Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENT SOCIOLOGIE ȘI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Aprob:
Şef departament_______ S. Melicenco
dr., conf. univ.
TEST NR. 2

Pentru examen la disciplina „Planificarea şi organizarea serviciilor sociale”

Ciclul II, Masterat

Subiectul 1. Esenţa serviciilor sociale BAREMUL DE


NOTARE:
1.1 Definiţi şi clasificaţi serviciile sociale Punctaj Nota
1.2 Caracterizaţi serviciile sociale (primare, specializate , înalt specializate) Nivelul
: :
1.3 Argumentaţi importanţa serviciilor sociale
Nivelul I
4-6 5
Subiectul 2. Mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii – 2p
sociale Nivelul 7-10 6
1.1 Identificaţi etapele mecanismului de referire a cazului în sistemul de II – 3p 11-14 7
servicii sociale Nivelul 15-17 8
1.2 Analizaţi mecanismul de referire a cazului în sistemul de servicii sociale III – 18-19 9
la nivel comunitar 5p
1.3 Estimaţi eficienţa mecanismului de referire a cazului în sistemul de 20 10
servicii sociale la nivel de raion

Decembrie 2020
Examinator: Aliona Chisari-Rurak _______________
1.1
Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea necesităţilor
sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate, precum şi de prevenire a
marginalizării şi excluziunii sociale.

Serviciile sociale conform Dicţionarului de politici sociale sunt instrumente de realizare a unor
obiective sociale, de natură redistributivă, care au drept obiectiv creşterea bunăstării sociale.

În dicţionarul de Sociologie serviciile sociale sunt definite ca totalitate a serviciilor oferite de către stat
populaţiei în mod gratuit sau la un tarif redus.

Analizând aceste definiţii, evidenţiem că serviciile sociale sunt abordate în două sensuri: lato senso acestea
constituie servicii oferite tuturor membrilor societăţii, iar stricto senso reprezintă activităţi realizate doar în
favoarea persoanelor sau familiilor aflate în dificultate.

Cele mai importante servicii sociale sunt :


- în domeniul educaţional
- în domeniul sănătăţii
- în domeniul juridic
- în domeniul asistenţei sociale

Serviciile sociale se clasifică în următoarele tipuri:


            a) servicii sociale primare;
            b) servicii sociale specializate;
            c) servicii sociale cu specializare înaltă.

1.2
Serviciile sociale primare sunt serviciile care se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor şi au
drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea
socială.
Serviciile sociale specializate sunt serviciile care implică antrenarea specialiştilor şi au drept scop menţinerea,
reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se află
beneficiarul sau familia acestuia.
Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau într-o instituţie
specializată de plasament temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce pot include orice combinaţie
de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere
continuă (24/24 ore).

Serviciile de asistenţă socială pot interveni în două tipuri de situaţii:


- în situaţii excepţionale, de exemplu pentru susţinerea celor care au suferit în urma unor calamităţi
naturale, pentru susţinerea copiilor abuzaţi. În acest caz, serviciile pot fi oferite paralel cu anumite
prestaţii băneşti sau de altă natură.
- în situaţie de dificultate cronică, de exemplu pentru susţinerea persoanelor eliberate din locurile de
detenţie, copiilor lipsiţi de îngrijire părintească, persoanelor dependente de drog şi alcool etc.

Toate serviciile sociale, îndeplinesc următoarele funcţii:


- dezvoltarea capacităţilor proprii ale persoanei, familiilor sau comunităţilor.
- suportul profesional. Acesta are drept scop susţinerea, în vederea depăşirii problemelor personale,
familiale sau comunitare, prin consiliere, terapie individuală sau de grup, a persoanelor care nu pot
depăşi prin resurse proprii situaţia de dificultate în care se află.
- facilitarea absorbţiei suportului social. De multe ori, persoanele sau familiile aflate în dificultate
nu cunosc ce drepturi, în domeniul protecţiei sociale, le oferă legea. De aceea, asistentul social are
obligaţia de a-i informa despre aceste drepturi.
- focalizarea şi eficientizarea suportului social. Diferitele servicii de asistenţă socială trebuie să ofere
asistenţă focalizată şi selectivă familiilor sau persoanelor aflate în dificultate, precum şi să asigure
utilizarea efectivă a resurselor alocate pentru acoperirea unui anumit risc.
- apărarea intereselor şi drepturilor persoanelor aflate în dificultate. Această funcţie se realizează
în cazul în care persoana nu este capabilă să acţioneze în mod eficient pentru asigurarea respectării
propriilor drepturi.
- diagnoza problemelor socioumane. Această funcţie se realizează prin identificarea şi înregistrarea la
nivel comunitar a segmentelor populaţiei vulnerabile. În cazul planificării serviciilor, obligatoriu
trebuie să se ţină cont de categoriile de persoane vulnerabile care există în comunitatea respectivă.
- prevenţia. Serviciile de asistenţă socială au scopul de a preveni apariţia unor procese sociale
patologice (de exemplu: abandon şcolar; delincvenţă; violenţă domestică).
1.3
Gradul de dezvoltare al oricărei societăți se bazează pe organizarea eficientă a sistemului economic,
precum și pe menținerea bunăstării populației. Astfel, în acest caz, un rol determinant corespunde serviciilor
sociale, prin care se realizează anumite obiective sociale, de natură redistributivă, reprezentând servicii publice
care au ca scop creșterea bunăstării sociale a anumitor categorii de populație, familii care locuiesc în anumite
situații de dificultate.
În prezent, în Republica Moldova sunt implementate activ diverse servicii sociale, predestinate pentru a
răspunde nevoilor anumitor categorii de persoane în circumstanțe dificile, dar, din cauza situației economice
actuale și a instabilității politice, este dificil să se mențină un echilibru în furnizarea de servicii sociale. Dar, din
punct de vedere organizațional, serviciile sociale sunt destul de bine planificate, sunt suficient de importante
pentru beneficiarul care le solicită. În același timp, putem preciza că serviciile sociale sunt de interes general și
sunt organizate în diferite forme / structuri, în funcție de nevoile identificate, de numărul potențialilor
beneficiari, de complexitatea situațiilor, de dificultatea și gradul de risc social. Atunci când sunt furnizate într-
un mod practic, serviciile sociale devin garanția că beneficiarul se va confrunta cu problemele lor
socioeconomice, de sănătate și incluziune socială. Conform art. 1 din legea asistenței sociale, serviciile sociale
prezintă toate măsurile și activitățile desfășurate pentru a satisface nevoile sociale ale indivizilor / familiilor în
vederea depășirii situațiilor dificile, prevenirii marginalizării și excluziunii sociale. Aceasta înseamnă că aceste
servicii joacă un rol destul de important în îmbunătățirea bunăstării și a calității vieții. Astfel, orice serviciu
social este furnizat în conformitate cu o procedură veridică și clar stabilită. Oricine se consideră în pericol are
toate drepturile de a beneficia de anumite servicii sociale. Omul care trăiește are nevoie de condiții decente de
viață, un loc de muncă cu un salariu stabil și adecvat pentru întreținerea familiei, în același timp un mediu curat
și ordonat.

2.1
Mecanismul de referire în sistemul de servicii sociale este divizat în trei niveluri: nivelul comunitar,
nivelul raional/municipal și nivelul national. Toate nivelurile sunt interdependente. Traseul poate începe de la
orice nivel, dar de regulă, traseul începe în comunitate și după asistența acordată se încheie cu re/integrarea
beneficiarului în comunitatea de origine. Mecanismul de referire al beneficiarului în sistemul de servicii sociale
este realizat în etape și este însoțit de documentarea/documentația necesară.. La fiecare nivel din cadrul
mecanismului de referire se respectă următoarele etape de lucru cu beneficiarul:
I. Identificarea și înregistrarea cazului

II. Evaluarea beneficiarului și familiei lui și elaborarea planului


individualizat de asistență
III. Implementarea planului individualizat de asistență

IV. Închiderea cazului și monitorizarea post-intervenție

Cazul poate fi referit spre diferite niveluri la orice etapă de lucru cu beneficiarul.

2.2
Mecanismul de referire al cazului în sistemul de servicii sociale, de cele mai multe ori, începe la nivel de
comunitate, unde asistentul social comunitar prestează servicii sociale în conformitate cu procedurile
managementului de caz. Referirea cazului spre alte servicii sociale se realizează la propunerea asistentului
social comunitar prin intermediul asistentului social supervizor și șeful Serviciului de asistență socială
comunitară.

I. ldentificarea și înregistrarea cazului

1. Identificarea cazului este o activitate, realizată de asistentul social prin interacțiune activă cu membrii
comunității pentru depistarea persoanelor, familiilor aflate în dificultate, precum și cu instituțiile relevante din
comunitate: primăria, școala, grădinița, poliția, medicul de familie, ONG-le active în domeniul asistenței sociale
și altele. Pentru facilitarea acestui proces, asistentul social trebuie să stabilească relații de colaborare eficientă
cu instituțiile și membrii comunității.
Căile de identificare a beneficiarilor sunt următoarele:
- Identificarea cazului de asistentul social comunitar — în urma interacțiunii cu actorii comunitari și cu
populația din comunitate;
- Identificarea cazului de alte institutii și organizatii - primăria, școala, grădinița, poliția, medicul de
familie, ONG-le active în domeniul asistenței sociale și altele;
- Identificarea cazului de alte persoane din comunitate — vecini, rude, membrii familiei biologice și
extinse.
- Adresare personală — beneficiarul se adresează personal pentru ajutor la asistentul social sau lucrătorul
social;

2. Înregistrarea cazului /Colectarea datelor primare / Definirea problemei


După identificarea cazului acesta este înregistrat într-un registru special de evidență a persoanelor care solicită
audiență. În același registru se notează informația primară despre beneficiar, din spusele lui sau din spusele
persoanei care identifică beneficiarul, se definește problema. Pentru definirea și confirmarea situației
beneficiarului asistentul social ar putea să aibă discuții telefonice cu persoane fizice sau juridice relevante.

În baza acestei informații asistentul social decide dacă cazul se încadrează în criteriile de eligibilitate pentru
serviciile sociale. În cazul confirmării problemei se deschide dosarul beneficiarului.

La această etapă cazul poate fi referit spre servicii sociale specializate la nivel de raion.

II. Evaluarea beneficiarului și familiei lui și elaborarea planului individualizat de asistență

3. Evaluarea initială este o investigare de o sigură dată, realizată în baza vizitei la domiciliu a
beneficiarului cu completarea anchetei sociale, conform metodologiei managementului de caz.
În cazuri de urgență, asistența poate fi oferită de asistentul social comunitar, sau beneficiarul poate fi referit
pentru asistentă de urgentă la nivel de raion. În asemenea cazuri evaluarea se realizează după prestarea
serviciilor de urgență.

4. În baza datelor evaluării inițiale se stabilește și se oferă asistența socială, în una din următoarele forme:
- interventie de o singură dată. Intervenția de o singură dată din partea asistentului social comunitar poate
consta în susținerea beneficiarului în solicitarea de stabilire a dreptului la ajutor social, obținerea mesei gratuite
la școală sau în cadrul cantinei de ajutor social, achitarea rechizitelor la început de an școlar, perfectarea actelor
de identitate, etc.. După intervenția de o singură dată dosarul poate fi închis.
- interventie de lungă durată Intervenția de lungă durată constă în susținerea beneficiarului pentru o
perioadă mai lungă.
- referirea beneficiarului .spre .servicii .specializate la nivel de raion.

5. În cazuri dificile, în care se identifică necesitatea unei intervenții de lungă durată se va efectua evaluarea
complexă. Evaluarea complexă este o investigare și analiză amănunțită a situației cazului, realizată de asistentul
social comunitar prin interacțiunea cu beneficiarul, familia lui, rețeaua lui socială și instituțiile relevante pentru
beneficiar. Evaluarea cazului se va realiza conform metodologiei managementului de caz.

În procesul evaluării complexe este posibil ca asistentul social să depisteze că beneficiarul necesită o intervenție
specializată și că comunitatea nu dispune de resursele necesare. In asemenea cazuri, asistentul social comunitar
referă beneficiarul spre servicii specializate la nivel de raion.

6. În urma efectuării evaluării complexe a situației cazului se identifică necesitățile beneficiarului și se


elaborează planul individualizat de asistență, conform metodologiei managementului de caz.

În cazul în care evaluarea demonstrează complexitatea cazului și necesitatea intervenției serviciilor specializate,
care nu pot fi oferite în comunitate, cazul va fi referit spre serviciile specializate la nivel de raion.

III. Implementarea planului individualizat de asistență

7. Implementarea planului individualizat de asistență se realizează în parteneriat cu beneficiarul, de către


asistentul social comunitar care este și manager de caz și de membrii echipei multe-disciplinare comunitare, din
care fac parte persoanele relevante, cum ar fi lucrătorul social, medicul de familie, educatorul, profesorul,
secretarul primăriei, reprezentanții ONG-lor, etc. În acest proces este implicat și asistentul social supervizor. În
cazul în care este necesară intervenția specializată pentru unele acțiuni prevăzute în planul individualizat de
asistență în procesul de implementare a planului individualizat de asistență se implică specialistul de la nivel de
raion.

8. Reevaluarea .si revederea planului individualizat de asistență, se organizează la o anumită perioadă de la


includerea beneficiarului în sistemul de servicii sociale. Progresele realizate în această perioadă sunt înregistrate
în dosarul beneficiarului. Reevaluarea și revederea planului individualizat de asistență vor determina
necesitatea de a continua intervenția sau de a închide cazul.

IV. Închiderea cazului și monitorizarea post-intervenție

9. Închiderea cazului se realizează, în termenele stabilite în planul individualizat de asistență și gradului de


realizare a acestuia, cu implicarea în acest proces a beneficiarului.

10. În cazul în care este necesar de continuat lucru cu beneficiarul pentru menținerea progreselor realizate se
decide cu privire la elaborarea planului de monitorizare po.st-interventie, care de asemenea este înregistrat în
dosarul beneficiarului.

2.3
Identificarea cazurilor la nivel de raion este o activitate realizată de specialiștii din cadrul DASPF prin
interacțiune activă cu membrii comunității pentru depistarea persoanelor, familiilor aflate în dificultate, precum
și cu instituțiile de la nivel de raion. Este posibilă identificarea cazurilor și prin adresarea personală a
persoanelor în dificultate la specialiștii din cadrul DASPF.
Referirea cazurilor de la nivel național: Cazurile referite de la nivel național sunt fie cazurile referite de
serviciile sociale din subordinea MSMPS sau altor autorități centrale, fie din partea serviciilor cu specializare
înaltă care au realizat intervenția și referă cazul la nivel de raion pentru intervenție ulterioară, cu informarea
Direcției de resort din cadrul MSMPS. În ambele cazuri se perfectează dosarul beneficiarului, în care este
specificat planul individualizat de îngrijire cu intervențiile necesare de la nivel de raion. Dosarul se transmite de
la un nivel la altul, prin intermediul specialiștilor și unde este posibil cu informarea și implicarea beneficiarilor.
Cazurile de la nivel de comunitate pot fi referite prin intermediul asistentului social supervizor și șefului
serviciului asistență socială comunitară sau, în cazuri de urgență, direct către specialiștii din cadrul DASPF. În
primul caz, se perfectează dosarul beneficiarului, care conține planul individualizat de asistență, în cel de-al
doilea caz în regim de urgență, se cunoaște doar informația primară cu privire la situația beneficiarului.
Cazurile identificate la nivel de raion sunt evaluate de către:
a) specialistul din cadrul S/DASPF sau din cadrul serviciului social specializat, dacă beneficiarul are
nevoie de servicii sociale specializate,
b) este referit la nivel de comunitate pentru evaluare de către asistentul social comunitar în cazurile cînd
beneficiarul necesită servicii sociale comunitare.

Monitorizarea cazului la nivel de raion în cadrul serviciilor specializate se realizează de către managerul
de caz, specialistul din cadrul S/DASPF sau specialistul care prestează servicii specializare de tip rezidențial în
cadrul: centrelor de plasament temporar, centrelor de reabilitare, azilurilor.
Revederea planului individualizat de asistență trebuie să stabilească perioada și nivelul de intervenție precum și
momentul închiderii cazului.
Eficienţa mecanismului de referire a cazului în sistemul de servicii sociale la nivel de raion este una
pozitivă, bine organizată dar în același timp foarte complicată, având legături strânse cu sistemele de servicii
sociale la nivel de comunitate și la nivel național.

S-ar putea să vă placă și