Consti Tuti Ar

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.
30 din 25 aprilie 2007

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT:Guvernul
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 309 din 9 mai 2007
Conform art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea
Inspectoratul de Aviaţie ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se înlocuieşte cu
denumirea Inspectoratul General de Aviaţie ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi
Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în
vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea
MinisterulAfacerilorInterne.
─────────
Reproducem mai jos prevederile art. 26 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012:
Articolul 26
(1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele şi
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale propun Guvernului spre adoptare
proiectele hotărârilor Guvernului pentru reglementarea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea lor
prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale care preiau instituţii şi autorităţi
publice în subordine sau sub autoritate exercită atribuţiile specifice ale ministerelor şi autorităţilor
administraţiei publice în subordinea ori sub autoritatea cărora se află entităţile preluate până la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice nou-înfiinţate sau care
preiau activităţi de la alte instituţii publice preiau personalul aferent acestor activităţi în condiţiile legii şi
se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor care derulau aceste activităţi.
(4) În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1), se
preiau pe bază de protocol de predare-preluare bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea sau,
după caz, în proprietatea acestora.
(5) Organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice se
reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(la 01-04-2013 Alin. (5) al art. 26 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
(6)Abrogat.
(la 01-04-2013 Alin. (6) al art. 26 a fost abrogat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013,
Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea
unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, prin care a fost înfiinţat Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în
subordinea noului minister fiind ulterior trecute Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, Oficiul
Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilităţi Publice,
ţinând seama de necesitatea reglementării urgente a noului cadru organizatoric şi funcţional al
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru evitarea producerii unui blocaj instituţional
sau a unor dificultăţi în ceea ce priveşte funcţionarea optimă a instituţiei, în lipsa cadrului normativ care
să stabilească organizarea, funcţionarea şi atribuţiile noii instituţii, elemente care vizează interesul
public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nupoatefiamânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Ministerul Afacerilor Interne este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Ministerul Afacerilor Interne exercită, conform Constituţiei şi legilor ţării, atribuţiile ce îi revin cu
privire la:
a) apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a proprietăţii publice şi private;
b) realizarea Programului de guvernare şi a strategiilor în domeniul reformei administraţiei publice şi
ordinii publice şi monitorizarea, în numele Guvernului, a elaborării şi aplicării programelor de reformă
instituţională de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţieipublicecentrale*);
──────────
*)NotăCTCE:
Potrivit lit. b) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din
29 martie 2013, dispoziţiile referitoare la domeniul administraţie publică din cuprinsul art. 1 alin. (2) lit.
b), art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 1 şi 22 şi lit. c) pct. 1 şi ale art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, îşi încetează aplicabilitatea.
c) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi
participarea la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de
competenţă;
d) abrogată;
(la 01-04-2013 Lit. d) a alin. (2) al art. 1 a fost abrogată de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie
2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
e)reprezentarea Guvernului pe plan local;

f)abrogată;
(la 01-04-2013 Lit. f) a alin. (2) al art. 1 a fost abrogată de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie
g) parteneriat cu autorităţile locale şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale;

h)abrogată;
(la 01-04-2013 Lit. h) a alin. (2) al art. 1 a fost abrogată de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie
i)abrogată;
(la 20-10-2011 Lit. i) a alin. (2) al art. 1 a fost abrogată de pct. 1 al art. 8 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
81 din 28 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 5 octombrie 2011.)
j)abrogată;
(la 01-04-2013 Lit. j) a alin. (2) al art. 1 a fost abrogată de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie
k)administrarea rezervelor de stat;

l) protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
m) regimul actelor de identitate şi de stare civilă, al paşapoartelor simple, al permiselor de conducere şi
al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;
n) administrarea şi protecţia Fondului arhivistic naţional;
o) asigurarea aplicării strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei naţionale şi a
teritoriului pentru apărare;
p) asigurarea ordinii publice;
r) paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor;
s) prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;
t) respectarea regimului juridic al frontierei de stat;
u) regimul juridic al străinilor, al solicitanţilor de azil şi al persoanelor care au dobândit o formă de
protecţie în România;
v) apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă a populaţiei şi bunurilor.
ART. 2
Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competenţă, Ministerul Afacerilor Interne exercită
următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale şi strategiile de punere în aplicare a
Programului de guvernare şi a politicilor comunitare în domeniile sale de competenţă;
b) funcţia de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional în vederea
realizării obiectivelor strategice şi a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de
competenţă;
c) funcţia de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare şi respectarea reglementărilor
legale pentru domeniile sale de competenţă, precum şi monitorizarea realizării politicilor şi strategiilor în
domeniile sale de competenţă;
d) funcţia de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan
intern, pe plan extern şi în cadrul instituţiilor şi structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de
competenţă;
e) funcţia de management public, prin care asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului
pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competenţă, precum şi managementul
serviciilor şi resurselor financiare şi umane;
f) abrogată;
(la 01-04-2013 Lit. f) a art. 2 a fost abrogată de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013,
g) funcţia de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;

h) funcţia de coordonare a utilizării asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către
Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competenţă;
i) funcţia de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de
competenţă.
ART. 3
(1) Ministerul Afacerilor Interne îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) în domeniul administraţiei publice:
1. monitorizează aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reformă şi restructurare
a administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de guvernare, în conformitate
cu politicile Uniunii Europene şi legislaţia internă, şi asigură realizarea strategiilor şi programelor în
domeniul său de activitate*);
──────────
*) Notă CTCE:
──────────
2. îndrumă şi controlează activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la exercitarea

atribuţiilor prevăzute de lege;
3. monitorizează cooperarea structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, de pe plan
local, cu autorităţile administraţiei publice locale;
4.abrogat;(la 01-04-2013 Pct. 4 al lit. a) a alin. (1) al art. 3 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA nr.
71 din 28 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
5.abrogat;(la 01-04-2013 Pct. 5 al lit. a) a alin. (1) al art. 3 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71
din 28 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
7. asigură aplicarea unitară pe întreg teritoriul ţării a atribuţiilor delegate prin acte normative, pentru
domeniul său de competenţă;
19. abrogat;(la 01-04-2013 Pct. 19 al lit. a) a alin. (1) al art. 3 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA
nr. 71 din 28 martie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
21. realizează, în domeniul său de activitate, dialogul şi parteneriatul social cu confederaţiile sindicale şi
patronale reprezentative la nivel naţional;
22. asigură, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a programului de
guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi
perfecţionarea pregătirii profesionale specializate în administraţia publică, activitatea de evidenţă a
persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilordeurgenţăcivilă*).
(la 20-10-2011 Pct. 22, lit. a), alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 2 al art. 8 din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 81 din 28 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 5 octombrie 2011.)
──────────
*) Notă CTCE:
──────────
23. constituie şi utilizează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor;
24. asigură constituirea, evidenţa, selecţionarea, păstrarea, conservarea şi folosirea în interes public a
documentelor din Fondul arhivistic naţional;
25. administrează, în condiţiile legii, rezervele de stat;
27. organizează şi coordonează activitatea de personalizare, emitere şi evidenţa generală a

documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple;
28. organizează şi coordonează activitatea de emitere şi evidenţă a permiselor de conducere şi a
certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere;
b) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securităţii naţionale:

1. stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
precum şi a proprietăţii publice şi private;
2. organizează şi desfăşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei, activităţi pentru prevenirea
şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a
traficului de persoane, a migraţiei ilegale, a criminalităţii informatice, precum şi a altor fenomene
infracţionale şi fapte antisociale;
3. coordonează, evaluează şi monitorizează, prin organele de specialitate, la nivel naţional, aplicarea
politicilor în domeniul traficului de persoane, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei
acordate victimelor acestuia;
4. organizează, îndrumă şi coordonează activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor şi

valorilor şi organizează paza obiectivelor de importanţă deosebită date în competenţă potrivit legii;
5. elaborează şi asigură punerea în aplicare a documentelor strategice şi operaţionale privind
întrebuinţarea, planificarea şi realizarea capacităţii operaţionale a forţelor de ordine şi siguranţă publică
pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război;
6. desfăşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei, activităţi de prevenire şi combatere a
acţiunilor de nerespectare a regimului juridic al produselor militare şi al produselor şi tehnologiilor cu
dublă utilizare;
7. asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuarea cercetărilor în legătură cu
săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală;
8. organizează activitatea de protecţie a martorilor;
9. solicită de la autorităţi publice, de la persoane fizice sau juridice informaţii, date şi documente
necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în limitele acesteia; poate recompensa
persoanele fizice care acordă sprijin ministerului pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, din fondul
repartizat cu această destinaţie, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului;
10. asigură respectarea regimului frontierei de stat a României şi realizează coordonarea
interministerială în acest domeniu;
11. asigură, prin structurile specializate, aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregătirii
economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, în condiţiile legii;
12. constituie şi utilizează Registrul naţional al armelor şi Cazierul judiciar;
13. constituie şi utilizează Sistemul naţional de evidenţă a străinilor; asigură respectarea regimului juridic
al străinilor pe teritoriul României;
14. implementează politicile României în domeniul azilului;
15. organizează şi execută asigurarea medicală şi psihologică a personalului propriu care participă la
misiuni specifice;
16. conduce activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate în domeniile sale de competenţă;
c)alteatribuţii:
1. elaborează, avizează şi ţine evidenţa proiectelor de acte normative care privesc activitatea
ministerului, a unităţilor din structura sa, a autorităţilor administraţiei publice locale şi le susţine în faţa
Guvernului şi a Parlamentului*);
──────────
*) Notă CTCE:
──────────
2. asigură participarea corespunzătoare la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative

comunitare, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene,
realizarea strategiilor şi programelor naţionale adoptate în contextul politicilor Uniunii Europene şi
reprezentarea României la Consiliul JAI şi în comitetele şi grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii
Europene şi Comisiei Europene, pentru domeniile sale decompetenţă;
3. asigură procesul de notificare a legislaţiei naţionale care transpune acquis-ul comunitar către Comisia
Europeană şi informează Comisia Europeană cu privire la măsurile luate pentru aplicarea directivelor
comunitare, în domeniile sale de competenţă;
4. asigură procesul de evaluare a gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare cu actele
normative comunitare şi formulează propuneri în vederea accelerării procesului de transpunere şi
implementare pentru domeniile sale de competenţă;
5. fundamentează poziţiile României în procedurile precontencioase şi contencioase în faţa instanţelor şi
a instituţiilor comunitare, pentru domeniile sale de competenţă;
6. elaborează cadrul instituţional şi normativ necesar pentru accesarea fondurilor comunitare în
domeniul său de competenţă;
7. elaborează obiectivele şi orientările activităţii internaţionale în domeniul administraţiei publice şi
afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din strategiile naţionale şi
documentele internaţionale la care România este parte; organizează, coordonează, monitorizează,
asigură şi execută, în ţară şi în străinătate, activităţi de cooperare, reprezentare şi relaţii internaţionale
în domeniul său de competenţă;
8. elaborează normele de înzestrare, întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru armament, tehnică
militară şi alte bunuri din dotare, precum şi normele de consum pentru muniţii şi alte materiale;
stabileşte normele privind planificarea materială şi financiară, decontarea, evidenţa şi controlul
mijloacelor materiale şi băneşti necesare structurilor subordonate;
9. coordonează şi controlează respectarea de către structurile din subordine a reglementărilor cuprinse
în actele normative proprii de organizare şi funcţionare;
10. realizează managementul resurselor umane din cadrul ministerului;
11. elaborează proiectul de buget al ministerului, organizează şi controlează întreaga activitate
economico-financiară a ordonatorilor de credite;
12. realizează managementul logistic;
13. exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, cu privire la activitatea desfăşurată de societăţile
comerciale, precum şi de alte unităţi sau formaţiuni din subordine;
14. organizează, coordonează şi controlează activitatea proprie de comunicaţii, informatică, poştă
militară, precum şi cea în legătură cu cifrul de stat, secretizarea şi protecţia comunicaţiilor;
administrează spectrul radioelectric guvernamental şi neguvernamental atribuit pentru îndeplinirea
misiunilor specifice;
15. implementează şi administrează sistemele complexe de comunicaţii şi tehnologia informaţiei atât
pentru asigurarea misiunilor operative proprii, cât şi pentru asigurarea nevoilor de cooperare ale
structurilor ministerului cu alte instituţii, în calitate de integrator stabilit prin acte normative specifice ori
în alte cazuri stabilite prin lege;
16. organizează şi asigură, prin unităţile de specialitate proprii, asistenţă psihologică şi medicală
profilactică, curativă şi de recuperare pentru personalul în activitate, cel pensionat, membrii de familie
ai acestora şi alte categorii de asistaţi;
17. asigură protecţia juridică a patrimoniului propriu şi a intereselor sale legitime în faţa instanţelor de
judecată;
18. organizează, conduce şi controlează activitatea de transparenţă decizională, informare publică şi de
relaţii cu presa, tradiţii-educaţie, asistenţă religioasă şi sport, de realizare a publicaţiilor, filmelor,
emisiunilor şi materialelor audiovizuale cu privire la activitatea specifică;
19. negociază şi încheie contracte de asistenţă de specialitate pentru realizarea programelor de reformă
în domeniul său de activitate;
20. conduce instituţiile proprii de învăţământ de specialitate;
21. răspunde de executarea măsurilor de apărare a ţării, în domeniul său de activitate, potrivit legii;
22. asigură desfăşurarea tuturor activităţilor în conformitate cu normele de protecţie a mediului.
(2) Ministerul Afacerilor Interne îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
ART. 4
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Ministerul Afacerilor Interne cooperează cu celelalte
ministere şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi colaborează cu autorităţile
administraţiei publice locale, structurile asociative ale acestora, patronatele şi sindicatele, asociaţiile şi
organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice, în condiţiile
prevăzute de lege.
(2) Ministerul Afacerilor Interne organizează, asigură şi desfăşoară relaţii de cooperare cu autorităţile
specializate din alte state în domeniile sale de competenţă, iar prin ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri
de legătură asigură reprezentarea instituţiei în raporturile cu autorităţile similare ale statelor cu care
România întreţine relaţii diplomatice sau cu organisme şi organizaţii internaţionale.
ART. 5
La solicitarea Preşedintelui României şi cu aprobarea Parlamentului, Ministerul Afacerilor Interne
participă cu efective şi tehnică din dotare la misiuni internaţionale sau multinaţionale umanitare şi de
menţinere a păcii în afara teritoriului naţional.
ART. 6
Ministerul Afacerilor Interne răspunde în faţa Guvernului, a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a
Parlamentului de modul în care aplică prevederile Constituţiei, ale celorlalte acte normative, precum şi
ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
ART. 7
(1) Conducerea Ministerului Afacerilor Interne se exercită de către ministru.
(2)Abrogat.
(la 01-04-2013 Alin. (2) al art. 7 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013,
(3) Ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Ministrul afacerilor interne reprezintă şi angajează Ministerul Afacerilor Interne în raporturile cu
celelalte autorităţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice din ţară sau din străinătate. În
acest scop poate da împuternicire de reprezentare ministrului delegat pentru administraţie, precum şi
altor persoane din subordine.
(5) În exercitarea atribuţiilor legale, ministrul afacerilor interne emite ordine şi instrucţiuni, care pot
avea caracter normativ sau individual.
()Abrogat.
(7)Abrogat.(la 01-04-2013 Alin. (7) al art. 7 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie
(la 18-05-2012 Art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 16
mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 18 mai 2012.)
ART. 8(1) Abrogat.

(2) În absenţa ministrului afacerilor interne, conducerea Ministerului Afacerilor Interne se exercită de
către persoana desemnată prin ordin al acestuia.
(la 18-05-2012 Art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 16 mai
2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 18 mai 2012.)
──────────
*) Notă CTCE:
Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în
vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul
Afacerilor Interne.
──────────
ART.9
(1) Ministrul delegat pentru administraţie, secretarii de stat şi secretarul general răspund de organizarea
şi conducerea activităţii structurilor coordonate, potrivit atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege,
hotărâre a Guvernului sau prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 18-05-2012 Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18
din 16 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 18 mai 2012.)
──────────
*)NotăCTCE:
b), art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 1 şi 22 şi lit. c) pct. 1 şi ale art. 9 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 30/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, îşi
încetează aplicabilitatea.
──────────
NotAbrogat.
(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de 3 secretari generali adjuncţi.
Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie în condiţiile legii.
ART.10
(1) Pe lângă ministrul afacerilor interne funcţionează Colegiul ministerului, ca organ consultativ.
(2) Componenţa şi regulamentul de funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al
ministrului afacerilor interne.
(3) Abrogat.
(la 08-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 10 a fost abrogat de Litera a), Articolul 28, Capitolul V din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 2 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 891 din 08
noiembrie 2016)
(4) Direcţia generală anticorupţie este structura specializată a ministerului pentru prevenirea şi
combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.
—————
Alin. (4) al art. 10 a revenit la forma avută la publicare, întrucât ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 59 din 12
iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 355 din 14 iunie 2013 a fost respinsă de LEGEA nr. 324
din 28 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 2 decembrie 2013.
ART. 11
(1) În faţa autorităţilor jurisdicţionale Ministerul Afacerilor Interne este reprezentat prin personalul de
specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenţei
stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, coordonează activităţile din teritoriu ale
Ministerului Afacerilor Interne, conform legii.
ART. 12
(1) Ministerul Afacerilor Interne are în structură, în subordine sau, după caz, în coordonare aparatul
central, unităţile subordonate acestuia, organe şi unităţi centrale de specialitate, unităţi teritoriale,
servicii publice deconcentrate, precum şi alte componente constituite în condiţiile legii ca instituţii civile
sau militare.
(2) Structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3) Încadrarea unităţilor pe categorii, organizarea, funcţionarea şi dotarea acestora se aprobă prin ordin
al ministrului.
(4) Ministrul afacerilor interne, pe baza consultării Colegiului ministerului, poate înfiinţa, desfiinţa,
disloca şi redisloca unităţi, până la eşalonul brigadă, exclusiv, servicii, secţii, birouri, compartimente şi
subunităţi, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor băneşti alocate.
(5) Ministrul afacerilor interne stabileşte, prin ordin, conducătorii unităţilor şi subunităţilor care au
calitatea de ordonator de credite.
(la 22-02-2008 Alin. (5) al art. 12 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 15 din 14 februarie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.)
(6) Direcţiile generale/direcţiile din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne coordonează,
controlează şi monitorizează, potrivit competenţelor în domeniul de activitate, modul de aplicare a
prevederilor legale de către structurile prevăzute la alin. (1).
(7) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică
de drept public, ale cărui atribuţii sunt stabilite prin lege.
ART.13
(1)Abrogat.
(2)Abrogat.
(3)Abrogat.
(4) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne funcţionează Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de
Ordine Publică, structură interinstituţională de suport decizional, care asigură managementul acţiunilor
în situaţii de criză în domeniul ordinii publice.
(5) Organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine
Publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART.14
Ministerul Afacerilor Interne poate constitui ori prelua în administrare sau, după caz, în coordonare
instituţii publice, regii autonome, companii, societăţi comerciale, unităţi sanitare, amenajări recreativ-
sportive, asociaţii, fundaţii, locuinţe de serviciu şi de intervenţie, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 15
(1) Ministerul Afacerilor Interne are în proprietate sau în administrare, după caz, clădiri, terenuri şi
dotări specifice, parc comun de transport, mijloace de transmisiuni, comunicaţii şi informatică, mijloace
tehnice specifice, precum şi alte bunuri, care se stabilesc prin normele de dotare şi tabelele de
înzestrare.
(2) Normativele de cheltuieli privind întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor şi mijloacelor din dotare se
stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, în condiţiile legii.
ART. 16
Pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale Ministerul Afacerilor Interne poate utiliza, în condiţiile legii,
serviciile unor consilieri sau consultanţi străini, raporturile cu aceştia stabilindu-se prin contract
individual, pentru fiecare caz în parte.
ART. 17
(1) Personalul Ministerului Afacerilor Interne se compune din: funcţionari publici, poliţişti – funcţionari
publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual, precum şi soldaţi şi gradaţi
voluntari.
(2) Din efectivele Ministerului Afacerilor Interne fac parte şi elevi şi studenţi înmatriculaţi în instituţiile de
învăţământ proprii, în condiţiile legii.
(3) Personalul Ministerului Afacerilor Interne se supune prevederilor legale care îi reglementează
activitatea.
(4) Personalul din Ministerul Afacerilor Interne poate beneficia, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri
în folosirea amenajărilor recreative şi sportive din dotarea ministerului, similare celor acordate cadrelor
militare în activitate, stabilite prin ordin al ministrului.
(5) Ministerul Afacerilor Interne poate desfăşura programe pentru construirea de locuinţe, proprietate a
personalului instituţiei, din fondurile beneficiarilor, pe terenuri disponibile proprietate publică a statului,
aflate în administrarea ministerului.
(5^1) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile componente subordonate, poate închiria, pe perioadă
determinată, în condiţiile legii, spaţii locative necesare cazării personalului propriu, ce se dau în folosinţă
gratuită poliţiştilor şi cadrelor militare în activitate care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 31 alin. (1)
şi (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, şi de
art. 20^1 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările
ulterioare. Structurile componente subordonate, criteriile şi condiţiile de închiriere şi repartizare a
spaţiilor locative se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(la 09-09-2009 Alin. (5^1) al art. 17 a fost introdus de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 2
septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 612 din 9 septembrie 2009.)
(6) Terenurile prevăzute la alin. (5) se trec, în condiţiile legii, din domeniul public în domeniul privat al
statului, proprietarii locuinţelor dobândind, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, un drept de
folosinţă oneros asupra terenurilor pe durata existenţei construcţiilor.
(7) Personalului Ministerului Afacerilor Interne trimis la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
României şi la organismele internaţionale specializate din străinătate, precum şi ofiţerilor de legătură le
sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.
(8) Pe timpul participării la misiunile forţelor prevăzute la art. 5, efectivelor Ministerului Afacerilor Interne
le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune temporară în străinătate.
(9) Ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură desemnaţi de către ministrul afacerilor interne sunt
trimişi la post în condiţiile prevăzute în ordinul de numire, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
ART.17^1
(1) Dobândirea calităţii de personal al Ministerului Afacerilor Interne presupune acordul implicit al
acestuia pentru testarea integrităţii sale profesionale.
(2) Testarea integrităţii profesionale este efectuată de Direcţia Generală Anticorupţie şi reprezintă o
metodă de identificare, evaluare şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi a riscurilor care determină personalul
Ministerului Afacerilor Interne să comită fapte de corupţie, constând în crearea de situaţii virtuale,
similare celor cu care se confruntă personalul în exercitarea atribuţiilor de serviciu, materializate prin
operaţiuni disimilate, circumstanţiate de comportamentul acestuia, în vederea stabilirii reacţiei şi
conduitei adoptate.
(3) În situaţia în care, cu ocazia testării integrităţii profesionale, se constată comiterea unor fapte de
natură penală, Direcţia Generală Anticorupţie sesizează organul de urmărire penală competent, potrivit
legii.
(4) În situaţia în care, cu ocazia testării integrităţii profesionale, se constată că personalul supus testării a
comis abateri de la normele legale în vigoare, altele decât cele prevăzute la alin. (3), se vor dispune
măsuri administrative şi/sau disciplinare, conform prevederilor legale care reglementează activitatea
personalului Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Procedura de testare a integrităţii profesionale se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
(la 01-04-2011 Art. 17^1 a fost introdus de subpct. 2 al pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 38 din 28 martie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 29 martie 2011, care completează art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 12
martie 2009.)
ART.18
(1) Posturile Ministerului Afacerilor Interne se compun din cele ale fostului Minister al Administraţiei şi
Internelor, precum şi din cele ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, ale Oficiului Central de
Stat pentru Probleme Speciale şi ale Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
de Utilităţi Publice.
(2) Personalul fostului Minister al Administraţiei şi Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de
Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice se preia sau, după caz, se transferă în interesul
serviciului la Ministerul Afacerilor Interne, în condiţiile legii, cu menţinerea funcţiilor deţinute.
(3) Personalul Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform
legislaţiei în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu
modificările şi completările ulterioare, beneficiază de indemnizaţii şi sporuri specifice instituţiilor din
sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2008.
(la 22-02-2008 Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 15 din 14 februarie
2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 19 februarie 2008.)
(4) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice îşi păstrează
sediile, atribuţiile, posturile şi structurile organizatorice stabilite potrivit legii.
ART. 19
(1) Patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne se compune din cel al fostului Minister al Administraţiei şi
Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme
Speciale şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, patrimoniul
Ministerului Afacerilor Interne va fi inventariat, iar evidenţele contabile vor fi actualizate în mod
corespunzător.
ART. 20
Ministerul Afacerilor Interne poate angaja şi efectua prestări de servicii pentru persoanele juridice sau
fizice, în condiţiile legii.
ART.21
Ministerul Afacerilor Interne asigură personalul propriu şi tehnica din dotare împotriva riscurilor specifice,
precum şi pentru cazuri de răspundere civilă. Condiţiile privind asigurarea personalului ministerului şi a
tehnicii din dotare, precum şi categoriile de personal şi tehnică din dotare care se asigură se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
ART.22
(1) Fondurile necesare desfăşurării activităţilor în Ministerul Afacerilor Interne se asigură de la bugetul
de stat, precum şi din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile din structura acestuia pot beneficia de donaţii, sponsorizări
sau bunuri oferite prin contract de comodat, în condiţiile prevăzute de lege.
ART.23
(1) Se înfiinţează Inspectoratul General de Aviaţie, ca structură de specialitate în subordinea Ministerului
Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Inspectoratului de Aviaţie.
(2) Organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne se
stabilesc prin ordin al ministrului.
(la 17-11-2008 Art. 23 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 12
noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008.)
ART.24
Abrogat.
(la 01-04-2013 Art. 24 a fost abrogat de lit. a) a art. III din LEGEA nr. 71 din 28 martie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 171 din 29 martie 2013.)
ART.25
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 604/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 24.
──────────
*)NotăCTCE:
Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 152 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 769 din 17 noiembrie 2008 prevede:
„Art. III
(1) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, se înfiinţează Fundaţia „Colegiul Naţional
de Afaceri Interne” a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, denumită în continuare
Fundaţia, persoană juridică română, apolitică, fără scop patrimonial, de utilitate publică.
(2)Fundaţia are ca obiective principale:

a) promovarea, sprijinirea, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi academice, prin reunirea membrilor săi, a
cadrelor didactice şi absolvenţilor Colegiului Naţional de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza”, în vederea continuării pregătirii în domeniul ordinii publice, securităţii şi apărării
naţionale;
b) promovarea comunicării şi cooperării cu instituţii şi organizaţii interne şi internaţionale în vederea
cunoaşterii şi dezvoltării valorilor culturale româneşti în domeniul ordinii publice, securităţii şi apărării
naţionale.
(3) Sediul Fundaţiei este în incinta Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, care este situată în Aleea
Privighetorilor nr. 1-3, sectorul 1, Bucureşti.
(4) Fundaţia îşi desfăşoară activitatea potrivit statutului propriu, care se aprobă prin ordin al ministrului
internelor şi reformei administrative.”
Art. II şi art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009 prevăd:
„Art. II
(1) Agenţia Naţională Antidrog şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane se reorganizează ca
direcţii cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu preluarea
atribuţiilor funcţionale, a posturilor şi personalului aferent, a patrimoniului, precum şi a celorlalte
drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea, de la Inspectoratul General al Poliţiei Române*).
Alin. (1) al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 38 din 28 martie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 29 martie 2011, care modifică art. II din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009.
Conform alin. (1) al art. II din LEGEA nr. 38 din 28 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215
din 29 martie 2011, prevederile art. I pct. 2 cu referire la art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 30/2007, precum şi cele ale art. I pct. 3 cu referire la art. II alin. (1) şi alin. (4) teza a
doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 intră în vigoare la data de 31 martie 2011.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Centrul de Cooperare
Poliţienească Internaţională trece din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
(3) Atribuţiile funcţionale ale Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională se exercită de către
Inspectoratul General al Poliţiei Române.
OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 38 din 28 martie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 29 martie 2011, care modifică art. II din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009.
(4) Structura organizatorică a unităţii prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, la propunerea Inspectorului General al Poliţiei Române. Organizarea şi
funcţionarea direcţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului*).
OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 38 din 28 martie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 29 martie 2011, care modifică art. II din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 20 din 11 martie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 12 martie 2009.
Conform alin. (1) al art. II din LEGEA nr. 38 din 28 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 215
din 29 martie 2011, prevederile art. I pct. 2 cu referire la art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 30/2007, precum şi cele ale art. I pct. 3 cu referire la art. II alin. (1) şi alin. (4) teza a
doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2009 intră în vigoare la data de 31 martie 2011.
Art. III
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Grupul Special de Protecţie şi
Intervenţie „Acvila” se reorganizează în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
(2) Atribuţiile funcţionale ale Grupului Special de Protecţie şi Intervenţie „Acvila” se preiau, cu data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, de către Inspectoratul General al Jandarmeriei
Române.
(3) Structura organizatorică a unităţii prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, la propunerea Inspectorului General al Jandarmeriei Române.”
Reproducem mai jos prevederile art. 26 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012:
Articolul 26
(1) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele şi
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale propun Guvernului spre adoptare
proiectele hotărârilor Guvernului pentru reglementarea măsurilor privind organizarea şi funcţionarea lor
prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale care preiau instituţii şi autorităţi
publice în subordine sau sub autoritate exercită atribuţiile specifice ale ministerelor şi autorităţilor
administraţiei publice în subordinea ori sub autoritatea cărora se află entităţile preluate până la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice nou-înfiinţate sau care
preiau activităţi de la alte instituţii publice preiau personalul aferent acestor activităţi în condiţiile legii şi
se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor care derulau aceste activităţi.
(4) În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1), se
preiau pe bază de protocol de predare-preluare bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea sau,
după caz, în proprietatea acestora.
(5) Organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului
Afacerilor Interne sunt reglementate prin hotărâre a Guvernului, în termenul prevăzut la alin. (1).
(6) La data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la alin. (5), se abrogă Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul de etica si deontologie al politistului
CAP. I Domeniul de aplicare si principii generale
ART. 1Responsabilitate si demnitate
Respectarea principiilor si a regulilor din prezentul cod reprezinta o datorie de onoare a politistului.
ART. 2Domeniul de aplicare
(1) Prezentul cod stabileste regulile de conduita a politistului in exercitarea atributiilor profesionale care
decurg din legislatia aplicabila personalului Ministerului Afacerilor Interne. Orice persoana poate pretinde
politistului respectarea acestor reguli de conduita in raporturile sale cu acesta.
(2) Scopul prezentului cod il constituie asigurarea conduitei etice a politistului prin formarea si
promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea si educarea personalului in spiritul acesteia,
prevenirea abaterilor comportamentale, imbunatatirea calitatii serviciilor, protectia persoanelor si a
politistilor si realizarea, pe aceasta cale, a echilibrului intre drepturile cetatenilor, interesele autoritatilor
publice, drepturile si obligatiile personalului institutiei.
(3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate in considerarea principiilor enuntate in Recomandarea REC
(2001)10 privind Codul european de etica al politiei.
ART. 3
Functiile principale ale politiei(1) In societatea romaneasca, guvernata de principiile statului de drept,
principalele atributii ale politiei sunt: apararea drepturilor si libertatilor persoanei, a proprietatii private si
publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si
sigurantei publice. Prin indeplinirea acestora se promoveaza increderea reciproca, respectul si
dezvoltarea democratica a societatii.
(2) Activitatea politiei constituie serviciu public specializat care se realizeaza in interesul persoanei si
comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, in conformitate cu legislatia interna si internationala
aplicabila in domeniu.
ART. 4
Despre politie si cooperarea cu alte institutii ale statului
(1) Politia isi indeplineste misiunile sub autoritatea si raspunderea institutiilor abilitate de lege.
(2) Politia coopereaza cu Ministerul Public in limitele competentelor ce ii revin in conformitate cu

procedurile prevazute de lege.
(3) In indeplinirea atributiilor ce ii revin politia trebuie sa respecte independenta si impartialitatea

judecatorilor.
(4) In cadrul politiei se asigura dezvoltarea unui mediu organizational bazat pe constiinta, integritate
profesionala, nediscriminare, comunicare, transparenta, prevenirea si combaterea coruptiei la toate
nivelurile ierarhice.
(5) In indeplinirea misiunilor ce le revin serviciile politienesti coopereaza si cu alte structuri insarcinate cu
aplicarea legii.
ART. 5Controlul politiei
Actele intocmite de politie pot face obiectul unui control extern exercitat de catre puterea judecatoreasca,
potrivit prevederilor legale in vigoare.
ART. 6Principii generale
Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:
a) legalitatea - in exercitarea atributiilor sale politistul este obligat sa respecte legea, precum si
drepturile si libertatile constitutionale ale persoanelor;
b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea - in indeplinirea atributiilor profesionale politistul

aplica tratamente egale tuturor persoanelor, luand aceleasi masuri pentru situatii similare de incalcare a
normelor protejate de lege, fara a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasa, religie, opinie
politica sau de orice alta opinie, varsta, sex, orientare sexuala, avere, origine nationala, sociala sau
decurgand din orice alta situatie;
c) transparenta - consta in deschiderea pe care politistul trebuie sa o manifeste fata de societate in

limitele stabilite de reglementarile politienesti;
d) capacitatea si datoria de exprimare - reprezinta posibilitatea politistului de a analiza situatiile

profesionale pe care le intalneste si de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregatirii si experientei
sale, pentru a imbunatati calitatea si eficacitatea serviciului politienesc cu privire la acestea;
e) disponibilitatea - presupune interventia politistului in orice situatie in care ia cunostinta despre

atingerea adusa vreuneia dintre valorile aparate de lege, indiferent de momentul constatarii acesteia,
capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati in dificultate ori de a indruma catre alte
autoritati cazurile care se situeaza in afara competentei ori atributiilor sale;
f) prioritatea interesului public - se manifesta prin aceea ca pentru indeplinirea atributiilor functionale
politistul acorda prioritate realizarii serviciului in folosul comunitatii;
g) profesionalismul - presupune aplicarea corecta si responsabila a cunostintelor teoretice si a

deprinderilor practice pentru exercitarea atributiilor de serviciu;
h) confidentialitatea - determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor

obtinute in exercitarea autoritatii conferite de lege;
i) respectul - se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor, colegilor,

superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertatilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale,
normelor etice si deontologice;
j) integritatea morala - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate
si practicate in societate;
k) independenta operationala - consta in indeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit competentelor

stabilite pentru nivelul ierarhic pe care il ocupa in cadrul politiei, fara imixtiunea ilegala a altor politisti,
persoane sau autoritati;
l) loialitatea - se exprima prin atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta,

adeziunea constienta manifestata de catre politist, din proprie initiativa, fata de obiectivele institutiei,
respectul fata de ierarhia institutiei, onestitate in relatiile interpersonale, respectul fata de adevar si
dreptate, constiinciozitate in indeplinirea atributiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea
confidentialitatii informatiilor obtinute in procesul muncii.
ART. 7Exercitarea atributiilor
(1) Actiunile politistilor trebuie sa fie conforme cu dreptul intern, conventiile si acordurile internationale
la care Romania este parte.
(2) In activitatea de aplicare a legii, politistul trebuie sa respecte principiul prezumtiei de nevinovatie,
asigurand fiecarei persoane care face obiectul cercetarii exercitarea deplina si efectiva a drepturilor sale,
in conditiile prevazute de lege.
(3) Politistul trebuie sa indeplineasca atributiile si misiunile ce ii revin intr-o maniera echitabila si obiectiva,
cu respectarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei consacrate prin
Constitutie si prin alte legi, in conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Conventia
europeana a drepturilor omului, Codul european de etica al politiei si cu dispozitiile tratatelor la care
Romania este parte.
(4) Pe timpul indeplinirii atributiilor profesionale politistul actioneaza in parteneriat cu populatia si trebuie
sa acorde persoanelor protectie, asistenta de specialitate pe care acestia sunt indreptatiti sa o primeasca
si servicii, conform misiunilor si atributiilor politiei.
ART. 8Protectia politistului in exercitarea atributiilor
(1) In indeplinirea atributiilor ce ii revin politistul beneficiaza, conform legii, de protectia institutiei care ii
furnizeaza sprijin adecvat.
(2) In exercitarea atributiilor sale personalul politiei este sprijinit de autoritatile publice in conformitate
cu normele legale in vigoare.
ART. 9Utilizarea fortei
(1) Politistul executa actiuni in forta ca masura exceptionala, in stricta conformitate cu prevederile legale
si numai in situatii de absoluta necesitate, pentru indeplinirea unui obiectiv legitim.
(2) Actiunile in forta desfasurate de politie trebuie subordonate principiilor necesitatii, gradualitatii si
proportionalitatii.
(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate in timpul actiunilor in forta, inclusiv armele de foc, vor fi folosite
numai in caz de necesitate absoluta, cu respectarea stricta a prevederilor legale.
(4) In momentul realizarii obiectivului legitim inceteaza si exercitarea actiunii in forta.
(5) In executarea actiunilor in forta politistul va avea in permanenta in vedere respectarea demnitatii
umane.
(6) Cand este confruntat cu violenta fizica ori cu amenintari reale de folosire a fortei fizice impotriva sa ori
impotriva altor persoane, politistul are obligatia de a interveni cu fermitate, in limitele legale, pentru
restabilirea ordinii.
ART. 10 Deontologia masurilor politienesti
(1) Masurile care pot fi luate de politie in conditiile legii si care presupun privarea de libertate a unei
persoane se realizeaza numai in cazurile in care sunt cel putin indicii cu privire la existenta sau iminenta
producerii unei infractiuni, cu respectarea procedurii prevazute de lege, si nu trebuie sa depaseasca
perioada de timp strict necesara indeplinirii scopului acestora.
(2) Persoanele care fac obiectul unor masuri luate in conditiile alin. (1) trebuie sa fie informate cu privire
la motivele privarii de libertate, la procedura aplicabila situatiei respective si sa li se asigure posibilitatea
exercitarii drepturilor corespunzatoare calitatii pe care o au in functie de situatia creata.
(3) Pe timpul aplicarii masurilor luate in conditiile alin. (1), politistii evalueaza si intreprind masurile
necesare pentru siguranta persoanei, monitorizarea starii de sanatate, realizarea conditiilor de igiena si
de alimentatie corespunzatoare.
(4) In contactele realizate cu persoanele asupra carora s-au dispus masuri privative de libertate, precum
si pe timpul desfasurarii cercetarilor politistul trebuie sa respecte cu strictete normele procedurale
prevazute de lege.
ART. 11Relatia politistului cu diferite categorii de persoane
(1) Politistul trebuie sa acorde sprijin, conform competentelor legale, victimelor infractiunilor atunci cand
intra in contact cu acestea pe timpul si in afara indeplinirii atributiilor de serviciu. In acest sens, victima
este indrumata catre serviciile specializate ale politiei sau ale altor institutii cu responsabilitati in domeniu
si este informata, dupa caz, cu privire la modalitatile de solutionare a situatiei sale.
(2) Relatia politistului cu martorii trebuie sa se desfasoare in limitele competentelor si prevederilor legale,
cu respectarea drepturilor si libertatilor constitutionale ale acestora si ale membrilor lor de familie, cu
precadere a celor care vizeaza viata, integritatea corporala sau libertatea.
(3) Pe timpul actiunilor politistul trebuie sa acorde atentie deosebita nevoilor specifice ale unor categorii
speciale sau vulnerabile de populatie, cum ar fi: copiii, femeile, batranii, persoanele cu handicap.
CAP. II Normele de conduita profesionala a politistului
ART. 12Conduita generala
Politistul raspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evita comportamentul care ar putea
afecta increderea populatiei, este disciplinat si apara prestigiul institutiei si profesiei, exercitand toate
prerogativele si indatoririle specifice functiei publice pe care o detine.
ART. 13Comportamentul politistului
(1) Politistul trebuie sa se comporte civilizat si sa dea dovada de amabilitate si solicitudine, adoptand o
atitudine politicoasa si ferma.
(2) Politistul trebuie sa dovedeasca stapanire de sine, capacitate de comunicare, abilitati de gestionare a
situatiilor conflictuale, dezvoltandu-si prin sistemul de formare continua puterea de intelegere a
problemelor sociale, culturale si educationale specifice colectivitatii in care isi exercita profesia, precum
si, dupa caz, capacitatile manageriale.
ART. 14Declinarea calitatii
(1) Politistul in uniforma trebuie sa poarte insemnele distinctive si echipamentul prevazute de lege, pentru
a fi protejat si recunoscut cu usurinta pe timpul misiunilor.
(2) Politistul are obligatia de a-si face cunoscuta identitatea in legatura cu indatoririle profesionale ce ii
revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protectiei proprii si crearea premiselor
necesare angajarii raspunderii personale pentru actiunile sau inactiunile sale.
ART. 15Raporturi in exercitarea profesiei
Politistul trebuie sa promoveze si sa dezvolte fara discriminare bunele raporturi intre institutia pe care o
reprezinta si comunitate, asigura cooperarea efectiva cu reprezentantii autoritatilor publice centrale si
locale, ai organizatiilor neguvernamentale si ai populatiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor etnice.
ART. 16Parteneriatul cu comunitatea
In temeiul relatiilor de parteneriat dezvoltate in cadrul comunitatii, politistul furnizeaza membrilor

acesteia informatii privitoare la legislatia in vigoare si la activitatea sa profesionala, in limita
competentelor ce ii revin si fara a dezvalui date si informatii clasificate, potrivit legii.
ART. 17Protectia datelor si informatiilor
(1) Politistul are obligatia sa pastreze, in conditiile legii, asigurand respectarea drepturilor persoanelor,
secretul de stat si secretul de serviciu, precum si confidentialitatea deplina a datelor si informatiilor pe
care le detine si sa nu le utilizeze abuziv sau in folos personal.
(2) Culegerea, stocarea si utilizarea datelor cu caracter personal de catre politist se fac in conditiile legii si
vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime si specifice
politiei.
ART. 18Respectarea demnitatii umane
(1) Politistului ii este interzis sa aplice, sa incurajeze si sa tolereze, in nici o imprejurare, acte de tortura,
tratamente si pedepse inumane sau degradante, constrangeri fizice ori psihice.
(2) In cazul in care politistul ia cunostinta, prin orice mijloace, despre savarsirea de catre alt politist a
faptelor prevazute la alin. (1), ia masurile care se impun, dupa caz, pentru determinarea incetarii acestui
comportament si pentru informarea superiorilor cu privire la situatia sesizata.
ART. 19Atitudinea fata de coruptie
(1) Politistului ii este interzis sa tolereze actele de coruptie si sa utilizeze abuziv autoritatea publica pe care
i-o confera statutul sau.
(2) Politistului ii este interzis sa pretinda sau sa accepte bani, bunuri ori valori in scopul de a indeplini sau
de a nu indeplini atributiile profesionale si sa primeasca sarcini, misiuni sau lucrari care excedeaza
competentelor stabilite prin fisa postului.
(3) Politistul ia atitudine fata de actele de coruptie manifestate in cadrul institutiei, avand obligatia de a
informa superiorii si alte organe competente cu privire la cazurile de coruptie despre care a luat
cunostinta.
(4) Politistului ii este interzis sa uzeze de calitatea sau de functia indeplinita pentru rezolvarea unor
interese de ordin personal.
ART. 20 Sesizarea
Persoanele care se considera lezate in drepturile si libertatile lor pot contesta actiunile sau masurile
politiei, in conditiile legii.
ART. 21Statutul si drepturile politistilor
(1) Politistul este functionarul public civil cu statut special, care exercita atributiile stabilite de lege pentru
politia romana si celelalte structuri politienesti din Ministerul Afacerilor Interne.
(2) In conformitate cu statutul lor profesional, politistii au dreptul la protectie sociala adecvata, masuri
specifice de protectie a sanatatii si securitatii individuale si la retributie corespunzatoare potrivit
importantei, riscurilor si gradului de pericol determinat de activitatea profesionala.
(3) Politistii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-stiintifice, culturale, religioase si
sportiv-recreative, potrivit prevederilor legale.
(4) Pentru a-si apara drepturile si a-si promova interesele, politistii pot deveni membri ai Corpului National
al Politistilor.
ART. 22 Legalitatea actiunilor
Politistul are obligatia de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, inaintea si in timpul
desfasurarii acestora, atat din perspectiva respectarii legislatiei nationale, cat si a documentelor
internationale la care Romania este parte.
ART. 23 Raspunderea politistilor
(1) Politistul raspunde personal pentru actiunile, inactiunile si omisiunile sale, in conditiile legii. El are
datoria sa se abtina de la executarea ordinelor si misiunilor vadit ilegale, avand obligatia de a-si informa
de indata sefii despre aceasta, pe cale ierarhica, atat verbal, cat si prin raport scris.
(2) Abtinerea de la executarea ordinelor si misiunilor in conditiile alin. (1) nu atrage raspunderea
disciplinara a politistului.
(3) Politistul care detine o functie de conducere raspunde pentru dispozitiile date subordonatilor in
temeiul autoritatii pe care o exercita potrivit prevederilor legale.
(4) Prin modul de organizare a relatiilor ierarhice in cadrul politiei se asigura posibilitatea identificarii
superiorului responsabil de actiunile sau inactiunile politistului in exercitarea atributiilor profesionale.
(5) Masurile disciplinare se stabilesc si se aplica numai dupa efectuarea cercetarii prealabile. In cazurile in
care prin aplicarea sanctiunilor disciplinare se dispune amanarea promovarii in grade profesionale sau
functii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale politistului, cercetarea prealabila este
urmata in mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplina special constituite
CAP. III Dispozitii finale ART. 24
Cadrul general al raspunderii
Incalcarea principiilor si regulilor prevazute de prezentul cod atrage raspunderea disciplinara, civila sau
penala a celui vinovat, in conditiile legii.
ART. 25Aplicabilitate
(1) Prezentul cod se aplica personalului aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul
politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si personalului Jandarmeriei Romane aflat
sub incidenta prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane,
indiferent de structura in care este incadrat si de functia pe care o detine.
(2) Dispozitiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toata durata participarii, potrivit
prevederilor legale, la actiunile politiei si pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Afacerilor
Interne care indeplinesc misiuni in cooperare.
ART. 26Evaluare
Normele prezentului cod si aplicarea acestuia vor fi supuse unor evaluari periodice efectuate de structurile
competente in domeniu.
TITLUL II
Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune
ARTICOLUL 15
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi
de libertăţile consacrate prin Constituţie
şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute
Universalitatea
de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile.
ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau
militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de
persoanele care au cetăţenia română şi
Egalitatea în drepturi
domiciliul în ţară. Statul român garantează
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea
Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc
cerinţele legii organice au dreptul de a alege
şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei
publice locale.
ARTICOLUL 17
Cetăţenii români se bucură în străinătate
Cetăţenii români în străinătate
de protecţia statului român şi trebuie să-
şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia
acelora ce nu sunt compatibile cu
absenţa lor din ţară.
ARTICOLUL 18
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care
locuiesc în România se bucură de
protecţia generală a persoanelor şi a
averilor, garantată de Constituţie şi de
Cetăţenii străini şi apatrizii
alte legi.
(2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în
condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a
convenţiilor internaţionale la care România
este parte.
ARTICOLUL 19
(1) Cetăţeanul român nu poate fi
extrădat sau expulzat din România.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului
(1) , cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza
convenţiilor internaţionale la care România
Extrădarea şi expulzarea este parte, în condiţiile legii şi pe bază de
reciprocitate.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi
numai în baza unei convenţii internaţionale
sau în condiţii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de
justiţie.
ARTICOLUL 20
(1) Dispoziţiile constituţionale privind
drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi
interpretate şi aplicate în concordanţă cu
Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate
Tratatele internaţionale privind la care România este parte.
drepturile omului (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale
ale omului, la care România este parte, şi
legile interne, au prioritate reglementările
internaţionale, cu excepţia cazului în care
Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii
mai favorabile.
ARTICOLUL 21
(1) Orice persoană se poate adresa
justiţiei pentru apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea
Accesul liber la justiţie acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi
la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt
facultative şi gratuite.
CAPITOLUL II
Drepturile şi libertăţile fundamentale
ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la
integritate fizică şi psihică ale persoanei
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi sunt garantate.
psihică (2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici
unui fel de pedeapsă sau de tratament
inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă.
ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individuală şi siguranţa
persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea
unei persoane sunt permise numai în cazurile
şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.
(4) Arestarea preventivă se dispune de
judecător şi numai în cursul procesului penal.
(5) În cursul urmăririi penale arestarea
preventivă se poate dispune pentru cel mult
30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult
30 de zile, fără ca durata totală să
depăşească un termen rezonabil, şi nu mai
mult de 180 de zile.
(6) În faza de judecată instanţa este obligată,
în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu
mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi
temeinicia arestării preventive şi să dispună,
de îndată, punerea în libertate a inculpatului,
Libertatea individuală dacă temeiurile care au determinat arestarea
preventivă au încetat sau dacă instanţa
constată că nu există temeiuri noi care să
justifice menţinerea privării de libertate.
(7) Încheierile instanţei privind măsura
arestării preventive sunt supuse căilor de atac
prevăzute de lege.
(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de
îndată la cunoştinţă, în limba pe care o
înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării,
iar învinuirea, în cel mai scurt termen;
învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în
prezenţa unui avocat, ales sau numit din
oficiu.
(9) Punerea în libertate a celui reţinut sau
arestat este obligatorie, dacă motivele acestor
măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii
prevăzute de lege.
(10) Persoana arestată preventiv are dreptul
să ceară punerea sa în libertate provizorie,
sub control judiciar sau pe cauţiune.
(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii
judecătoreşti de condamnare, persoana este
considerată nevinovată.
(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau
aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu
poate fi decât de natură penală.
ARTICOLUL 24
(1) Dreptul la apărare este garantat.
Dreptul la apărare (2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul
să fie asistate de un avocat, ales sau numit
din oficiu.
ARTICOLUL 25
(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi
în străinătate, este garantat. Legea
stabileşte condiţiile exercitării acestui
Libera circulaţie drept.
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul
de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice
localitate din ţară, de a emigra, precum şi de
a reveni în ţară.
ARTICOLUL 26
(1) Autorităţile publice respectă şi
ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
Viaţa intimă, familială şi privată (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de
ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi
libertăţile altora, ordinea publică sau bunele
moravuri.
ARTICOLUL 27
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt
inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde
sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa
unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate
deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a
unei hotărâri judecătoreşti;
Inviolabilitatea domiciliului b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa,
integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii
publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se
efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute
de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise,
în afară de cazul infracţiunilor flagrante.
ARTICOLUL 28
Secretul corespondenţei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al
altor trimiteri poştale, al convorbirilor
telefonice şi al celorlalte mijloace legale
de comunicare este inviolabil.
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor,
precum şi libertatea credinţelor
religioase nu pot fi îngrădite sub nici o
formă. Nimeni nu poate fi constrâns să
adopte o opinie ori să adere la o credinţă
religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea
trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi
de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere şi se
organizează potrivit statutelor proprii, în
Libertatea conştiinţei
condiţiile legii.
(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice
forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire
religioasă.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de
stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv
prin înlesnirea asistenţei religioase în armată,
în spitale, în penitenciare, în azile şi în
orfelinate.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura,
potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor
minori a căror răspundere le revine.
ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor,
a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea
creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin
scris, prin imagini, prin sunete sau prin
alte mijloace de comunicare în public,
sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a
înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de
Libertatea de exprimare comunicare în masă obligaţia de a face
publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa
particulară a persoanei şi nici dreptul la
propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la
ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă,
incitarea la discriminare, la separatism
teritorial sau la violenţă publică, precum şi
manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau
pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică
revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizatorului manifestării artistice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al
postului de radio sau de televiziune, în
condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc
prin lege.
ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la
orice informaţie de interes public nu
poate fi îngrădit.
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor
ce le revin, sunt obligate să asigure
informarea corectă a cetăţenilor asupra
treburilor publice şi asupra problemelor de
interes personal.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să
prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor
Dreptul la informaţie
sau securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi
private, sunt obligate să asigure informarea
corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune
sunt autonome. Ele trebuie să garanteze
grupurilor sociale şi politice importante
exercitarea dreptului la antenă. Organizarea
acestor servicii şi controlul parlamentar
asupra activităţii lor se reglementează prin
lege organică.
ARTICOLUL 32
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat
prin învăţământul general obligatoriu,
prin învăţământul liceal şi prin cel
profesional, prin învăţământul superior,
precum şi prin alte forme de instrucţie şi
de perfecţionare.
(2) Învăţământul de toate gradele se
desfăşoară în limba română. În condiţiile legii,
învăţământul se poate desfăşura şi într-o
limbă de circulaţie internaţională.
Dreptul la învăţătură
(3) Dreptul persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor
maternă şi dreptul de a putea fi instruite în
această limbă sunt garantate; modalităţile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin
lege.
(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit
legii. Statul acordă burse sociale de studii
copiilor şi tinerilor proveniţi din familii
defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în
condiţiile legii.
(5) Învăţământul de toate gradele se
desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi
confesionale, în condiţiile legii.
(6) Autonomia universitară este garantată.
(7) Statul asigură libertatea învăţământului
religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui
cult. În şcolile de stat, învăţământul religios
este organizat şi garantat prin lege.
ARTICOLUL 33
(1) Accesul la cultură este garantat, în
condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta
spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii
naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
Accesul la cultură (3) Statul trebuie să asigure păstrarea
identităţii spirituale, sprijinirea culturii
naţionale, stimularea artelor, protejarea şi
conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea
creativităţii contemporane, promovarea
valorilor culturale şi artistice ale României în
lume.
ARTICOLUL 34
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este
garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru
asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
sistemului de asigurări sociale pentru boală,
accidente, maternitate şi recuperare, controlul
exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor
paramedicale, precum şi alte măsuri de
protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a
persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL 35
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei
persoane la un mediu înconjurător
sănătos şi echilibrat ecologic.
Dreptul la mediu sănătos
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru
exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea
de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
ARTICOLUL 36
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta
de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor
inclusiv.
Dreptul de vot
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii
mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele
condamnate, prin hotărâre judecătorească
definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
ARTICOLUL 37
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu
drept de vot care îndeplinesc condiţiile
prevăzute în articolul 16 alineatul (3) ,
dacă nu le este interzisă asocierea în
partide politice, potrivit articolului 40
alineatul (3) .
Dreptul de a fi ales (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în
ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23
de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor
sau în organele administraţiei publice locale,
vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi
în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani
pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al
României.
ARTICOLUL 38
În condiţiile aderării României la Uniunea
Dreptul de a fi ales în Parlamentul
Europeană, cetăţenii români au dreptul
European
de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul
European.
ARTICOLUL 39
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile
Libertatea întrunirilor sau orice alte întruniri sunt libere şi se
pot organiza şi desfăşura numai în mod
paşnic, fără nici un fel de arme.
ARTICOLUL 40
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide
politice, în sindicate, în patronate şi în
alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militează
împotriva pluralismului politic, a principiilor
statului de drept ori a suveranităţii, a
Dreptul de asociere integrităţii sau a independenţei României sunt
neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice
judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii
poporului, magistraţii, membrii activi ai
armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt
interzise.
ARTICOLUL 41
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupaţiei, precum şi a locului de muncă
Munca şi protecţia socială a muncii este liberă.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie
socială. Acestea privesc securitatea şi
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al
femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu
minim brut pe ţară, repausul săptămânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în
condiţii deosebite sau speciale, formarea
profesională, precum şi alte situaţii specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în
medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu
bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie
de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.
ARTICOLUL 42
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor
militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit
legii, în locul acestora, din motive religioase
sau de conştiinţă;
Interzicerea muncii forţate
b) munca unei persoane condamnate,
prestată în condiţii normale, în perioada de
detenţie sau de libertate condiţionată;
c) prestaţiile impuse în situaţia creată de
calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele
care fac parte din obligaţiile civile normale
stabilite de lege.
ARTICOLUL 43
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru
apărarea intereselor profesionale,
economice şi sociale.
Dreptul la grevă
(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele
exercitării acestui drept, precum şi garanţiile
necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru
societate.
ARTICOLUL 44
(1) Dreptul de proprietate, precum şi
creanţele asupra statului, sunt garantate.
Conţinutul şi limitele acestor drepturi
sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de
titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi
dreptul de proprietate privată asupra
Dreptul de proprietate privată
terenurilor numai în condiţiile rezultate din
aderarea României la Uniunea Europeană şi
din alte tratate internaţionale la care România
este parte, pe bază de reciprocitate, în
condiţiile prevăzute prin lege organică,
precum şi prin moştenire legală.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru
o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit
legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte
măsuri de trecere silită în proprietate publică
a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale,
etnice, religioase, politice sau de altă natură
discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrări de interes general,
autoritatea publică poate folosi subsolul
oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de
a despăgubi proprietarul pentru daunele
aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor,
precum şi pentru alte daune imputabile
autorităţii.
(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3)
şi (5) se stabilesc de comun acord cu
proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin
justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligă la
respectarea sarcinilor privind protecţia
mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi,
precum şi la respectarea celorlalte sarcini
care, potrivit legii sau obiceiului, revin
proprietarului.
(8) Averea dobândită licit nu poate fi
confiscată. Caracterul licit al dobândirii se
prezumă.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate
din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate
numai în condiţiile legii.
ARTICOLUL 45
Accesul liber al persoanei la o activitate
Libertatea economică
economică, libera iniţiativă şi exercitarea
acestora în condiţiile legii sunt garantate.
ARTICOLUL 46
Dreptul la moştenire
Dreptul la moştenire este garantat.
ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat să ia măsuri de
dezvoltare economică şi de protecţie
socială, de natură să asigure cetăţenilor
un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu
Nivelul de trai
de maternitate plătit, la asistenţă medicală în
unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi
la alte forme de asigurări sociale publice sau
private, prevăzute de lege. Cetăţenii au
dreptul şi la măsuri de asistenţă socială,
potrivit legii.
ARTICOLUL 48
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria
Familia
liber consimţită între soţi, pe egalitatea
acestora şi pe dreptul şi îndatorirea
părinţilor de a asigura creşterea,
educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de
nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.
Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai
după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa
legii cu cei din căsătorie.
ARTICOLUL 49
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim
special de protecţie şi de asistenţă în
realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi
ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori
cu handicap. Alte forme de protecţie socială a
copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în
Protecţia copiilor şi a tinerilor activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii
sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori
dezvoltarea normală sunt interzise.
(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi
angajaţi ca salariaţi.
(5) Autorităţile publice au obligaţia să
contribuie la asigurarea condiţiilor pentru
participarea liberă a tinerilor la viaţa politică,
socială, economică, culturală şi sportivă a
ţării.
ARTICOLUL 50
Persoanele cu handicap se bucură de
protecţie specială. Statul asigură
realizarea unei politici naţionale de
egalitate a şanselor, de prevenire şi de
Protecţia persoanelor cu handicap
tratament ale handicapului, în vederea
participării efective a persoanelor cu
handicap în viaţa comunităţii, respectând
drepturile şi îndatoririle ce revin
părinţilor şi tutorilor.
ARTICOLUL 51
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze
autorităţilor publice prin petiţii formulate
numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să
adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor
Dreptul de petiţionare
pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este
scutită de taxă.
(4) Autorităţile publice au obligaţia să
răspundă la petiţii în termenele şi în condiţiile
stabilite potrivit legii.
Dreptul persoanei vătămate de o ARTICOLUL 52

autoritate publică (1) Persoana vătămată într-un drept al
său ori într-un interes legitim, de o
autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, este
îndreptăţită să obţină recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului
legitim, anularea actului şi repararea
pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui
drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru
prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Răspunderea statului este stabilită în condiţiile
legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor
care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă
sau gravă neglijenţă.
ARTICOLUL 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor
libertăţi poate fi restrâns numai prin lege
şi numai dacă se impune, după caz,
pentru: apărarea securităţii naţionale, a
ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a
drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor;
desfăşurarea instrucţiei penale;
Restrângerea exerciţiului unor drepturi
prevenirea consecinţelor unei calamităţi
sau al unor libertăţi
naturale, ale unui dezastru ori ale unui
sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă
este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia
care a determinat-o, să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere
existenţei dreptului sau a libertăţii.
CAPITOLUL III
Îndatoririle fundamentale
ARTICOLUL 54
(1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii
Fidelitatea faţă de ţară publice, precum şi militarii, răspund de
îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le
revin şi, în acest scop, vor depune jurământul
cerut de lege.
ARTICOLUL 55
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să
apere România.
(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor
Apărarea ţării militare se stabilesc prin lege organică.
(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de
20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu
excepţia voluntarilor, în condiţiile legii
organice.
ARTICOLUL 56
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie,
prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile
publice. (2) Sistemul legal de impuneri
Contribuţii financiare trebuie să asigure aşezarea justă a
sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara
celor stabilite prin lege, în situaţii
excepţionale.
ARTICOLUL 57
Cetăţenii români, cetăţenii străini şi
apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
şi libertăţile constituţionale cu bună-
credinţă, fără să încalce drepturile şi
libertăţile celorlalţi.
CAPITOLUL IV
Avocatul Poporului
ARTICOLUL 58
(1) Avocatul Poporului este numit pe o
durată de 5 ani pentru apărarea
drepturilor şi libertăţilor persoanelor
fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului
sunt specializaţi pe domenii de activitate.
Numirea şi rolul (2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot
îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată,
cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei
Avocatul Poporului se stabilesc prin lege
organică.
ARTICOLUL 59
(1) Avocatul Poporului îşi exercită
atribuţiile din oficiu sau la cererea
persoanelor lezate în drepturile şi în
Exercitarea atribuţiilor
libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să
asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar
în exercitarea atribuţiilor sale.
ARTICOLUL 60
Avocatul Poporului prezintă celor două
Camere ale Parlamentului rapoarte,
anual sau la cererea acestora. Rapoartele
Raportul în faţa Parlamentului
pot conţine recomandări privind
legislaţia sau măsuri de altă natură,
pentru ocrotirea drepturilor şi a
libertăţilor cetăţenilor.

Consti Tuti Ar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consti Tuti Ar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.

30 din 25 aprilie 2007

e)reprezentarea Guvernului pe plan local;

g) parteneriat cu autorităţile locale şi cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale;

k)administrarea rezervelor de stat;

g) funcţia de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;

2. îndrumă şi controlează activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la exercitarea

27. organizează şi coordonează activitatea de personalizare, emitere şi evidenţa generală a

b) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securităţii naţionale:

4. organizează, îndrumă şi coordonează activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor şi

2. asigură participarea corespunzătoare la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative

(3) Ministrul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite.

ART. 8(1) Abrogat.

(2)Fundaţia are ca obiective principale:

Codul de etica si deontologie al politistului

CAP. I Domeniul de aplicare si principii generale

ART. 1Responsabilitate si demnitate

Despre politie si cooperarea cu alte institutii ale statului

(2) Politia coopereaza cu Ministerul Public in limitele competentelor ce ii revin in conformitate cu

(3) In indeplinirea atributiilor ce ii revin politia trebuie sa respecte independenta si impartialitatea

ART. 5Controlul politiei

Principiile care guverneaza conduita profesionala a politistului sunt urmatoarele:

b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea - in indeplinirea atributiilor profesionale politistul

c) transparenta - consta in deschiderea pe care politistul trebuie sa o manifeste fata de societate in

d) capacitatea si datoria de exprimare - reprezinta posibilitatea politistului de a analiza situatiile

e) disponibilitatea - presupune interventia politistului in orice situatie in care ia cunostinta despre

g) profesionalismul - presupune aplicarea corecta si responsabila a cunostintelor teoretice si a

h) confidentialitatea - determina obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor

i) respectul - se manifesta prin consideratia pe care politistul o acorda persoanelor, colegilor,

k) independenta operationala - consta in indeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit competentelor

l) loialitatea - se exprima prin atasamentul fata de institutie si valorile promovate de aceasta,

ART. 8Protectia politistului in exercitarea atributiilor

ART. 9Utilizarea fortei

(4) In momentul realizarii obiectivului legitim inceteaza si exercitarea actiunii in forta.

ART. 10 Deontologia masurilor politienesti

ART. 11Relatia politistului cu diferite categorii de persoane

CAP. II Normele de conduita profesionala a politistului

ART. 12Conduita generala

ART. 13Comportamentul politistului

ART. 14Declinarea calitatii

ART. 15Raporturi in exercitarea profesiei

ART. 16Parteneriatul cu comunitatea

In temeiul relatiilor de parteneriat dezvoltate in cadrul comunitatii, politistul furnizeaza membrilor

ART. 17Protectia datelor si informatiilor

ART. 18Respectarea demnitatii umane

ART. 19Atitudinea fata de coruptie

ART. 21Statutul si drepturile politistilor

ART. 22 Legalitatea actiunilor

ART. 23 Raspunderea politistilor

CAP. III Dispozitii finale ART. 24

Cadrul general al raspunderii

Dreptul persoanei vătămate de o ARTICOLUL 52

S-ar putea să vă placă și