Termometrul

PROFESOR:
CHIŞ IOAN ELEV :
COSMA MARIUS GAVRIIL

CLASA a X-a B
 Termometrul
Termometrele sunt dispozitive de măsurare a temperaturii, cu aplicații în aproape
toate domeniile de activitate practică a omului. Sunt dispozitive relativ simple, de construcție
și precizie diferite, capabile să acopere un domeniu larg de temperatură (între -200 °C și
+3000 °C). Denumirea termometrului este derivată din limba greacă, unde „termos”
înseamnă fierbinte şi „metron”, măsurǎ.
Prima încercare de măsurare a temperaturii a fost făcută de omul de ştiinţă
şi medicul grec Galen, undeva prin anul 170 d.Hr. El a documentat o temperatură standard
neutră, din părţi egale de apă fierbinte şi gheaţă. A adăugat de fiecare parte a temperaturii
neutre câte patru grade pentru frig şi patru pentru cald. Până la apariţia termometrului a
fost folosit un dispozitiv numit termoscop (un dispozitiv simplu, cu un tub de sticlă umplut
cu apă), în esenţă un termometru fără scară. Termoscopul putea să arate diferenţele de
temperatură, ceea ce permitea observatorilor să afle dacă ceva devenea mai rece sau mai cald.
Cu toate acestea, termoscopul nu putea furniza o temperatură exactă în grade.

În 1593, Galileo Galilei a inventat un termoscop cu apă, care permitea pentru prima
dată măsurarea variaţiilor de temperatură. Astăzi, invenţia lui Galilei este cunoscută sub
numele de „Termometrul lui Galileo”, chiar dacă prin definiţie el este un termoscop.

În 1612, inventatorul italian Santorio Santorio devenea primul inventator ce

punea o scară numerică termoscopului. Dispozitivul a fost primul termometru clinic
rudimentar; fusese proiectat pentru a lua temperatura umană prin introducerea în gură. Cu
toate acestea, nici invenţia lui Galilei, nici cea a lui Santorio nu erau exacte.
În 1654, Marele Duce de Toscana, Ferdinand al II-lea, inventa primul termometru
închis, utilizând alcoolul ca lichid. Dar acestui instrument îi lipsea o scară standardizată,
motiv pentru care nici el nu a fost foarte corect.
Aproximativ în aceeaşi perioadă, fizicianul german Daniel Gabriel Fahrenheit îl
întâlnea pe astronomul danez Olaus Roemer, care dezvoltase un termometru pe bază de
alcool ce folosea vinul ca lichid. Acesta marcase două puncte pe termometrul său: 60 pentru a
marca temperatura apei ce fierbea şi 7,5 pentru a marca punctul în care gheaţa se topea.

Olaus Roemer
În 1714, Fahrenheit îmbunătăţeşte invenţia lui Roemer şi dezvoltă primul
termometru modern: termometrul cu mercur, ce beneficia de măsurători mai rafinate.
Acesta a ales mercurul, deoarece substanţa se dilată sau se contractă pe măsură ce
temperatura creşte sau scade.

Dar scara Fahrenheit nu este singura utilizata azi, ea fiind una din cele trei scări
utilizate. Celelalte două sunt scara Celsius şi cea Kelvin. În timp ce Fahrenheit este folosită
pentru măsurarea temperaturii în Statele Unite ale Americii, în restul lumii este folosită scara
Celsius.

Anders Celsius William Thomson  Kelvin

Scări de temperatura

Deși nu îi acordăm o atenție deosebită, termometrul ne ajută în foarte multe domenii,

fiind cel care ne oferă informații despre vreme, despre temperatura alimentelor sau chiar
despre temperatura corpului, ajutându-ne în felul acesta sa ne păstrăm sănătatea la cele mai
înalte standarde.