UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMNISTRATIVE

MASTER STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE

FENOMENUL DE CRIMINALITATE
ORGANIZATĂ

Prof. : Doina Mureșan

Masterand : Petre Mariana-Petronela

BUCURESTI, 2022

1
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. EMPACT
CAPITOLUL II. Prioritățile UE în materie de criminalitate
1. Rețele infracționale cu grad ridicat de risc
2. Atacurile cibernetice
3. Traficul de ființe umane
4. Exploatarea sexuală a copiilor
5. Introducerea ilegală de migranți
6. Traficul de droguri
7. Infracțiuni de fraudă, economice și financiare
8. Criminalitatea organizată contra patrimoniului
9. Infracțiunile împotriva mediului
10. Traficul cu arme de foc
CONCLUZII.

2
INTRODUCERE

Criminalitatea organizată este un concept dificil de definit şi, pe cale de

consecinţă, este la fel de dificil de evaluat întrucât nu poate fi asimilată unei
forme exacte de criminalitate. În cea mai mare parte a statelor membre ale
Uniunii Europene nu există texte legislative specifice care să definească şi să
pedepsească criminalitatea organizată.
Mai mult decât atât, se poate vorbi şi de o inconsecvenţă terminologică în
literatura juridică internaţională, concretizată în utilizarea deopotrivă a
următoarelor sintagme: „criminalitate organizată”, „crimă organizată”, „grup
infracţional organizat”, „criminalitate transfrontalieră”, „criminalitate
organizată transnaţională”.
În sens larg, prin „criminalitate” se înţelege un ansamblu de manifestări anti-
sociale care încalcă prevederile normei de drept şi atrag intervenţia forţei
coercitive a statului, în timp ce „crima” este definită în dreptul penal ca fiind
orice violare a legii penale.
Apare ca evident faptul că noţiunea de „criminalitate” se relaţionează la
fenomen în general, iar noţiunea de „crimă” se relaţionează la orice violare a
legii penale. Cu toate acestea, noţiunea de „criminalitate” a făcut şi face obiectul
a numeroase definiţii considerate utile, dar lipsite de universalitate.
Studiile de început dedicate crimei organizate identifică criminalitatea
organizată cu organizaţia criminală, sindicatul crimei, cartelurile criminale etc.
În prezent, analiza definiţiilor întâlnite în literatura juridică internaţională relevă
faptul că unii autori utilizează conceptul de criminalitate organizată pentru a
defini relaţiile dintre organizaţiile ilegale, în timp ce alţii utilizează conceptul
pentru a defini un grup de activităţi ilegale efectuate de către anumiţi agenţi.

3
 CAPITOLUL I. EMPACT

EMPACT este inițiativa emblematică a UE în lupta UE împotriva criminalită ții

organizate.

Criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră pentru cetățenii, întreprinderile și

instituțiile europene, precum și pentru economia europeană. În 2019, veniturile provenite din
săvârșirea de infracțiuni pe principalele piețe infracționale s-au ridicat la 1 % din PIB-ul UE,
adică 139 de miliarde EUR.

Grupurile infracționale sunt prezente în toate țările UE și își desfășoară adesea activitatea la
nivel transfrontalier. 70 % dintre grupurile infracționale sunt, de fapt, active în mai mult de
trei state membre.Principalele activități infracționale din Europa sunt traficul de droguri,
criminalitatea informatică, frauda cu produse accizabile, introducerea ilegală de migranți și
traficul de ființe umane.

În mai 2021, UE și-a adoptat prioritățile pentru următorii patru ani privind combaterea
criminalității grave și organizate. Prioritățile vor fi puse în aplicare între 2022 și 2025 în
cadrul „Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale”
(EMPACT).În februarie 2021, țările UE au decis să transforme EMPACT într-un instrument
permanent de combatere a criminalității grave și organizate. În cadrul EMPACT, statele
membre ale UE, agențiile UE și alți parteneri colaborează strâns pentru a aborda amenințările
infracționale majore prin acțiuni operaționale comune menite să dezmembreze rețelele
infracționale, structurile și modelele de afaceri ale acestora”1.

Ce este EMPACT?
EMPACT este o inițiativă multidisciplinară a UE, bazată pe informații și pe date concrete,
care își propune să abordeze principalele amenințări infracționale cu care se confruntă UE.
Aceasta este condusă de statele membre și presupune cooperarea unui număr mare de agenții
și parteneri, inclusiv:
 agenții de aplicare a legii

1
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-fight-against-crime/

4
  instituții, agenții și organe ale UE
 organizații publice și private
 țări relevante din afara UE
Această inițiativă include atât măsuri preventive, cât și măsuri represive, precum și acțiuni
operaționale și strategice.
EMPACT a fost pusă în aplicare pentru prima dată în perioada 2012-2013. Au urmat două
cicluri complete de 4 ani în perioadele 2014-2017 și 2018-2021. În martie 2021, Consiliul a
adoptat concluzii privind continuarea permanentă a EMPACT ca instrument-cheie pentru
cooperarea operațională în scopul combaterii criminalității internaționale organizate și grave.
EMPACT va continua să urmeze cicluri de patru ani care încep cu evaluarea amenințărilor
infracționale și cu adoptarea priorităților UE în materie de criminalitate. Pentru fiecare dintre
aceste priorități, ulterior sunt elaborate, puse în aplicare și monitorizate planuri de acțiune
operaționale anuale. La sfârșitul ciclului de 4 ani, se efectuează o evaluare independentă care
analizează punerea în aplicare și rezultatele obținute și oferă orientări pentru următorul ciclu.
Rezultatele luptei UE împotriva criminalității
În 2020, EMPACT a avut rezultate semnificative, printre care:
 peste 33 de tone de droguri confiscate
 pierderi în valoare de 73,5 milioane EUR în domeniul fraudelor cu mijloace de plată
fără numerar împiedicate
 evaziune fiscală în valoare de 245 de milioane EUR în domeniul fraudei cu produse
accizabile împiedicată
 2 280 de persoane care introduc ilegal migranți arestate
 5 030 de potențiale victime ale traficului de persoane identificate

CAPITOLUL II. Prioritățile UE în materie de criminalitate

Prioritățile UE în materie de criminalitate pentru perioada 2022-2025

Cele 10 priorități ale UE în materie de criminalitate adoptate de Consiliu se bazează pe
recomandările identificate în „Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de
criminalitate și criminalitatea organizată în UE” (SOCTA UE), elaborată de Europol, și țin
seama de alte documente strategice, evaluări și politici.
1. Rețele infracționale cu grad ridicat de risc
43 % dintre grupurile infracționale organizate din UE sunt structurate în jurul unui grup
central, 40 % sunt structurate ierarhic, iar 17 % sunt rețele libere.

5
Prin urmare, este esențial să se intensifice dezmembrarea structurilor de criminalitate
organizată și să se vizeze atât grupurile care prezintă un risc mai ridicat pentru securitatea
Europei, cât și persoanele din ierarhia superioară a organizațiilor criminale.
Activitatea UE de combatere a rețelelor infracționale cu grad ridicat de risc se concentrează
în special asupra grupurilor care utilizează:
 corupția
 acte de violență
 arme de foc
 spălarea banilor

2. Atacurile cibernetice
Criminalitatea informatică vizează, de regulă, calculatoarele, rețelele sau alte forme de
tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC). Aceasta include, de exemplu, crearea și
răspândirea de programe malware, pirateria pentru a fura date sensibile și atacurile vizând
blocarea accesului (DoS) menite să cauzeze prejudicii financiare și/sau prejudicii aduse
reputației.
Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai numeroase și mai sofisticate în
întreaga Europă. Se preconizează că această tendință va continua să crească în viitor, date
fiind previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi
conectate la internetul obiectelor până în 2024.UE intenționează să își consolideze măsurile
de combatere a criminalității informatice, în special prin vizarea infractorilor cibernetici care
oferă servicii infracționale specializate online”2.
3. Traficul de ființe umane
Traficul de persoane este o infracțiune gravă care încalcă drepturile fundamentale ale
oamenilor. Aceasta implică exploatarea criminală a persoanelor vulnerabile în scopul unic al
obținerii de câștiguri economice.
Exploatarea sexuală este cea mai răspândită formă de trafic în UE (59%), urmată de
exploatarea prin muncă (21%), criminalitatea forțată (10%), cerșetoria forțată, căsătoriile
forțate și aservirea domestică.UE a luat mai multe măsuri pentru a preveni traficul de
persoane, a pedepsi infractorii și a proteja victimele.
Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a neutraliza rețelele infracționale implicate în
traficul de persoane, în special infractorii care:
 exploatează minori
 utilizează violența împotriva victimelor și a familiilor acestora sau le amenință cu
violența
 recrutează victime online și le fac publicitate online”3.

2
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/
3
3. https://ec.europa.eu/anti-trafficking/select-language?destination=/node/1

6
4. Exploatarea sexuală a copiilor
Numărul incidentelor care implică exploatarea online a copiilor a crescut constant în ultimii
ani și s-a intensificat în continuare în timpul pandemiei de COVID-19.
Inovarea tehnologică accelerată și accesibilitatea pe scară largă și în creștere a TIC facilitează
ocazii pentru infractori de a comite abuzuri asupra copiilor și de a-i exploata. Acest tip de
infracțiune este extrem de insuficient raportat și, din păcate, multe victime rămân
neidentificate.UE urmărește să combată abuzul asupra copiilor, atât online, cât și offline,
inclusiv producerea și difuzarea de materiale care prezintă abuzuri asupra copiilor, precum și
exploatarea sexuală online a copiilor.Instituțiile UE lucrează în prezent la o nouă legislație
pentru combaterea abuzului sexual online asupra copiilor și a exploatării sexuale online a
copiilor”4.
5. Introducerea ilegală de migranți
Introducerea ilegală de migranți este o infracțiune de nivel mondial care îi expune pe migranți
la riscuri care le pun viața în pericol. Criza migrației din 2015 a avut un impact profund
asupra peisajului infracțional din Europa, rețelele infracționale sporindu-și în mod substanțial
implicarea în introducerea ilegală de migranți.
Peste 90 % dintre migranți plătesc călăuze pentru a încerca să ajungă în Europa. Este o
afacere extrem de profitabilă pentru rețelele infracționale, care presupune un risc redus de a fi
prins. Se estimează că introducerea ilegală de migranți a generat, în 2015, o cifră de afaceri
de 3-6 miliarde EUR pe plan mondial și peste 200 de milioane EUR în 2019 pe rutele
maritime care duc în Uniunea Europeană.
UE a luat măsuri decisive pentru a combate rețelele infracționale care exploatează migranții
vulnerabili și intenționează să depună mai multe eforturi, în special pentru a viza infractorii
care oferă servicii de facilitare de-a lungul principalelor rute de migrație”5.

6. Traficul de droguri
38 % din totalul activităților infracționale din UE sunt legate de traficul de droguri. Piața
drogurilor ilicite este, în fapt, una dintre principalele surse de venit pentru grupurile
infracționale organizate din Uniunea Europeană și se ridică la o valoare anuală estimată a
vânzărilor cu amănuntul de cel puțin 30 de miliarde EUR.
Piețele europene ale drogurilor sunt caracterizate de:
 o disponibilitate ridicată a diferitelor tipuri de droguri
 confiscări tot mai importante
 utilizarea tot mai frecventă a violenței și profituri uriașe
 utilizarea tehnologiilor pentru facilitarea traficului ilicit

4
https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/child-sexual-exploitation
5
https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/facilitation-of-illegal-immigration

7
Aceste evoluții s-au accentuat în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Principalul obiectiv al UE în acest domeniu este de a identifica și viza rețelele infracționale
implicate în traficul de droguri, inclusiv traficul și distribuția de canabis, cocaină, heroină,
droguri sintetice și substanțe psihoactive noi”6.
7. Infracțiuni de fraudă, economice și financiare
În întreaga UE sunt prezente sisteme de fraudă care vizează cetățeni, întreprinderi și
infrastructuri critice.
În contextul pandemiei de COVID-19, autorii fraudelor au profitat de insecuritate și de
cererea tot mai mare de anumite produse ca urmare a crizei. Printre domeniile de
criminalitate economică de interes specific pentru echipele comune de anchetă ale UE se
numără:
 sistemele de fraudă online
 frauda cu produse accizabile
 frauda intracomunitară cu firme „fantomă” (frauda MTIC)
 infracțiunile legate de proprietatea intelectuală
 contrafacerea mărfurilor și falsificarea de monede
 fondurile provenite din săvârșirea de infracțiuni
 spălarea banilor”7.
8. Criminalitatea organizată contra patrimoniului
Criminalitatea organizată contra patrimoniului este cel mai vizibil tip de criminalitate
organizată și are un impact direct asupra persoanelor și organizațiilor. Peste un milion de
cazuri legate de spargeri sunt raportate în fiecare an în UE.În 2020, numărul de spargeri
domestice și de furturi obișnuite a scăzut în general, având în vedere faptul că restricțiile
impuse în contextul pandemiei de COVID-19 au făcut ca oamenii să stea mai mult acasă.
UE urmărește să neutralizeze rețelele infracționale implicate în criminalitatea organizată
contra patrimoniului, punând un accent deosebit pe:
spargerile organizate
furturi și jafuri
criminalitatea legată de autovehicule
comerțul ilegal cu bunuri culturale”8.
9. Infracțiunile împotriva mediului

6
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-drugs-policy/
7
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/fight-against-terrorist-financing/
8
https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/organised-property-crime

8
Infracțiunile împotriva mediului reprezintă una dintre cele mai profitabile activități de
criminalitate organizată pe plan mondial și afectează în mod semnificativ nu numai mediul, ci
și sănătatea oamenilor.
Infracțiunile împotriva mediului includ:
 colectarea, transportul, recuperarea sau eliminarea necorespunzătoare ale deșeurilor
 emisia, deversarea sau eliberarea ilegale de substanțe în aer, apă sau sol
 uciderea, distrugerea, deținerea de specii de plante sau animale sălbatice protejate sau
comerțul cu acestea
 comerțul ilegal cu substanțe care diminuează stratul de ozon
UE a luat mai multe măsuri pentru a combate rețelele infracționale implicate în toate formele
de infracțiuni împotriva mediului și intenționează să depună mai multe eforturi, în special
prin vizarea grupurilor infracționale care au capacitatea de a se infiltra în structuri comerciale
legale sau de a-și înființa propriile întreprinderi care să le faciliteze infracțiunile”9.
10. Traficul cu arme de foc
Infractorii se bazează adesea pe disponibilitatea armelor pentru a-și desfășura activitățile. Cu
toate acestea, piața armelor de foc din UE rămâne modestă ca dimensiune. Între 2019 și
2020, autoritățile de aplicare a legii din UE au confiscat peste 11 000 de arme de foc și alte
arme.Timp de mai mulți ani, UE și statele sale membre au coordonat mai multe activități de
combatere a traficului cu arme de foc, însă au apărut noi amenințări care necesită noi
acțiuni.Prin urmare, UE intenționează să depună mai multe eforturi pentru a viza infractorii
implicați în traficul cu arme de foc, distribuirea și utilizarea de arme de foc”10.

CONCLUZII:

9
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-fight-against-crime/
10
https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/environmental-crime

9
Peste tot in lume se produce o suma impresionanta de acte ilegale, in zona subterana a
societatii, zona in care serviciile de informatii patrund foarte greu pentru a sesiza si a constata
cu adevarat ce se intampla.
Toate societatile , mai mult sau mai putin avansate democratic, au componenta lor paralela,
care se dezvolta prin multiple canale ilegale si a carei dimensiune este de natura a produce
serioase dezechilibre in planul general.
Rata inalta a criminalitatii are drept cauza principala publicitatea deosebit de grava , care
pentru a fi socanta, in scopul obtinerii unor profituri fabuloase,propagheaza crimele si jafurile
cele mai odioase.
O alta cauza a delincventei trebuie cautata in structura sociala a tarii, care aduna la un pol
bogatie, bunastare si la celalalt suferinta, saracie si mizerie. Sentimentul insingurarii, al lipsei
de perspectiva, nesiguranta zilei de maine determina debusolarea unei bune parti a
cetatenilor, in majoritate tineri , care isi cauta refugiul in consumul de droguri, in actiuni
certate cu legea².
O alta explicatie a fenomenului poate fi gasita in numarul mare de grupuri de infractori care
actioneaza atat pe plan intern cat si pe plan international.Un rol aparte si pe masura in
cresterea procentajului criminalitatii il ocupa coruptia.
In tara noastra , pe fondul existentei factorilor favorizanti asociati procesului de tranzitie,
germenii preexistenti de crima organizata au cunoscut o dezvoltare deosebita si au condus la
cresterea exponentiala de ansamblu a acesteia.
Cauzele principale ale acestei situatii rezida din conditiile actuale specifice societatii
romanesti:
- cadrul legislativ intern lacunar(sau ambiguu), nu acopera integral domeniul faptelor licite,
sanctiunile prevazute neavand caracterul descurajant necesar si neasigurand protectia
societatii civile la nivelul standardelor europene.
 cadrul institutional si organizatoric de prevenire si contracarare a fenomenului
insuficient adaptat conditiilor actuale nu asigura o riposta eficienta
 extinderea fenomenului coruptiei la nivele tot mai ridicate ale functionarilor din
administratia publica si economie
 omniprezenta birocratismului, favoritismului, nepotismului
 infiintarea si functionarea unui numar mare de S.R.L-uri fara un capital solid , au
prejudiciat unitatile productive
 lipsa de pregatire a populatiei in confruntarea cu criminalitatea

BIBLIOGRAFIE:

10
1. https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/environmental-
crime
2. https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/organised-
property-crime
3. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-fight-against-crime/
4. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/fight-against-terrorism/fight-against-
terrorist-financing/
5. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-drugs-policy/
6. https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/facilitation-of-
illegal-immigration
7. https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-
8. https://ec.europa.eu/anti-trafficking/select-language?destination=/node/1
areas/child-sexual-exploitation

9. https://ec.europa.eu/anti-trafficking/select-language?destination=/node/1

10. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/

11. https://www.referatele.com/referate/diverse/online13/CRIMINALITATEA-
ORGANIZATA-referatele-com.php

11