Almalău este o localitate situată în Sud-Vestul judeţului Constanţa, parte din zona

geografică a României, Dobrogea.

Numele satului nostru inseamna Valea cu meri, sau Valea Merilor, iar majoritatea
locuitorilor in varsta din satul nostru isi au radacinile din Aidemir, localitate bulgareasca!
Sat aparținând comunei Ostrov.
Nume vechi: Almali, Almaliul.
Marele Dicționar Geografic (1899):
„Almaliul, com. rur., în jud. Constanța, pl. Silistra-Nouă. Este așezată în partea apusană
a județului, la 124 kil. spre V. de orașul Constanța, capitala districtului și în cea apusană
a plășii, la 5 kil. spre V. de orășelul Ostrov, resedința ei; comunele învecinate cu dînsa
sunt: Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., Bugeacul la 8 kil. spre N.E., orașul Silistra din
Bulgaria la 7 kil. spre N.-E. Se mărginește la miază-noapte cu com. urb. Ostrovul, de
care se desparte prin dealurile Ieralcea-Bair, Trincovița și Cărămida;
la răsărit cu com. Gîrlița, separate prin ezerul Gîrlița, la miază-zi cu Bulgaria, despărțită
prin valea Rege-Deresi-Ceair, dealul Șaimeselic-Bair și cu com. Eze-Chioi, despărțită
prin valea Canara-Ceair.
Relieful solului e destul de accidentat și anume de culmile: Ostrovul la miază-noapte,
reprezentată prin dealurile Ieralcea-Bair, cu vîrful Almaliul, 134 m. la N.-V., dealul
Trincovița, 92 m. la N., Cărămida 78 m. la E. și de culmea Almaliul la centru și miază-zi
reprezentată prin dealurile Sari-Mesea-Bair I, II, III, (102, 93, 84 m.) prin interior și apus;
Belezlichi-Sirti, 114 m. la S. Aceste dealuri sunt acoperite în cea mai mare parte cu
pășuni și semănături. Ieralcea-Bair are pe dînsul, pe coamă, ruine de forturi turcești, ca
Arab-Tabia II si Gabrovița, iar la poalele estice sunt sădite vii ce dau un vin bun, vii cari
de alt-fel se mai găsesc și la poalele nord-estice ale Sari-Mesea-Bair I, Sari-Mesea-Bair
II si Belezlichi-Sirti, sunt acoperite cu arbori izolați și tufărișuri ce sunt resturi din întinsele
păduri de odinioară. Movilele sunt puține, însă au avut o importanță oarecare, servind ca
puncte de observație și dese-ori intărite spre a servi ca puncte de apărare ale Turcilor
contra Rușilor; principalele sunt Arabei, 102 m., ce are lîngă ea fortul Arab-Tabia și
pichetul romîn No. 3, Gabrovița 115 m., astă-zi acoperite cu verdeață.
Hidrografia este reprezentată prin pîrîul Almaliul, ce pleacă din dealul Ieralcea-Bair, se
îndreaptă mai întîiu spre N.-E., trecînd prin satul Almaliu, apoi spre S.-V. si se varsă în
lacul Gîrlița, în partea lui apusană, după ce a brăzdat nordul comunei; malurile lui sunt în
general înalte și rîpoase, iar valea sa poartă și numele de Beilic-Ceair. Într'însul se
deschid pe stînga, valea Trincovița, la locul numit Cișmeaua-Ostrovenilor, iar pe dreapta
Iaguda-Ceair și pîrîul Pampur-Ghiolgiu ce vine din Bulgaria; alte văi mai sunt:
Rege-Deresi-Ceair la N.-V. de hotarul spre Bulgaria, de la început și pînă la
Ibraim-Pașa-Cișme, valea Curu-Canara la S., ce se deschide in lacul Gîrlița. Lacul
Gîrlița udă comuna la răsărit; malurile lui sunt în general înalte și stîncoase; într'însul
sunt buni
pești ce se consumă în localitate.
Clima com. este sănătoasă; ploaia cade în cantitate potrivită, ceea ce face ca pămîntul
să fie destul de fertil. Comuna este formată dintr'un cătun: Almaliul, mare și frumos,
așezat pe ambele maluri ale pîrîului Almaliul și pe 3 — 4 văi mici ce se deschid în el;
închis la N. de dealul Ieralcea-Bair și Trincovița, la V. de movilele Gabrovița și Almaliul,
iar la S. de Sari-Mesea-Bair II. Este un sat bogat, cu case mari, frumoase,
bine îngrijite și așezate în ordine pe trel uliți paralele cu pîrîul și vre-o 1-2 transversale;
fie-care căsuța are grădinița ei; la apus sunt vii întinse, ca și la răsărit,
iar numeroasele (25) mori de vînt înveselesc și mai mult aspectul său.
Suprafața comunei este de 24 kil. p. sau 3422 hect. sau 7000 pogoane, din cari 60 hect.
ocupate de vatra satului cu grădinile locuitorilor, avînd 285 case, deci un sat mare; restul
împărțit între locuitori, cari au 2745 hect. și statul cu proprietari ce poseda 17 hect.
Populațiunea totală a com. este de 1590 sufl., care se împarte după cum urmează: după
sex: 801 bărbați, 789 femei, 357 capi de familii, 1230 alte persoane, total 1590; după
stare
civilă: necăsătoriți, 444 bărbați, 434 femei, total 878 ; căsătoriți: 326 bărbați, 326 femei,
total 652; văduvi: 31 bărbați și 29 femei, total 60; dupa instrucție: știu carte 223 bărbați,
52 femei, total 275; nu știu 579 bărbați, 737 femei, total 1315; după cetățenie: cetățeni
Romîni 801 bărbați, 789 femei; după religie: ortodoxi, 801 bărbați, 789 femei;
dupa ocupație, 344 agricultori, 5 comercianți, 1 industriaș, 7 alte profesii, total 357;
contribuabili 357; după avere: 304 împroprietăriți, 40 neîmproprităriți, total 344.
În privința calităței pămîntului, suprafața com. se împarte astfel: 660 hect. teren
neproductiv, 2752 hect. teren productiv, din cari 2172 hect. teren cultivabil (2162 hect. al
locuitorilor), 16 hect. teren necultivabil (al locuitorilor), 415 hect. teren izlaz (tot al
locuitorilor), 159 hect. teren vii (din cari 152 ale locuitorilor).
Ocupațiunile locuitorilor sunt: agricultura, cu 344 plugari cari au 164 pluguri, 100 cari au
boi, 193 căruțe cu cai, 5 mașini de secerat, 3 trioare, 5 mașini de vînturat, cultivarea viei,
a celor 159 hect.; creșterea vitelor, posedînd cam 6308 capete de vite, din cari: 353 cai,
846 boi, 12 bivoli, 5060 oi, 14 capre, 22 porci ; sunt și 24 puțuri din cari 17 prin sate, 7
pe cîmp, și 3 poduri stătătoare pe rîul Almaliul.
Industria este cea simpla, casnică; sunt în comună: 7 mori cu apă și 2 mori de vînt.
Comerciul e destul de activ și constă în importul manufacturer, uneltelor agricole și în
exportui vinului, cerealelor, vitelor; sunt 5 comercianți, toți cîrciumari. Comerciul se face
prin orașul Ostrov, lipsind cale ferată care să treacă prin com. Budgetul comunei e de
6366 lei la venit și de 3518 lei la chelt., ramînînd deci un excedent de 2847 lei.
Căile de comunicație sunt: un drum mare Ostrov-Cuzgun ce trece pe la răsărit de sat și
din care se desface o ramură spre sat; apoi drumuri vecinale la Eze-Chioi si Gîrlița,
Bugeac, Silistra bulgară. Biserica este una singură, înființată și întreținută cu 10 hect.
pămînt de la stat, cu hramul Înălțarea-Domnului și avînd ca deservenți 2 preoți si 1
cîntăreț.
Școala este una rurală mixtă, întreținută de stat cu 1 învățător și o învățătoare, cu 68
elevi înscriși.”