DISCIPLINA GENETICĂ MEDICALĂ

DEPARTAMENTUL CLINIC 7 PEDIATRIE

FACULTATEA DE MEDICINĂ UMF “CAROL DAVILA”
Replicarea ADN

ADN-ul mitocondrial

Acizii ribonucleici
 Replicarea ADN
Replicarea ADN-ului este procesul prin care se
sintetizează ADN-ul.
A fost descris de către Watson-Crick: fiecare catenă a
unei molecule de ADN se comportă ca o matriţă pentru
sinteza unei noi molecule de ADN, iar secvenţa de
nucleotide din catena nou formată este determinată de
complementaritatea bazelor.
Are loc în timpul fazei S a diviziunii celulare.
Pentru ca procesul replicării să se desfăşoare într-o
perioadă de timp rezonabilă sunt necesare mai multe
puncte de start ale replicării (denumite repliconi).
 Schematic, dubla spirală a ADN se separă în cele două
catene componente formând o structură în formă de Y
numită “furcă de replicare”.
 Replicarea ADN

Etapele replicării:

Iniţierea
implică recunoaşterea regiunii de pe o moleculă ADN unde
va începe procesul de replicare.
Elongarea
cuprinde evenimetele ce se desfăşoară la o bifurcaţie de
replicare, unde catenele parentale sunt copiate în catene
fiice.
Terminarea
presupune încheierea procesului atunci când molecula
parentală a fost complet replicată.
 Replicarea ADN

Mecanismele replicării:

Iniţierea
Sub acţiunea unor enzime numite topoizomeraze ADN-ul
este despiralizat
Catenele sunt separate de către alte enzime numite
helicaze, iar proteinele SSB (strand binding proteins)
stabilizează catenele şi împiedică respiralizarea lor
Desfacerea ADN-ului are loc simultan în mai multe puncte
denumite repliconi, la aceste nivele apărând “furcile de
replicare” sau bifurcaţiile de replicare în formă de Y
 Replicarea ADN

Mecanismele replicării:
ADN-ul devine monocatenar, iar ambele catene se replică
simultan, servind ca matriţe pentru catenele nou formate

Pentru iniţierea replicării este nevoie de enzima ARN

primaza care va aşeza primul nucleotid (ARN primer), iar
apoi enzimele necesare replicării numite ADN polimeraze
(Pol δ şi Pol α) vor elonga catenele

ADN polimerazele prezintă două caracteristici generale:

-toate ADN polimerazele sintetizează ADN numai în direcţia 5’→3’
-“nu ştiu” să înceapă sinteza unei catene ci numai să o
alungească, adăugând un nucleotid la extremitatea 3’OH
 Replicarea ADN

Mecanismele replicării:

 Polimerizarea celor două catene care sunt antiparalele

se va face diferit, deoarece ADN polimeraza se poate
deplasa doar în direcţia 5'-3':
1. pentru catena matriţă 3'-5' sinteza catenei noi (denumită leadding
strand sau catenă avansată) se realizează continu, ARN primaza find
necesară doar la începutul replicării, iar apoi ADN polimeraza va
adăuga nucleotid cu nucleotid la capătul 3'-OH.
2. pentru catena matriţă 5'-3' sinteza catenei noi (denumită lagging
strand sau catenă întârziată) se va face discontinu cu ajutorul Pol δ,
începând din punctul mai îndepărtat al furcii de replicare, prin sinteza
unor fragmente de 100-1000 nucleotide numite fragmente Okazaki,
care apoi sunt legate cu ajutorul ADN ligazei.
 Replicarea ADN

Mecanismele replicării:

 Într-o fază mai avansată a replicării primerii sunt

îndepărtaţi atât din structura catenei avansate, cât şi din
cea întârziată, după care golurile sunt umplute de ADN
polimerază α
 Replicarea este bidirecţională, având loc în ambele
sensuri, terminându-se când ADN polimeraza ajunge la
capătul repliconului
 Replicarea este semiconservativă, moleculele de ADN
fiice fiind formate dintr-o catenă veche şi una nouă
 ADN-ul mitocondrial

 Mitocondriile sunt organite celulare a căror funcţie este

producerea de energie.

 Cu toate că majoritatea ADN-ului se regăseşte în nucleul

celulei (98%), mitocondriile prezintă şi ele ADN-ul
propriu.

 Acest material genetic este denumit ADN mitocondrial

(ADNmt).
 ADN-ul mitocondrial

Caracteristicile ADN-ului mitocondrial

 Genomul mitocondrial are un ADN circular, bicatenar
format din 16.569 pb .
 Este format din două catene: catena H (grea) şi catena
L (uşoară)
 Într-o regiune mică denumită bucla CR/D în care se
află situsul de iniţiere al transcripţiei şi replicării, ADN-ul
este alcătuiţi din trei catene: catena H, catena L şi o
secvenţă ADN 7S
 Genomul mitocondrial este compact şi conţine 37 de
gene (28 pe catena H şi 9 pe catena L):
- 13 gene codifică enzime implicate în fosforilarea oxidativă
- 22 gene codifică ARNt (de transfer)
- 2 gene codifică ARNr (ribozomal)
 ADN-ul mitocondrial

Caracteristicile ADN-ului mitocondrial

 Genele ADNmt nu conţin introni
 ADNmt nu este asociat cu proteine şi nu conţine ADN
repetitiv
 Numărul copiilor de ADN variază de la o mitocondrie la
alta, fiind între 2 şi 20
 Codul genetic mitocondrial are o semnificaţie diferită
 ADNmt se transmite exclusiv pe cale maternă
 ADN-ul mitocondrial
Caracteristicile ADN-ului mitocondrial

 Rata mutaţiilor în ADNmt este de 10-15 ori mai mare ca

în ADN nuclear şi deobicei se produce fenomenul de
heteroplasmie, într-o mitocondrie existând atât ADN
nomal cât şi cu mutaţie
 Homoplasmia este situaţia în care o celulă conţine o
populaţie pură de ADNmt normal sau mutant
 Mutaţile ADNmt produc boli neurodegenerative severe
cu un debut tardiv şi evoluţie progresivă precum:
miopatia mitocondrială, sindromul Kearns-Sayre,
neuropatia optică ereditară Leber.
 Acizii ribonucleici

 Acizii ribonucleici sunt macromolecule prin intermediul

cărora informaţia genetică este exprimată şi vehiculată
în organismul uman.
 Structura lor moleculară este foarte asemănătoare cu a
ADN-ului cu diferenţele că glucidul din compoziţie este
reprezentat de riboză în loc de dezoxiriboră, iar timina
este înlocuită cu uracilul. ARN-ul se regăseste în
majoritate sub formă monocatenară, însă poate forma
şi dublu helix în anumite condiţii.
 Din totalitatea moleculelor de ARN regăsite într-o
celulă care este activă din punct de vedere metabolic,
ARNm reprezintă 3-5%, ARNr reprezintă 90%, iar ARNt
aproximativ 4%.
 Acizii ribonucleici
Tipuri principale de ARN
1. ARN mesager (ARNm)
2. ARN de transfer (ARNt)
3. ARN ribozomal (ARNr)
4. Alte tipuri de ARN
 Acizii ribonucleici

ARN mesager (ARNm)

1. rezultă din ARN mesager precursor (pre-ARNm) printr-un
proces de maturare (matisare) care presupune
înlăturarea intronilor şi protejarea extremităţilor.
2. este o copie a secvenţei codante a unei gene şi serveşte
ca şi matriţă pentru sinteza unei proteine.
3. este exportat din nucleu în citoplasmă unde se leagă de
ribozomi şi translatat în proteină cu ajutorul ARNt
4. o secvenţă de trei nucleotite reprezintă un codon care
este apoi tradus printr-un aminoacid în proteină
 Acizii ribonucleici

ARN mesager (ARNm)

5. mărimea moleculei ARNm este direct proporţională cu
dimensiunea peptidului pe care îl codifică, de exemplu
o secvenţă codană de 1000 pb va determina formarea
unei proteine cu 333 aminoacizi.
6. unele ARNm sunt comune tuturor celulelor specificând
proteine house-keeping, iar altele sunt specifice
anumitor celule, de exemplu hemoglobina regăsită doar
în hematii
7. într-o celulă există câteva sute de molecule de ARNm
diferite
 Acizii ribonucleici

ARN de transfer (ARNt)

1. se găseşte în citoplasma celulelor
2. este o moleculă mică de ARN formată din 70-93 de
nucleotide care transferă la situsul ribozomal în timpul
translaţiei un aminoacid specific lanţului polipeptidic în
formare
3. într-o celulă care sintetizează activ proteine se
regăsesc simultan cel puţin 50 de tipuri de ARNt
4. există cel puţin un ARNt pentru fiecare dintre cele 20 de
tipuri de amnioacizi regăsiţi în proteine
 Acizii ribonucleici

ARN de transfer (ARNt)

5. are o structură particulară, prezentând un sit pentru
ataşarea aminoacidului şi trei bucle, dintre care una
prezintă o regiune de trei nucleotide denumită
anticodon pentru recunoaşterea codonului din ARNm
de care se leagă prin legături de hidrogen
6. secvenţa anticodonului ARNt este esenţială pentru
formarea lanţului de aminoacizi ai proteinei.
 Acizii ribonucleici
ARN ribozomal (ARNr)
1. Este sintetizat în nucleu
2. În citoplasmă se combină cu proteine fiind elementul
majoritar din structura ribozomului având atât rol
catalizator cât şi structural în sinteza proteinelor prin
procesul translaţiei
3. Ribozomii umani conţin patru tipuri de ARNr: 5S, 5,8S,
18S şi 28S care intră în componenţa celor două
subunităţi (mare şi mică)
4. Ribozomii leagă ARNm şi realizează sinteza proteinelor
5. Mai mulţi ribozomi pot fi ataşaţi simultan la o moleculă
de ARNm
6. ARNr este regăsit în cantitate mare în citoplasmă
reprezentând 90% din totalitatea ARN-ului
 Acizii ribonucleici

Alte tipuri de ARN

a) ARN mic nuclear (ARNsn) (small nuclear)
 reprezintă un grup heterogen de ARN de 60-360
nucleotide
 intră în constituţia spliceozomului participând la
convertirea pre-ARNm în ARNm prin secţionarea şi
îndepărtarea intronilor
 participă la procesarea altor clase de ARN
 reglează factorii de transcripţie
b) ARN mic nucleolar ARNsno (small nucleolar)
 reprezintă un grup heterogen de ARN de 60-360
nucleotide
 participă la biogeneza ARNr şi ARNt
 participă la reglarea matisării alternative a unor gene
 Acizii ribonucleici

Alte tipuri de ARN

c) Micro ARN (ARNmi)
 este o moleculă de ARN de 21-22 nucleotide
 blochează translaţia sau produce degradarea ARNm
prin fenomenul de „interferenţă ARN”
d) ARN interferent mic (ARNsi) (small interfering)
 este o moleculă de ARN de 20-25 nucleotide
 este utilizat posttranscripţional
e) ARN necodant lung
 este o moleculă de ARN cu o lungime ce depăşeşte
200 de nucleotide
 este implicat în reglarea expresiei genelor prin
modificarea cromatinei, biologia telomerelor,
amprentare, inactivarea cromozomului X.
Va mulţumesc pentru atenţia
acordată!

Dr. Strugaru Cristian Răzvan