pe data de 10
septembrie 2019, termenul de plată este până pe data de 25 octombrie 2019.
4. Pe perioada 8 august 2019 – 10 septembrie 2019, respectiv de la data de 8
august 2019 (dată la care a intervenit faptul generator), şi până la data de 10
septembrie 2019 (dată la care a intervenit exigibilitatea), acciza există „în stare de
aşteptare”, dar fără a fi înregistrată în evidenţă.
5. Pe perioada 10 septembrie – 25 octombrie 2019, acciza este înregistrată în
evidenţă ca o obligaţie de plată, dar cu termenul de plată 25 octombrie 2019.
6. Începând cu 26 octombrie 2019, în cazul în care nu s-a plătit la bugetul de
stat acciza datorată, se datorează majorări de întârziere, iar organul fiscal poate
trece la aplicarea de măsuri de executare silită pentru încasarea acestei accize. Vezi
şi: „Faptul generator” şi „Exigibilitate”.
(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în
statulmembru în care se face eliberarea pentru consum.
(2) Condițiile de exigibilitate și nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigoarela
data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loceliberarea pentru
consum.
2.1.5. Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieșirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim
suspensiv de accize;
b) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize
pentru care accizele nu au fost percepute;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui
regim suspensiv de accize;
 d) importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepția
cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim
suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât
ca materie primă.
Eliberarea pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de
către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt
stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost
plătită în România.
Nu se consideră eliberare pentru consum:
(1) mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către: 1) un alt
antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
2) un operator înregistrat în alt stat membru;
3) un operator neînregistrat în alt stat membru;
4) o ţară din afara teritoriului comunitar. (2) distrugerea de produse accizabile
într-un antrepozit fiscal, datorată unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori
neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, în condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Importul reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului
comunitar cu excepţia:
1) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în
România;
2) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
3) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi
libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
Se consideră, de asemenea, import: 1) scoaterea unui produs accizabil dintr-
un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România; 2)
utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim
vamal suspensiv; 3) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii
accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

2.1.6. Plătitori de accize

Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
 a) în ceea ce privește ieșirea de produse accizabile dintr-un regim suspensiv
de accize,
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care
eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia
se efectuează această eliberare;
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile
înregim suspensiv de accize,: antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau
orice altă persoană care a garantat plata accizelor
b) în ceea ce privește deținerea unor produse accizabile, persoana care
deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deținerea acestora;
c) în ceea ce privește producerea unor produse accizabile, persoana care
produce produsele accizabile sau, în cazul unei producții neregulamentare,orice altă
persoană implicată în producerea acestora;
d) în ceea ce privește importul unor produse accizabile, persoana care declară
produsele accizabile sau pe seama căreia produsele sunt declarate în momentul
importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în
importul acestora;

2.1.7. Nivelul si calculul accizelor

Nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an este nivelul
prevăzut în anexa nr. 1 de la art.342 alin (1) din Codul fiscal, actualizat cu creșterea
prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului
anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015,
comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie.
Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, de
regulă până la data de 20 octombrie, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a
fiecărui an.
Prin excepție de la alin. (1) pentru țigarete, nivelul accizelor se aplică de la
data de 1 aprilie a fiecărui an.

Calcul accize:
a) pentru bere:
A = C x K x Q,
A = cuantumul accizei;
 C = numărul de grade Plato;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 1 din anexa nr. 1;
Q = cantitatea de bere sau cantitatea de bază de bere în cazul amestecului cu
băuturi nealcoolice, exprimată în hectolitri
b) pentru vinuri, băuturi fermentate și produse intermediare:
A = K x Q,
A = cuantumul accizei;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 2 - 4 din anexa nr. 1;
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

c) pentru alcool etilic:

A = C x K x Q / 100,
A = cuantumul accizei;
C = concentrația alcoolică exprimată în procente de volum;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 5 din anexa nr. 1;
Q = cantitatea exprimată în hectolitri;

d) pentru țigarete:
A = A1 + A2,
A = acciza datorată;
A1 = acciza specifică;
A2 = acciza ad valorem;
A1 = K1 x Q1;
A2 = K2 x PA x Q2,
K1 = nivelul accizei specifice stabilit prin ordin al ministrului finanțelor
publice, exprimat în lei/1.000 țigarete;
K2 = procentul legal al accizei ad valorem care se aplică asupra prețului de
vânzare cu amănuntul declarat;
PA = prețul de vânzare cu amănuntul declarat pe pachet;
Q1 = cantitatea de țigarete exprimată în mii țigarete;
Q2 = numărul de pachete de țigarete;
Q2 = Q1 / numărul de țigarete conținute în pachet;
 Pentru țigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică și
acciza ad valorem. Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal
de 14% asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru
consum. Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de țigarete se determină anual, pe
baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent
accizei ad valorem și a accizei totale. Această acciză specifică se aprobă prin ordin
al ministrului finanțelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2019 - 31 martie 2019 acciza
specifică pentru țigarete este de 372,73 lei/1.000 țigarete.
Acciza datorată determinată potrivit alin. (2) nu poate fi mai mică decât nivelul
accizei minime exprimate în lei/1.000 de țigarete care este de 97% din nivelul accizei
totale.
Semestrial, prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabileşte nivelul
accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ
cea mai vândută.
Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.
Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit,
asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.
Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este
vândut altor persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.
Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se
stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă
țigaretele şi este adus la cunoștință publică în conformitate cu cerinţele prevăzute în
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Este interzisă vânzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu
s-au stabilit şi declarat preturi maxime de vânzare cu amănuntul.
Este interzisă vânzarea de țigarete, de către orice persoană, la un preţ ce
depăşeşte prețul maxim de vânzare cu amănuntul, declarat.
Preturile maxime de vânzare cu amănuntul pentru țigarete se stabilesc de
către antrepozitarul autorizat pentru producție, operatorul înregistrat sau de către
importatorul de astfel de produse şi se notifică la autoritatea fiscală centrală –
direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor.

e) pentru țigări și țigări de foi:

 A = Q x K,
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în mii bucăți;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 7 din anexa nr. 1;
f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și pentru alte
tutunuri de fumat:
A = Q x K,
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea în kg;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 8, respectiv la nr. crt. 9 din anexa nr. 1;
g) pentru produse energetice:
A = Q x K,
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea exprimată în mii litri măsurată la temperatura de
+15°C/cantitatea exprimată în tone/cantitatea exprimată în gigajoule;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 10 - 17 din anexa nr. 1;
h) pentru energie electrică:
A = Q x K,
A = cuantumul accizei;
Q = cantitatea de energie electrică exprimată în MWh;
K = nivelul accizei prevăzut la nr. crt. 18 din anexa nr. 1.
Plătitorii de accize au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă.
Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata
la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la
termenullegal a declarațiilor de accize la autoritatea competentă, conform
prevederilorprezentului capitol.
Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepția cazurilor pentru care
seprevede în mod expres un alt termen de plată.
 3. Reguli generale privind regimul de antrepozitare.

Producția şi/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a

fost plătită, pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal.
Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea şi/sau
depozitarea de produse accizabile.
Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a
produselor accizabile.
Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu
se poate face dovada plăţii accizelor, atrage plata acestora.
Fac excepție antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către
avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty free, în
condițiile prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
De asemenea, fac excepţie de la prevederile micii producători de vinuri liniştite
care produc în medie mai puţin de 1000 hl. de vin pe an.
Într-un antrepozit fiscal de producţie şi depozitare se pot produce şi depozita
numai următoarele produsele accizabile: bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decât
bere şi vinuri; produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat, care include:
ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete; alte
tutunuri de fumat; produse energetice, care includ: benzină cu plumb; benzină fără
plumb; motorină; păcură; gaz natural; petrol lampant (kerosen); cărbune şi cocs.
Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate funcţiona
numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competentă. În
vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal,
persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să
depună o cerere la autoritatea fiscală competentă, în modul şi sub forma prevăzute
în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Momentul exigibilităţii accizelor. Pentru orice produs accizabil, acciza devine
exigibilă la data când produsul este eliberat pentru consum în România. Acciza este
exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată pierderi sau
lipsuri de produse accizabile. Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în
vigoare, la momentul în care acciza devine exigibilă.
 4. Regimul accizelor nearmonizate

Accizele nearmonizate sunt venituri datorate la bugetul statului și care se

colectează conform prevederilor prezentului capitol.
Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra
următoarelorproduse:
a) produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate
fiinhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun;
b) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv
electronic de tip "Țigaretă electronică".
Produsele accizabile nearmonizate sunt supuse accizelor la momentul
producerii, achiziției intracomunitare sau importului acestora pe teritoriul Comunității.
Momentul exigibilității accizelor intervine:
a) la data recepționării produselor provenite din achiziții intracomunitare;
b) la data efectuării formalităților de punere în liberă circulație a produselor
provenite din operațiuni de import;
c) la data vânzării pe piața internă a produselor provenite din producția internă

5. Scutiri

Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat pentru

produsele mentionate anterior, operatorii economici care au achiziționat direct dintr-
un stat membru sau din import aceste produse și care ulterior le livrează în alt stat
membru, le exportă ori le returnează furnizorilor.
Pentru produsele retrase de pe piață, dacă starea sau vechimea acestora le
face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condițiile de comercializare,
accizele plătite se restituie la cererea operatorului economic.

6. Sancțiuni

Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să

fie considerate potrivit legii infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei
la 5.000 lei.
 Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit se fac

de organele competente din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin A.N.A.F. și

unitățile sale subordonate, cu excepția sancțiunilor privind suspendarea sau

revocarea autorizației de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat

ori importator autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea

organului de control.
Sancțiunile contravenționale se aplică, după caz, persoanelor fizice sau

persoanelor juridice. În cazul asocierilor și al altor entități fără personalitate juridică,

sancțiunile se aplică reprezentanților acestora.

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la

data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia,

jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre această
posibilitate în procesul-verbal.

Infracțiunile se pedepsesc astfel cu închisoare de la 6 luni la 7 ani conform

cadrului legislative si prevederilor Codului fiscal.

După constatarea faptelor organul de control competent dispune oprirea

activității, sigilarea instalației în conformitate cu procedurile tehnologice de închidere

a instalației și înaintează actul de control autorității fiscale care a emis autorizația, cu

propunerea de suspendare a autorizației de antrepozit fiscal.
 ANEXA 1

Denumirea Acciza (lei/U.M.)

Nr.
produsului
crt U.M.
sau a grupei 2017 2018 2019 2020 2021 2022
.
de produse
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Alcool și bauturi alcoolice
Bere, din
3,30 3,30 3,30 3,30 3,30 3,30
care:
1.1. Bere
produsă de
producatorii
hl/1
1 independenți
grad
a caror 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82 1,82
producție
anuală nu
depășește
200 mii hl
Vinuri
2.1. Vinuri
hl de 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2 liniștite
produs
2.2. Vinuri
47,38 47,38 47,38 47,38 47,38 47,38
spumoase
Băuturi
fermentate,
altele decât
bere și vinuri
3.1. liniștite,
396,84 396,84 396,84 396,84 396,84 396,84
din care:
3.1.1. cidru
de mere și 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de pere
3.1.2.
hidromel hl de
3
obținut prin produs
fermentarea 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
unei soluții
de miere în
apa
3.2.
spumoase, 47,38 47,38 47,38 47,38 47,38 47,38
din care:
3.2.1. cidru
de mere și 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
de pere
Produse hl de
4 396,84 396,84 396,84 396,84 396,84 396,84
intermediare produs
Alcool etilic, 3.306,9 3.306,9 3.306,9 3.306,9 3.306,9
3.306,98
din care: 8 8 8 8 8
hl de
5.1. Alcool
5 alcool
etilic produs 1.653,4 1.653,4 1.653,4 1.653,4 1.653,4
pur 1.653,49
de micile 9 9 9 9 9
distilerii
Tutun prelucrat
1.000
503,97
6 Țigarete țigaret 439,94 448,74 483,74 563,97 563,97
533,97
e
 Denumirea Acciza (lei/U.M.)
Nr.
produsului
crt U.M.
sau a grupei 2017 2018 2019 2020 2021 2022
.
de produse
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Țigari și 1.000
7 303,23 303,23 303,23 303,23 303,23 303,23
țigări de foi bucăți
Tutun de
fumat fin
tăiat,
8 kg 383,78 398,70 416,70 435,40 457,20 480,10
destinat
rulării în
țigarete
Alte tutunuri
9 kg 383,78 398,70 416,70 435,40 457,20 480,10
de fumat
Produse energetice
2.737,96* 2.945,75** 2.945,7 2.945,7 2.530,1 2.530,1 2.530,1
tonă
Benzină cu ) )
5 5 7 7 7
10
plumb 1.000 2.108,23* 2.268,23** 2.268,2 2.268,2 1.948,2 1.948,2 1.948,2
) )
litri 3 3 3 3 3
2.358,92* 2.566,71** 2.566,7 2.566,7 2.151,1 2.151,1 2.151,1
tonă
Benzină fără ) )
1 1 3 3 3
11
plumb 1.000 1.816,36* 1.976,36** 1.976,3 1.976,3 1.656,3 1.656,3 1.656,3
) )
litri 6 6 6 6 6
1.985,89* 2.175,24** 2.175,2 2.175,2 1.796,5 1.796,5 1.796,5
tonă ) )
4 4 3 3 3
12 Motorină
1.000 1.678,04* 1.838,04** 1.838,0 1.838,0 1.518,0 1.518,0 1.518,0
) )
litri 4 4 4 4 4
Păcură
13.1.
utilizată în
71,07 71,07 71,07 71,07 71,07 71,07
scop
13 comercial tonă
13.2.
utilizată în
71,07 71,07 71,07 71,07 71,07 71,07
scop
necomercial
Gaz petrolier
lichefiat
14.1. utilizat
drept
607,70 607,70 607,70 607,70 607,70 607,70
combustibil
pentru motor
14.2. utilizat
14 tonă
drept
combustibil 537,76 537,76 537,76 537,76 537,76 537,76
pentru
încălzire
14.3. utilizat
în consum 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
casnic ***)
Gaz natural
15.1. utilizat
drept
12,32 12,32 12,32 12,32 12,32 12,32
combustibil
15 GJ
pentru motor
15.2. utilizat
drept
combustibil
 Denumirea Acciza (lei/U.M.)
Nr.
produsului
crt U.M.
sau a grupei 2017 2018 2019 2020 2021 2022
.
de produse
0 1 2 3 4 5 6 7 8
pentru
încălzire
15.2.1. în
scop 0,81 0,81 0,81 0,81 0,81 0,81
comercial
15.2.2. în
scop 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
necomercial
Petrol
lampant
(kerosen)
****)
16.1. utilizat 2.640,9 2.640,9 2.640,9 2.640,9 2.640,9
tonă 2.640,92
drept 2 2 2 2 2
16 combustibil 1.000 2.112,7 2.112,7 2.112,7 2.112,7 2.112,7
2.112,73
pentru motor litri 3 3 3 3 3
16.2. utilizat 2.226,3 2.226,3 2.226,3 2.226,3 2.226,3
tonă 2.226,35
drept 5 5 5 5 5
combustibil
1.000 1.781,0 1.781,0 1.781,0 1.781,0 1.781,0
pentru 1.781,07
litri 7 7 7 7 7
încălzire
Cărbune și
cocs
17.1.
utilizate în
0,71 0,71 0,71 0,71 0,71 0,71
scopuri
17 comerciale GJ
17.2.
utilizate în
scopuri 1,42 1,42 1,42 1,42 1,42 1,42
necomercial
e
Energie
electrică
18.1.
Energie
electrică
2,37 2,37 2,37 2,37 2,37 2,37
utilizată în
scop
18 MWh
comercial
18.2.
Energie
electrică
4,74 4,74 4,74 4,74 4,74 4,74
utilizată în
scop
necomercial
 ANEXA 2

Acciza
Nr. crt. Denumirea produsului U.M.
(lei/U.M.)

0 1 2 3

1 Lichid care conține nicotină ml 0,5

2 Tutunul conținut în produse din tutun încălzit kg 384