Teste Igiena Rezolvate

Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENA GENERALĂ,
Facultatea Medicina nr.1

2020-2021
INTRODUCERE
1.Sanitarie – noţiune.
Activitatea practică a medicinei preventive
2.Profilaxie – noţiune.
Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii
3.Igienă – definiţie.
Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice
Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii
4.Tipurile de profilaxie.
Primară
Secundară
Terțiară
5.Profilaxia primară – scopul.

Prevenirea apariției bolii
Înlăturarea completă a factorului nociv
Diminuarea acțiunii factorului nociv până la niveluri inofensive
6.Profilaxia secundară – scopul.

Diagnosticul precoce a stărilor premorbide:
7.Profilaxia terţiară – scopul.

Recuperarea profesionala a bolnavului cronic
Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor
8.Normativ igienic – noţiune.

Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului
9.Factorii biologici ai mediului înconjurător.

Cma ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente
Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot,
vibraţii, etc
Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile
Modificările fiziologobiochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv
10. Tipurile de normative igienice.

Maxim admise
Optime
Temporare
11. Obiectivele igienei individuale.

respectarea regimului de muncă şi odihnă
alimentaţia raţională
menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii
ocupaţia cu sportul
12. Metodele de cercetare aplicate în igienă.
Met. a factorilor de mediu
Met. a reactiei organismului la actiunea acestor factori
IGIENA ALIMENTAŢIEI
13. Proprietăți, ce nu le posedă vitaminele.
14. Sursele de vitamine pentru organism.
15. Rolul vitaminelor în organismul uman.
16. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism.

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute
din alimentație.
17. Rolul biologic al vitaminei A.
Influenţează creşterea organismului;
Normalizează diferenţierea epiteliului;
Intră în structura pigmenţilor retinieni;
18. Surse alimentare de vitamina A.

Unt
Cașcaval
19. Manifestările hipervitaminozei A.
Cefalee
Anorexie
Căderea părului
Fragilitatea și dureri osoase
20. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A.

Ficat
21. Manifestările hipovitaminozei D.

Rahitism la copii
Hipotonie musculară
Osteomalacie
22. Manifestarea hipervitaminozei D.

Depuneri de calciu în ţesuturi
Cefalee
Diaree
23. Surse de vitamina D.

Peste, galbenus de ou, lapte, unt
24. Rolul biologic al vitaminei E.
Necesari pentru mentinerea integritatii si functiei membranei celulare, mitocondriilor
si lizozimului
25. Manifestările hipovitaminozei E.
ateroscleroza
26. Sursele vitaminei E.
Ulei de floarea soarelui si de bumbac
Carne de vita
Unt
Ficat
Slanina de porc, pastaioase
Legumele
27. Surse de vitamina K.
Ficatul
Zarzavaturile
Ou
Lapte
28. Vitaminele liposolubile.

Retinol
Tocoferoli
29. Vitaminele hidrosolubile.

C,P
B1, B2, B6, B12
B15, B4, B8
30. Substanțe cu efecte vitaminice.

adenină
Flavonoizii
acidul para-aminobenzoic
Acid pangamic
31. Factorii care condiționează pierderea vitaminelor hidrosolubile.
se dizolvă în apă
32. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile.

Cu consum de energie prin urina
33. Manifestările hipovitaminozei A.
Hemelorapia
Uscaciune a pielii
Cheratinizarea foliculelor piloase
Hipercheratoza
Lezarea corneii
Xeroftalmul
Cheratomalatia
34. Consecințele hipervitaminozei D.

Diaree
Cefalee
Depuneri de calciu în țesuturi
35. Manifestările hipovitaminozei B1.
Beriberi
36. Manifestările bolii "beri-beri".
Senzaţia de lipsă de aer
Ritm cardiac accelerat
Umflarea mâinilor sau/şi a picioarelor
Slăbiciune la nivelul membrelor inferioare
Înţepături sau pierderea sensibilităţii la nivelul mâinilor sau picioarelor
Dureri musculare
Confuzie
Tulburări de vorbire
Vărsături
Mişcări involuntare ale ochilor sau vedere dublă
Pierderi de memorie
Tulburări de coordonare
Halucinaţii
Incapacitatea de a reţine informaţii şi de a face calcule simple
Paralizie
37. Rolul biologic al vitaminei B1.

Implicată în metabolismul glucidelor
Implicată în metabolismul proteinelor
Implicată în metabolismul lipidelor
38. Surse de vitamina B1.

Pâine de secară
Cerealiere
Drojdie de bere
Leguminoase uscate
39. Rolul biologic al vitaminei D3.

Reglează metabolismul calciului și fosforului
Stimulează creșterea și dezvoltarea fizică
Vitamină antirahitică
40. Rolul biologic al vitaminei B2.

Reglează respirația tirsulară
Este o parte componentă a enzimelor implicate în reacțiile de oxidoreducere
Este implicată în metabolismul proteinelor
41. Manifestările hipovitaminozei B2.

Ariboflavinoză(hiporiboflavinoza)
42. Produse surse de riboflavină.

Ficat
Rinichi
Inima
Galbenus de ou
Gramineele
Laptele
Drojdia de bere
43. Manifestările severe al hipovitaminozei PP.

Dermatite
Diaree
Demență
Pelagra
44. Sursele de vitamina PP.
graminee
legume\ legume cu pastai
carne
oua
45. Funcțiile vitaminei C în organism.
Participa in procesele de oxidare si reducere
Sporeste capacitatea de munca
Rezistenta organismului fata de bolile infectioase si agentii toxici
Contribuie la regenerarea tesuturilor
46. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară.

Conținutul redus de vitamină în produse alimentare
47. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult

70100mg
48. Rolul biologic al vitaminei C.

Mărește rezistența organismului
Ia parte la sinteza fibrelor de colagen
Ia parte la reacțiile de oxidoreducere
49. Sursele de vitamina C.

Varză
Legume și fructe
50. Condițiile de inactivare a vitaminei C.

51. Sursele beta-carotenului.
Ardei grași
Măcieș
Spanac
52. Proprietățile tocoferolului.

Mentinerea integritatii si functiei membranelor celulare, mitocondriilor si lizosomelor
Contribuie la functia de reproducere, normalizarea si stimularea functiei musculare
Au o actiune antioxidanta
53. Rolul esențial al vitaminei K.
Participa la sinteza protrombinei
54. Obiectivele igienei alimentației.

cunoașterea și punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentației asupra stării
de sănătate
diminuarea sau îndepărtarea riscului ca produsele alimentare să devină factori
dăunători pentru consumatori
55. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic.

Plastic: Sărurile minerale
Proteinele
Energogen: Lipide
Glucide
56. Substanțele nutritive cu efect catalizator.

Vitaminele
Microelementele
57. Importanța biologică a colesterolului.
Este precursor al bilei
Este precursor al ergocalciferolului
Este parte componentă al celulelor nervoase
58. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare.

Lapte
Pește
Carne
59. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor și fructelor.

Conținut de săruri minerale
Vitamine
Lipide
60. Condițiile alimentației echilibrate.
Valoare energetică necesară a rației alimentare asigurată de consumul adecvat
Raport optim între substanțe nutritive și substanțe biologic active
61. Indicii de apreciere al alimentației individuale.

Masa reală corespunde celei ideale
Consumul de energie corespunde colorajului rației alimentare
Cantitatea absolută și raportul între trofine și substanțele active din rația alimentară
62. Substanțele nutritive cu funcție energogenă.

Lipidele
Glucidele
63. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică.

Sărurile minerale
Proteinele
64. Substanțele nutritive cu efect catalitic.

Vitaminele
Microelementele
65. Substanțele nutritive esențiale.

Aminoacizi esențiali
Acizi grași polinesăturați
Vitaminele
Sărurile minerale
66. Substanțele substituente.

Glucidele
Lipidele
67. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație.

Hiperavitaminoza
68. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform "Normativele consumului

de energie şi cantitatea necesară de alimente".
Grupul trei
69. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă.

Cinci grupuri
70. Nutrimentele care necesită o cantitate mai mare de energie pentru digestie.
Liposolubile
71. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor.
Conținutul aminoacizilor esențiali
Raportul dintre aminoacizii esențiali și neesențiali
72. Factorii ce se vor lua în considerație pentru calculul necesității de energie și trofine.
Gradul efortului fizic
Masa ideală a corpului
Vârstă, sexul
Metabolismul bazal
73. Produse – surse de fibre alimentare.

Crupele de porumb
Crupele de ovăz
Crupele de hrișcă
74. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație.

Ateroscleroza
Cancerul intestinului gros
Obezității
75. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație.

Reduc nivelul colesterolului în sânge
Stimulează activitatea unor enzime
Întră în structura lipidelor de construcție
76. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal.

Surplusul de masă încetinește metabolismul bazal
Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată
Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slaabe
77. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale.

Greutatea corpului
Vârstă
Condiții climatice
Sex
78. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară.

Carnea și derivatele ei
Laptele și produsele lactate
Ouăle
79. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare).

Fructe
Legume
Pâine neagră
80. Ce reprezintă alimentaţia calitativ neadecvată.
Patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive
81. Ce reprezintă alimentaţia neechilibrată.
Disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară
82. Consecințele lipsei proteinelor în alimentație.
-edem;
- fragilitatea si caderea parului;
- linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare;
- accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului;
- scadere in greutate;
- eruptii cutanate;
- descumarea pielii;
- sentiment constant de letargie;
- dureri musculare;
- vindecare dificila a ranilor.
83. Sindromul Kwashiorcor – cauzele.
Deficitul de proteine și nivelul scăzut de antioxidanți și aflatoxine reprezintă

principalele cauze cunoscute la momentul actual
84. Aminoacizii esențiali

fenilalanina,
2. izoleucina,
3. leucina,
4. lizina,
5. metionina,
6. treonina,
7. triptofanul,
8. valina.
Aminoacizii neesenţiali
1. alanina,
2. acid asparic,
3. arginina,
4. prolina,
5. glicina,
6. serina,
7. acid glutamic.
85. Clasele proteinelor după valoarea biologică
P de clasa I (complete)
P de clasa II (partial complete)
P de clasa III (incomplete)
86. Acizii care intră în componența lipidelor.
saturaţi,
nesaturaţi.
87. Produsele - surse de steride
ficat,
2. creier,
3. măduva spinării,
4. gălbenuş de ou,
5. icre,
6. grăsimile din lapte.
88. Sursele fosfatidelor.

gălbenuş de ou,
2. ficat,
3. lapte,
4. şi mai puţin în
uleiuri vegetale.
89. Proprietățile lipidelor.
Formează emulsii cu lichidele, favorizând digestia şi absorbţia lor,
În combinaţie cu cationii, în mediul alcalin din intestin, acizii graşi, formează
săpunuri,
În prezenţa unor catalizatori cum ar fi nichelul, grăsimile lichide pot fi solidificate,
Expuse la aer grăsimile se pot oxida, ducând la modificări organoleptice,
Încălzirea excesivă a grăsimilor duce la descompunerea glicerolului, dând un compus
cu miros pătrunzător.
90. Funcțiile lipidelor în organism.

Lipidele reprezintă o sursă de energie concentrată.
Lipidele aduc şi un aport de material plastic şi structural (
Influenţează procesele de termoliză
Funcţia necesară a organelor interne, de rotungire a formelor corpului.
Aportă vitaminele liposolubile A.D.E.K, – contribuie la asimilarea lor (grăsimile
laptelui, şi untura de peşte).
Influenţează funcţia tubului digestiv (inhibă secreţia HCI).
Prezenţa lipidelor în raţie este importantă şi din punct de vedere culinar, asigură un
gust mai plăcut alimentelor, stimulează contracţiile căilor biliare.
Influenţează asimilarea sărurilor minerale (Ca, Mg).
Influenţează funcţia sistemului nervos central (fosfolipidele).
Influenţează funcţia sistemului endocrin – inhibă funcţia pancreasului glandei tiroide.
Micşorează motilitatea stomacului şi a intestinelor, dau senzaţie îndelungată de sat.
Formează apă endogenă – sporeşte rezistenţa organismului la sete
91. Rolul acizilor grași polinesaturați.

Reduc nivelul colesterolului în sânge;
Stimulează activitatea unor enzime;
Întră în structura lipidelor de construcţie;
92. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală depinde de:

Asimilare bună
Valoare energetică mare
Conținut de acizi nesăturați
93. Produse furnizoare de glucide.

Fructele și legumele
Laptele și derivatele lui
Favorizează procesele de oxidare a acizilor grași și săturați
Favorizeză metabolismul sărurilor de Ca și P
94. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile.
Modificarea timpului de tranzit intestinal
Leagă cationi metalici
Absorb sai înglobează substanțele organice
Excesul poate favoriza sau agrava afecțiunile inflamatorii ale tubului digestiv
95. Principalele polizaharide.
Amidonul,
Celuloza,
Glicogenul.
96. Funcțiile glucidelor.
Sunt furnizoare de energie rapidă.
Sub forma de glicogen sunt stocate în ficat muşchi ca energie de rezervă.
Sunt folosite la sinteza de lipide.
Aportă organismului vitamine hidrosolubile (B,C,PP etc.)
Îndeplinesc funcţia de substanţe biologic-active: heparina, acidul hialuronic, acidul
glucoronic, heteropolizaharidele
Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor,
mucopolizaharidelor
Participă la solubilizarea, transportul şi metabolizarea hormonilor.
97. Efectele fibrelor alimentare

dau senzaţia de saţ;
previn constipaţia;
stimulează, muşchii tractului digestiv pentru aşi păstra tonusul, previn hemoroizii şi
diverticuloza;
reduc riscul îmbolnăvirii inimii şi arterelor
constituie un substract favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentaţie, ce contribuie
la sintetizarea vitaminelor din grupul B.
98. Sarcinile igienei alimentației.
de a cerceta componenţa chimică şi valoarea nutritivă a produselor alimentare şi de a

stabili normele alimentare atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ;
de a analiza regimul alimentar, de a analiza specificul alimentaţiei diferitor
contingente de populaţie;
de a analiza influenţa asupra alimentaţiei a tradiţiilor naţionale şi a particularităţilor
climatogeografice;  de a analiza cauzele intoxicaţiilor alimentare;
 de a studia problemele legate de protecţia sanitară a produselor alimentare;
 de a elabora măsuri de profilaxie a insuficienţei de vitamine în organism;
99. Particularitățile alimentației raționale.

alimentaţia trebuie să fie suficientă cantitativ, adică să asigure cantitatea necesară de
energie, prin respectarea condiţiilor sanitare în timpul transportării, păstrării şi
preparării culinare a produselor alimentare;
 prevenirea nocivizării alimentelor şi evitarea consumului unui produs alimentar
insalubru;
să aibă o calitate adecvată – să conţină toate substanţele nutritive – proteine, lipide,
glucide, vitamine, săruri minerale în cantităţi bine echilibrate, să se respecte o
proporţie justă a alimentelor şi a substanţelor nutritive;
 să se respecte regimul alimentar raţional care constă în aceea că alimentaţia să fie la
anumite intervaluri de timp şi strict respectată;
asigurarea unei bune stări de nutriţie, să se asigure folosirea maximă a substanţelor
nutritive prin prepararea culinară bună a alimentelor;
 asigurarea varietăţii bucatelor, deplina lor digestie;
 proprietăţile organoleptice ale produselor alimentare să corespundă deprinderilor
consumatorului;
 să se respecte moderaţia (să nu conţină un exces de sare, zahăr, grăsimi).
100. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism.

sinteza de substanţe pentru creşterea şi dezvoltarea organismului;
 activitatea permanentă a muşchilor respiratorii şi ai inimii;
 contracţiile – voluntare şi involuntare a musculaturii striate şi netede;
 activitatea de secreţie şi excreţie;
 menţinerea temperaturii constante a corpului uman;
 repararea uzurilor.
101. Factori ce sporesc metabolismul bazal.

Febra
Masa musculara mare
Factorii genetici
102. Factori ce scad metabolismul bazal.

Factorii genetici
Masa musculara mica
Varsta
Dietele foarte drastice
Afectiuni tiroide
103. Factori ce influențează consumul de energie.

Metabolismul bayal
Energia pentru consumul de energie
Activitatea fizica
Alti factori
104. Metode de determinare a valorii energetice a alimentației.

metoda de calcul la baza căreia se află coeficientul caloric al fiecărei substanţe
nutritive
105. Principiile alimentației dietetice.

. Fiecare dietă trebuie modelată în funcţie de deprinderile bolnavului, adaptându-se în
limitele terapeuticii, preferinţelor bolnavului.
2. Dieta terapeutică este o dietă normală, modificată calitativ şi cantitativ pentru a
combate un proces patologic specific.
3. în prescrierea unei diete, trebuie să se ţină cont de comportamentul bolnavului
(emoţional, social, în procesul de muncă, în familie etc.).
106. Funcțiile medicului dietetician.

- Este responsabil de organizarea corectă a alimentaţiei dietetice în toate secţiile
spitaliceşti;
asigură o dirijare metodică a acesteia.
- Informează medicii în ceea ce priveşte terapia dietetică, asigură indicaţia diferenţiată
şi corectă a alimentaţiei dietetice.
- Efectuează un control special asupra eficacităţii alimentaţiei dietetice, apoi
raportează la conferinţele clinice.
- Ia cunoştinţă de alcătuirea meniului de repartiţie pe o săptămână.
- Controlează tehnologia preparării bucatelor (probele bucatelor finite expediindu-le la
examenul de laborator etc.), starea sanitară a blocului alimentar.
107. Substanțe ce se găsesc într-o formă coloidală stabilă în lapte.

lactoza şi sărurile minerale formează soluţii adevărate, substanţele proteice
108. Unități de măsură a acidității laptelui.

Grade Tёrner;
109. Aciditatea laptelui proaspăt.
20oT;
110. Metode de conservare a laptelui.
111. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare.
Proprietăţi organoleptice;
112. Acțiunea laptelui asupra activității gastrice.

Reduce aciditatea
113. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui.

Aciditatea
Proba de pastereurizare
114. Vitaminele liposolubile ale laptelui.
„A”
“D”
“E”
115. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci.

Asimilarea bună
Conținutul de proteine și grăsimi cu valoare biologică superioară
Conținutul sporit de calciu
116. Cheltuielile de energie rеglabile.

Eforturi musculare
117. Proteinele laptelui.
Cazeină
Lactoalbumină
Lactoglobulină
118. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice.

Asimilabilitatea bună
Conținutul de calciu
Conținutul de vitamine a grupei B
Conținutul de fosfor
119. Indicii integrității laptelui.

Indicii organoleptici(culoare, miros, gust)
Indicii microbiologici
120. Consecințele carenței de proteine în alimentație.

dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si termogenezei, reducerea cantitatii
de P (albumine) in serul sanguin.
121. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele alimentare la păstrarea și

prelucrarea culinară.
Mediul acid;
122. Sărurile minerale din lapte, formele lor.

Calciul si fosforul
123. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui.

B1
B2
B6
B9
B12
124. Laptele cale de transmitere a unor infecții.
125. Aciditatea smântânii

pentru smântână fermentată este de maximum 90 °T la livrare şi maximum 110 °T la
comercializare
pentru smântâna dulce este de 20 °T la livrare şi maximum 22 °T la comercializare
126. Metodele de păstrare a calității laptelui
127. Condițiile de pasteurizare lentă a laptelui

ncălzire la temperatura de 62°C, timp de 6 minute, urmată de o răcire bruscă la
4°C,sau
încălzire la temperatura de 72°C, timp de 8-12 secunde, urmată deasemenea de orăcire
bruscă la 4°C
128. Substanțele nutritive din pâine.

Proteine
Glucide
Vitamine hidrosolubile
129. Indicii de apreciere a calității pâinii.

Umiditatea
Aciditatea
Porozitatea
Indicii organoleptici
130. Aciditatea pâinii de secară.
12
131. Valoarea nutritivă a cărnii.
16% proteine
3-15% lipide
132. Bolile transmise prin intermediul cărnii.

Salmonela
Stafilococul
Clostridium perfringens
Clostridium botulinum
Cisticercoza
Trichinoza
133. Probele de determinare a prospețimii cărnii.

Cu un cutit infierbintat se face o incizie pina la os
O bucata de carne se pune in apa fierbinte pe urma se scoate si se micoase, carnea
veche are un miros neplacut
Proba de fierbere, se obtine bulion tulbure cu miros neplacut
134. Valoarea nutritivă a cartofului.

Conținutul sporit de glucide
Asimilarea bună
Conținutul sporit de potasiu
Conținutul de vitamina C
135. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.

tulburări de mers și dureri ale extremităților.
136. Hipervitaminoza PP – caracteristicele.
-
PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE
137. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism.
Administrarea serului antibotulinic polivalent;
138. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică.
Produse lactate.
Cofetarie cu cremă
139. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare.
Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
140. Tipurile de bacteriotoxicoze.
Stafilococice
Botulism
141. Cauza mai frecventă a botulismului.

Conserve pregătite în condiții casnice
142. Cauzele micotoxicozelor.
Claviceps purpurea
Rhizopus
Aspergillus flavus
143. Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor.
Cl perfrigens
E coli
144. Semnele caracteristice botulismului.
Simptomatic deosebim diplopie, nistagm
Temperatura corpului normala sau o hipotermie ușoară
145. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice.

Grețuri, vomă, dureri acute în epigastru
Temperatura corpului normală
Diaree extenuantă
146. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare
Prevenire înmulțirii germenilor patogeni în produsele alimentare
Distrugerea germenilor patogeni prin masuri de preparare culinară
Înlăturarea bucatelor care au provocat intoxicațiile
147. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare.

Apar de obicei subit
Au perioadă de incubație
Sunt patologii necontagioase
Se prezintă ca afecțiune în masă
148. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS).

Cauzate de hiperalimentație
Cauzate de subalimentație
Cauzate de insuficiența uneia sau a mai multor trofine
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar
149. Cauza subnutriţiei.

Alimentatia cantitativ insuficientă
150. Cauza hiperalimentaţiei.

Alimentația abundentă
151. Cauza alimentaţiei calitativ neadecvate.
Carența sau lipsa totală a câtorva sau a mai multor substanțe nutritive
152. Cauza alimentaţiei neechilibrate.

Disbalanța substanțelor nutritive din rația alimentară
153. Consecinţele subnutriţiei, hiperalimentaţiei.

Hepatite cronice toxice
Diabet zaharat
154. Tipurile subnutriţiei.

Secundară
Primară
155. Formele etiologice ale subnutriţie.

Gușa endemică
Rahitism
Avitaminozele
Caria dentară
Anemiile nutriționale
Hipovitaminozele
156. Formele hiperalmentaţiei.

Absolută
Relativă
157. Cauza intoxicaţiilor alimentare.

Alimente contaminate masiv cu microorganisme sau impurificare cu substanțe toxice
158. Clasificarea intoxicaţiilor alimentare.

De etiologie necunoscută
Microbiene
Nemicrobiene
159. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene.

Particularitățile fizice ale alimentului
Gradul de rezistență a organismului față de germeni
Contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine
Specia și gradul de virulență a microorganismelor sau tulpinelor lor
160. Cauza toxiinfecţiilor.

Germeni condiționat patogeni
161. Simptomele specifice ale botulismului.

Dereglări de vorbire
Diplopie
Dereglări a deglutiției
Midriază
162. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.

Amigdalită
Furuncul
Plăgi purulente
Panariciu
163. Formele micotoxicozelor.
Fuzariotoxicoza
Ergotismul
Aflotoxicoza
164. Consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii.
Obezitate
165. Forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii.
Caria dentară Gușa endemică Rahitism
166. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în

imagine.
Curățarea, spălarea
Prelucrarea termică
IGIENA MUNCII
45. Igiena muncii funcțiile, sarcinile.

Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
Ce scop are controlul medical periodic
a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
46. Scopul examenelor medicale.
Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
a)[ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi
neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
47. Clasificarea condițiilor de muncă.
Condiţiile de muncă se împart
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase
48. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale.
Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea
corectă a lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
49. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.
50. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.
51. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină
Gradul de pericol al prafului e determinat de
a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.
52. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.
53. Caracteristica aerosolilor de praf.
Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf
a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.
54. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului.
Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
55. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului
8. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.
56. Acţiunea prafului asupra organismului.
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.
56. Caracteristica zgomotului.
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
57. Măsurile de combatere ale zgomotului.
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
58. Influența zgomotului asupra organismului.
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
59. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale.
a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.
60. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în
timpul lucrului.
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
61. Adaptarea funcţiei cardiace în effort
Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în
efort
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât
creşterea volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sun

t a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
.
62. Oboseala – caracteristica, tipurile ei.
Pentru oboseală nu este caracteristic
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
Oboseala se manifestă prin
a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
63. Hidrocarburile alifatice - caracteristica.
Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatic
ea) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor
de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.
64. Munca fizică grea, caracteristica.
La munci fizice grele în organism
a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.
65. Clasificarea muncilor după consumul de energie.
După consumul de energie muncile pot fi clasate în
a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale
66. Surmenajul – caracteristica.
Surmenajul se caracterizează prin
a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
67. Caracterul acţiunii toxicelor industriale.
De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează
a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.
68. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice.
Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de
a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.
69. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism
Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt
a) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.
70. Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb.
Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin
a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
71. Caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere.
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în
mediul de producere
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
72. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici.
Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
73. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de
producere.
Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în
organism pentru că
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
74. Toxicitatea substanţei chimicefactorii ce o determină.
Toxicitatea substanţei chimice depinde de
a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.
75. Intoxicaţia cu oxid de carbon, cauza, manifestări.
Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
Intoxicaţia cu CO e cauzată de Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.
76. Boala de vibraţie, cauza, profilaxie.
Boala de vibraţie se manifestă prin Sursa – [1] pag.180, curs
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
sunt efecte asupra corpului uman cauzate de contactul direct cu echipamentul de
muncĈ, contact care produce oŢcilaŗii sau ciocniri (ferĈŢţrĈul cu lanŗ, ciocanul
pneumatic etc.)
Profilaxia efectivă constă în perfecţionarea continuă a utilajului vibrant, folosirea
mănuşilor speciale „de antitrepidaţie”, exploatarea corectă a instrumentelor şi
reducerea timpului de contact cu factorii nocivi.Examenele medicale preventive şi
periodice, condiţionează depistarea precoce a persoanelor cu sensibilitatea crescută
la trepidaţie.
77. Proprietăţi fizice a zgomotului.
Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitateaSursa – [1] pag.179-
180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
78. Unităţi de măsură a zgomotului.
Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt Sursa – [1] pag.179, curs
a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.
Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200,
curs
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.
79. Silicoza - caracteristica.
Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză Sursa – [1]
pag.177, curs
a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.Simptome:
Dispnee,durere toracica,tusea,sindrom astenic,pierderea in greutate,semnelen fizice
patologice
80. Pneumoconiozele, clasificare.
Silicoza ca urmare a inhalarii prufului de SiO2
2. Silicoza ca rezultat al actuinii silicatilor (azbest,talc)
3. Metaloconioze din actiunea prafului metallic (beriliu, fier, aluminiu s.a)
4. Carboconioze de la praful de carbon (carbune grafit, cenusa)
5. Pneumoconioze ca urmare a prafului mixt (antracosilicoza, siderosilicoza,
pneumoconioza sudorilor s.a)
6. Pneumoconioze aparute sub influenta prafului organic (bumbac,lina, ceriale s.a)
81. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor.
a) [x] Forarea umedă;
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
82. Noxele profesionale caracteristica.
Noxele profesionale se clasifică în Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
83. Toxicele industriale, definiţie.
Toate toxicele industriale manifestă acţiune Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă
De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale Sursa – [1] pag.182-183,
cur
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare
.84. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură.

Igiena muncii în agricultură - ca disciplină, se prezintă ca un compartiment de sine
stătător. Ea studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de producere asupra
organismului, caracteristici muncii agricole, elaborează măsuri de ameliorare a
condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii
lucrătorilor, stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale
substanţelor toxice din mediul de producere.
85. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură.
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
86. Sarcinile igienei muncii în agricultură.

Igiena muncii în agricultură - ca disciplină, se prezintă ca un compartiment de sine
stătător. Ea studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de producere asupra
organismului, caracteristici muncii agricole, elaborează măsuri de ameliorare a
condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii
lucrătorilor, stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale
substanţelor toxice din mediul de producere.
87. Particularitățile muncii agricole.
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
88. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole.
Pericol de traumatizare. Suprasolicitarea organismului
89. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole.
. . 2. Suprasolicitarea organismului. Supraîncălzirea sau suprarăcirea
organismului. Pneumoconioze.
90. Consecințele tehnologizării muncii agricole.
Acţiunea zgomotului şi a vibraţiei, suprasolicitare neuroemoţională.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa –
curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
lumbago, • radiculită lombo-sacrală, • nevrita nervului auditiv, • boală de vibraţie,
• bronşită cronică. .
91. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul
muncii agricole.
Poluarea mediului ambiant cu pesticide, acţiunea nocivă
asupra organismului. Sensibilizarea organismului, boli alergice.
Sensibilizarea organismului, boli alergice.
92. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole.
Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt: Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
93. Clasificarea muncii în gospodăria sătească.
Ramurile muncii în gospodăria sătească: Sursa – curs
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
94. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură.
Condiţiile de muncă în agricultură depind de: Sursa – curs
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale
95. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură.
Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură o prezintă mecanizatorii,
• aratul, • săditul, • recoltarea ş.a.
96. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt: Sursa –
curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
97. Bolile profesionale ale mecanizatorilor.
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
98. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor.
• bolile respiratorii, • traumele, • bolile sistemului nervos periferic.
99. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură.
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
100. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a
mecanizatorilor.
ermetizarea cabinei - a permis micşorarea poluării aerului cu pulberi din
zona de respiraţie de 8—10 ori şi a exclus poluarea aerului zonei de
respiraţie cu substanţe toxice;
• ventilaţia - în cabine este creată o presiune pozitivă. În condiţionere sînt
instalate filtre speciale. Gradul de curăţare a aerului atinge 98%;
• curăţenia umedă sistematică a locului de lucru.
101. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire
cu gaz, cu
bioîncălzire.
Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere: Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.
• temperatura înaltă a aerului; • umiditatea înaltă a aerului; 6
• viteza minimă a curenţilor de aer; • poluarea aerului cu oxid de carbon (pînă la 250
mg/m3 ), în cazul încălzirii serelor cu gaz;
• risc crescut de acţiune a pesticidelor asupra organismului;
• suprasolicitare fizică - peste 85% din lucrările efectuate în sere sînt
manuale, iar după greutatea muncii cca 50% din acestea se referă la
categoriile medii şi grele;
• suprasolicitarea sistemului psihoemoţional, senzitiv şi motor.
In cazul serelor cu bioîncălzire, la factorii sus menţionaţi se mai anexează:
• suprasolicitarea fizică (cheltuielile de energie pentru unele operaţii constituie
7,7 kcal/min); • biomaterial infectat (s-
a depistat 81% cazuri cu colibacili pe mîini, 16% purtători de helminţi);
• suprasolicitarea funcţiilor fiziologice se traduc prin:
- devieri patologice în dinamica indicilor de producere;
- un surmenaj precoce manifestat prin scăderea productivităţii pe parcursul
zilei şi a săptămînii;
- poziţia de muncă forţată (şezînd), încordarea statică, mişcări monotone ale
mîinilor cu supraîncordarea muşchilor mici.
102. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere.
• sistemului respirator, • aparatului neuro-muscular, • organelor de simţ,
• pielii şi ţesutului subcutanat, • sistemului urinar, • sistemului circulator sangvin.
103. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie.
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.
104. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de
lucru în zootehnie.
Gradul de impurificare microbiană depinde de:
- condiţiile de întreţinere a animalelor, - anotimp,
- gradul de întreţinere a încăperilor principale şi auxiliare, - dezinfecţia încăperilor.
105. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul
de lucru al zootehnicienilor.
mirosul specific neplăcut este condiţionat de prezenţa în aer a: - mercaptanului,
- indolului, - scatolului, - aminelor, - aldehidelor, - cetonelor, - amoniacului,
- hidrogenului sulfurat şi altor substanţe. Concentraţia amoniacului poate atinge 3-
24 mg/m3, iar conţinutul bioxidului de carbon 0,69-0,75%.
106. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie.
Bolile profesionale în zootehnie sânt: Sursa – curs
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.
107. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie.
boli ale sistemului respirator; • boli ale sistemului cardiovascular;
• boli ale sistemului nervos periferic (nevralgii, neuromiozite, polineuropatii);
• boli ale aparatului locomotor (maladii ale mîinilor, radiculită lombosacrală);
• boli de piele şi ale ţesutului subcutanat; • boli ginecologice.
108. Caracteristica fabricilor avicole.
Fabricile avicole prezintă întreprinderi de tip industrial. Factorii industriali de bază
prezenţi în procesul de lucru sînt:
• condiţiile meteorologice nefavorabile (temperatura aerului în perioada
rece a anului poate atinge +3+5°C, iar umiditatea relativă 90-95%);
• poluarea aerului cu amoniac (48-76 mg/m3 ), hidrogen sulfurat (39
mg/m3 ), bioxid de carbon (0,3-0,45%); • pulberi; • zgomot (pînă la 80dB);
• impurificarea aerului cu bacterii (streptococi, stafilococi, colibacili).
109. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole.
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.
110. Structura morbidității în avicultură.
• boli ale sistemului respirator; • boli ale pielii; • traumatisme;
• boli ale sistemului nervos periferic (polinevrite vegetative, radiculită lombosacrală)
; • maladii alergice
111. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură.
Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în zootehnie şi avicultură prevăd:
- utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilare, ce asigură aspirarea
aerului din zonele inferioare ale încăperilor,
- curăţenia umedă sistematică şi dezinfecţia,
- asigurarea lucrătorilor cu îmbrăcăminte specială, încălţăminte şi alte
mijloace individuale de protecţie,
- pentru operatorii mulsului automat se recomandă un regim de lucru în două
schimburi, raţional din punct de vedere fiziologic, 10
- pentru operatorii mulsului manual se recomandă folosirea scaunelor cu
spetează mobilă,
- gimnastica de corecţie a degetelor, automasajul, băile călduţe pentru mîini,
- respectarea regulilor de igienă personală,
- dotarea încăperilor sanitare cu apă caldă şi rece, a punctului sanitar cu baie,
a WC cu lavoar.
IGIENA AERULUI
167. Definiţiile climei, vremii, microclimatului.
Clima- totalitatea factorilor fizici atmosferici și telurici dintr-o regiune ce condiționează
spațiul viral al organismelor pe perioade lungi de timp
Vreme- totalitatea factorilor fizici ai atmosferei în momentul dat
Microclimatul- totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenți de aer) ai aerului
dintr-un spațiu limitat
168. Caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar.

Vitamina D se sintetizează sub acțiunea radiațiilor ultraviolete din diapazonul B
Melanina se formează sub acțiunea radiațiilor ultraviolete din diapazonul A
169. Cauza insolaţiei.

Radiații infraroșii
170. Radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată. Ultraviolete – C

171. Conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă.
78%
172. Situaţiile de utilizare a rozei frecvenţei vânturilor.
Selectarea locului amplasării unui spital
173. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman.

Troposfera
174. Stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ.

Troposfera
175. Valoarea umidității relative optime a aerului din saloanele spritalicești.

4060%(farmacie)
176. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului.

Psihrometr
Higrograful
177. Complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă.

Temperatura, umiditatea, viteza curenților de aer
178. Continutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat.

0,040,03%
179. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit.

Bioxid de carbon
180. Radiaţiile (cu acțiune bactericidă) ce sunt folosite pentru dezinfecţia aerului din încăperile
spitalului.
Ultraviolete, zona C
181. Definiţia umidității relative a aerului.

Raportul dintre umiditatea absolută și cea maximă
182. Factorii ce determină microclimatul cald.

Temperatura aerului crescută
Umiditatea aerului crescută
Radiație pozitivă
183. Caracteristica proceselor de termoreglare.

Menținerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de
termogeneză și termoliză
184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului.

Marește termoliza prin evaporare
Dereglează funcția mucoaselor căile respiratorii
185. Radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral.

Radiațiile luminoase
186. Localități, unde numărul de aeroioni grei este mai mare.

Orașele mari industriali
187. Tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat.

Mai mulți ioni grei
188. Acțiunea climatului asupra organismului.

Excitantă
Indiferență
Intermediară
189. Manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase.

Scăderea frecvenţei pulsului;
Scăderea frecvenţei respiraţiei;
Scăderea termogenezei;
Diminuarea metabolismului bazal;
190. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci.

Accelerarea metabolismului bazal;
Sporirea termogenezei;
Sporirea volumului de sânge circulant;
191. Metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat

asupra organismului.
Fizice
Fiziologice
Psihologice
192. Caracteristica vicierii aerului.

Vicierea aerului este rezultatul proceselor fiziologice
Vicierea aeruluise produce numai în spații închise
193. Sursele naturale și artificiale de poluare a atmosferei.

Artificiale: Procesele industriale
Transportul terestru, aerian
Procesele de ardere a combustibilului
Naturale: Eroziunea solului
Erupții vulcanice
194. Acţiunile directe și indirecte a poluării atmosferei.
Directe:Apariţia cancerului;
Agravarea bolilor
Indirecte: Reducerea radiațiilor solare luminoase
Distrugerea vegetațiilor
Coroziunea metalelor
195. Reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece.
Spasmul vaselor sanguine periferice
Scade rezistența organismului
Apar contracții musculare
Crește metabolismul bazal
196. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului.

Excita centrul respirator
Blochează hemoglobina sângelui cu apariția corboxihemoglobinei
Sporește afinitatea țesuturilor la oxigen
Influențează receptorii din vase
197. Straturile atmosferei.

Troposfera
Stratosfera
Termosfera
Mezosfera
Exosfera
198. Straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea.

Troposfera
Mezosfera
199. Factorii microclimatului.

Viteza mișcării aerului
Umiditatea aerului
Temperatura aerului
200. Căile de cedare a căldurii.

Evaporare
Radiație
Convecție
Conductibilitate
201. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase.

Stimulează procesele metabolice în organism;
Asigurară ritmul circadian;
Asigură funcţia analizatorului optic;
202. Cauzele apariţiei bolii de cheson.

Trecere bruscă la condiții cu presiune atmosferică mai scăzută
Expunere la presiune atmosferică ridicată
203. Grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic.

Măsuri tehnologice
Măsuri legislative
Măsuri sanitartehnice
204. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian.
Scarlatina
Tuberculoza
Rujeola
205. Persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete.

Locuitorii zonelor polare
Populația orașelor industrializate
Minerii
206. Tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului.

De răcire
De supraîncălzire
Optim
207. Metodele fiziologice și psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra

organismului.
Frecvența pulsului
Temperatura cutanată
208. Caracteristica temperaturii efective în limitele zonei de confort.

Senzația de confort termic pentru circa 50% din examinați
209. Valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată senzația de
confort termic al organismului.
19
21
18
210. Decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării
sistemelor de încălzire.
24˚C
211. Tipurile de umiditate ale aerului.

Absolută
Maximală
Relativă
212. Viteză de mișcare a aerului la care se simte senzația de curent.

Mai mare de 0,4 m/s
Mai mare de 0,5 m/s
213. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă.

Creșterea temperaturii corpului
Accelerarea pulsului
Dereglarea activității sistemului cardiovascular
Creșterea temperaturii tegumentelor
214. Viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti.

0,20,4 m/s
215. Tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală.

Umiditate
Deicitul de saturație
216. Tipul de umiditate care se normează.

Relativă
217. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune.

Compresiune
Decompresiune
218. Fazele aclimatizării.

De orientare la factorul “nou”
De restructurarea a stereotipului dinamic
Stabilă
219. Caracteristica fazei de restructurare a procesului de aclimatizare.

Favorabilă
Nefavorabilă
220. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative.

Umiditatea absolută
Umiditatea maximă
221. Caracteristicile fazei stabile de aclimatizare.

Stabilizarea proceselor metabolice
Normalizarea digestiei
Stabilizarea capacității de muncă
222. Factorii de care depinde procesul de aclimatizare
Condițiile de muncă și trai
Rezistența organismului
Starea de sănătate
Alimentație
223. Consecințele emboliei gazoase în sindromul de decompresie (maladia de cheson).

Infarct miocardic
Artralgii
Parestezii
224. Manifestările fazei de restructurare nefavorabilă în aclimatizare.

Neuroze dezadaptative
Artralgie
Cefalee
225. Denumirea dispozitivului pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului corespunzător

imaginii.
Anemometru cu cupe Anemometru cu palete cataterometru cilindric catatermometru sferic
226. Denumirea dispozitivului pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii.
Psihometrul Assman Psihometrul August

227. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea umidităţii
aerului corespunzător imaginii.
Higrograf
228. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea temperaturii aerului corespunzător imaginii.
Termograf
229. Denumirea dispozitivului pentru determinarea temperaturii aerului

corespunzător imaginii.
Termometru maximal termometru minimal termometru stationar

230. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului
corespunzător imaginii.
Barograf
231. Denumirea dispozitivului pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător
imaginii.
Barometru
232. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienţi cu
tireotoxicoză, gradul I.
Temperatura aerului-18*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2 m/s
tireotoxicoză, gradul II.
Temperatura aerului-12*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului- 0,2m/s
gastrită.
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s
hipotireoză.
Temperatura aerului-24*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcarea aerului-0,2m/s
combustii.
237. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru copii.

238. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru lăuze.

239. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele de eclampsie.

240. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru pacienţi cu febră.

241. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în secţia de reanimare.

IGIENA APEI
45. Aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă.
c) [x] Batometrul;
46. Caracteristicile apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
.
47. Bolile cauzate de paraziţi ce se pot transmite рrin intermediul apei
a) [x] Ascaridoza;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.
b) [x] Lamblioza;.
48. Concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat.
b) [x] 0,5mg.1;
49. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare.

b) [x]1,5 mg/l;
50. Bolile virale transmise pe cale hidrică.

[x] Poliomielita;
[x] Hepatita A .
51. Metodele de declorinare a apei potabile.
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
[x] Filtrare prin cărbune activat.
52. Cantitatea de clor activ (%) ce conţine clorura de var proaspătă
d) [x] 35;
53. Maladia provocată de consumul apei potabile poluate cu metil-mercur.

c) [x] Boala Minamata
54. Metodele folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia
compoziţiei chimice a apei.
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
e) [x] Detoxicarea.
55. Consumul fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform recomandărilor OMS.
a) [x] 100 l;
56. Caracteristica igienică a bazinelor deschise, ca sursă de aprovizionare cu apă.

a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.
57. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă.

b) [x] 250mg 1;
58. Căror condiții trebuie să corespundă apa potabilă?

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
59. Condiţiile fizice de potabilitate ale apei.

[x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
[x] Turbiditatea 5 UNT;
60. Datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate apărea
methemoglobinemia hidrică la copii?
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
61. Dezavantajele dezinfecţiei apei prin fierbere.

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
62. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete.

a) [x] Trec numai prin apă limpede;
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
63. Factorii ce contribuie la apariţia patologiilor hidrice infecţioase.
a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
64. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase.

a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
d) [x] Sporadice;
65. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare.
a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
e) [x] Bacteriologici.
66. Maladiile ce pot fi cauzate de consumul apei cu componenţă chimică neadecvată.

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice
67. Maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei.
d) [ ] Scarlatina;
68. Manifestările saturnismul hidric.

b) [x] Intoxicaţii cronice;
d) [x] Simptoame nespecifice
Metodele de clorinare apei în scopuri potabile.

b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.
69. Necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore.

c) [x] 1.5 – 3,01;
70. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei.

a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
e) [x] Lamblioza.
71. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă.
a) [x] Fiziologică;
72. Pentru ce este destinat filtrul de cărbune şi ţesătură

c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .
73. Pentru ce este destinată staţia mecanizată de filtrare.
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
e) [x] Dezactivare.
74. Procese prin care se realizează autopurificarea apei.

a) [x] Sedimentare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
75. Sursele de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată.

b) [x] Sursele deschise;
d) [x] Apele interstratulare;
76. Sursele de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă.

a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
e) [x] Circulaţia navală
77. Tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate
servi ca factor de risc.
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
78. Importanţa igienică a durităţii apei.
a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
79. Bolile parazitare ce se transmit prin intermediul apei.

a) [x] Ascaridoza;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.
b) [x] Lamblioza;.
80. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice.

b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
81. Caracteristicile epidemiilor hidrice.

a) [x] Început exploziv;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
82. Factorii care contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var.
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
) [x] Închisă ermetic.
83. Factorii care pot reduce activitatea clorurii de var.

a) [ ] La lumină;
d) [ ] La temperaturi crescute;
84. Radiațiile ce nu sunt utilizate la dezinfecţia apei.

x.Radiații ultraviolete lungi
x.Radiații infraroșii scurte
85. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni.
c) [x] Enterococi - 0;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
86. Măsuri pentru protecția apei din fântâni.

b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
87. Maladia infecțioasă se poate manifesta în formă de endemie hidrică.
b) [x] Holera;
88. Ce poate cauza compoziţia chimică a apei?

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice; ,
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
89. Ce presupune profilaxia bolilor hidrice?

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
90. Ce tip de poluare ne sugerează prezenţa concomitentă a NH3, nitriţilor, nitraţilor în

apa potabilă?
b) [x] O poluare permanentă;
91. Factori ce condiționează pirogenia apei.

a) [x] Substanţe organice;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
92. De ce factori depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?
a) [x] Temperatura apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
93. De ce factori depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei?
a) [x] Particularităţile germenilor;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
94. Excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în producerea
methemoglobinemiei hidrice la copii?
a ) [x] Excesul de nitriţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită
95. În care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată?
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
96. În ce cazuri se aplică coagularea apei?
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
97. Indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare.

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
e) [x] Bacteriologici.
98. La ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită?
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
99. Noţiunea de oxidabilitate a apei.
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
100. Proprietăţile organoleptice ale apei.

b) [x] Mirosul;
e) [x] Culoarea.
101. Simptoamele methemoglobinemiei hidrice la copii.

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
102. Căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei?
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
103. De ce dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice?
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
104. Condiţiile de dezinfecţie eficace a apei.
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
105. Indicatorii de poluare organică a apei.
a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
106. indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct

c) [x] Enterococi-0;
e) [x] E. coli- 0.
.
107. Metodele de dezinfecţie a apei.
b) [x] Clorinarea;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete
108. Mijloacele tehnice unitare pentru purificarea apei potabile.
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.
109. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei.
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
e) [x] Decolorarea.
110. Apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din
organism?
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
e) [x] Moartea.
111. Apariţia căror semne nu contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din
organism?
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
112. Caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase.

c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
113. Care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia
apei?
e) [x] 25%.
114. Care este concentraţia clorului rezidual în apa potabilă în condiţii de campanie?
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
115. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare?
a) [x] 250mg/l;
116. Care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile?
a) [x] Să fie apirogenă;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
117. Care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei?

b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
118. Cauza apariţiei guşei endemice.
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
119. Ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor organice
din apă în condiţii de farmacie?
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
d) [x] Distilatoare speciale;
120. Ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui?
a) [x] Saturnism hidric;

121. Combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale de apă
(fîtânilor).
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare
122. Factorii ce influenţează procesul de clorinare a apei.
a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
123. De ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?

b) [x] Oxidabilitatea apei;
e) [x] Prezenţa amoniacului.
124. De la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea fluoroza?

) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
125. De la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poate apărea caria dentară?

) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
126. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile urbane?
b) [x] Din apeduct central;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
127. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile rurale?
a) [x ] Din fântâni;
c) [ x] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom
128. Factorul ce favorizează apariția cianozei infantile (methemoglobinemia).
) [x ] Excesul de nitraţi;
129. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor?

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile
130. În conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei?
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
131. Indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile.
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
e) [x] Sulfaţii .
132. Indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile.

c) [x] Clor rezidual;
133. Indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice.

a) [x] Amoniac;
134. Indicii bacteriologici ai calităţii apei.

a) [x] Eşerihia coli - 0;
e) [x] Enterococi - 0.
135. Indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile.

a) [x] Indicele microbian;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
136. Metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile.
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.
137. Metode de limpezire a apei potabile
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
.
138. Patologiile virale transmisibile prin intermediul apei
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
139. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă?
d) [x] Industriale;
140. Pentru ce este destinată staţia de desalinizare a apei?

a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;
c) [x] Dezinfecţie;
141. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare?

b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
142. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea.

a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
143. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea.

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
144. Substanţele folosite pentru coagularea apei.
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
VENTILAȚI A, ÎNCĂLZIREA ȘI ILUMINATULUI ÎNCĂPERILOR

242. Acţiunea produsă de razele solare.
Termică
Psihofiziologică
Bactericidă
243. Consecinţele create de insuficienţa iluminatului.

Oboseala
Tulburări de vedere
Scăderea capacității de muncă
244. Consecinţele create de iluminatul excesiv.

Fotofobie
Lăcrimare
Dureri în globi oculari
Cefalee
245. Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului
terapeut. 27 grade
246. Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii.
Nu mai mic de 2%
247. Valoarea CIN recomandată pentru saloane. Nu se normează
248. Indicii care caracterizează iluminarea.
Componența spectrală a sursei de lumină și a celei reflectate
Intensitatea luminii
Gradul de nitittate a sursei sau a suprafeței refractare
Uniformitatea iluminării
249. Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor.

CIN
Coeficientul de luminozitate
Unghiul de incidență
Unghiul de deschidere
250. Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor.

Coeficientul de iluminare naturală
Coefientul de luminozitatea
Unghiul de incidență și unghiul de deschidere
Coeficientul de adâncime
251. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi.

Climatul de lumină
Orientarea geamurilor
Numărul și dimensiunile geamurilor
Culorile anturajului incăperilor
252. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.

Luxmetria
„Watt”
“e”
253. Avantajele și dezavantajele iluminatului luminiscent.
Avantaje: lipsa umbrelor
Spectru apropiat de cel al luminii naturale
Dezavantaje: lumină instabilă în timp
Efect stroboscopic
Efect de întuneric
254. Aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional.
Satisfacator pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
Fără efect stroboscopic
Fără efecte de orbire
Uniform
255. Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.

Intensitate luminii la locul de muncă
Uniformitatea iluminării
256. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor.
Intensitatea corespunzătoare normativelor
Iluminarea uniformă
Spectrul luminii apropiat celui natural
Iluminare fără umbre
257. Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor.

Nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
Nivel de optim pentru diverse activități
Iluminare relativ uniformă
Protejarea ochilor de radiațiile provenite de la sursă sau reflectarea suprafețelor
258. Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală.

Poate asigura o lumină stabilă și de intensitatea dorită
259. Funcţiile analizatorului visual.

Acuitate vizuală
Sensibilitatea de contrast
Stabilitatea clarviziunii
260. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală.

Recuperarea și înlăturarea substanțelor nocive emanate la locul de formare
261. Factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor.

Diferența de temperatură dintre aerul încăperii și cel exterior
Presiunea vântului
262. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie.

Generală
Locală
Nișe
Umbrele
263. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune.

Refulare
Aspirație
Refulare aspirație
264. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune.

Locală
Generală
Mixtă
265. Tipurile de ventilaţie artificială.

Locală
Generală
266. Tipurile de ventilaţie naturală organizată.

Aerație
Canale de extragere
267. Tipurile ventilaţiei naturale neorganizate.

Curenți de aer
Geam
Infiltrație
268. Tipurile ventilaţiei artificiale de refulare.

Dușuri de aer
Oaze aeriene
Perdele de aer
269. Tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie.
Nișe
Umbrele
Aspirație la locul de muncă
270. Tipurile de ventilaţie artificială generală.

Aspirație
Refulare
Refulare aspirație
271. Tipurile ventilaţiei naturale.

Generală
Neorganizată
272. Factorii care determină ventilaţia naturală.

Diferența de temperatură dintre aerul din exteriorul și interiorul încăperilor
Presiunea vântului
Diferența de presiune a coloanei de aer între nivelul inferior și superiorul incăperii
273. Avantajele ventilaţiei naturale.
Simplitatea montării
Accesibilitatea după cost
Siguranța, indusă de lipsa utilajelor electrice și părților mobile
274. Avantajele ventilaţiei artificiale.

Schimb de aer reglabil, dirijabil
Rază de acțiune mare
Captarea poluanților la locul de formareși emisie
Debitul și aspirația nu depind de temperatura și viteza de mișcare a aerului
275. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie.

Aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale
Aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalațiilor mecanice
Schimbul de aer este dirijat
276. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare.

Aerul curat este debitat în încăperi prin instalații speciale
Aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale
Schimbul de aer este dirijat
277. Avantajele ventilaţiei de refulare-aspiraţie.

Prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificare)
Asigurarea schimbului forțat de aer în încăpere
Calcularea cu precizie a cantitățiide aer debitat și aspirat
Posibilitatea dirijării direcției de mișcare a aerului
278. Felurile balanţei de aer.

Pozitivă
Echilibrată
Negativă
279. Aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie.
Destinația încăperii
Columul încăperii
Caracterul noxelor emanate
Cerințete față de sistemele de ventilație
280. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei.
De calcul
De laborator
281. Definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie.

Cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră
Cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel să nu se depășească nivelul admis
282. Definiţiile pentru multiplul necesar de aer.

Numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat, astfel
să nu se depășească nivelul admis de concentrație de bioxid de carbon
Se determină prin ăsurări obiective ale parametrilor fizicochimici
283. Indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul.

Volumul de ventilație
Multiplul schimbului de aer
284. Cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs de 1
oră la 1 pat, în saloanele spitaliceşti. 85
285. Valoara multiplului schimbului de aer în blocul operator. +10-8
286. Tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator.
Volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat
287. Tipul balanţei de aer în sala de naştere.

Volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat
288. Tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice și septice.

Aseptice: Volumul de aer refulat este egal celui aspirat
Septice: Volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat
289. Tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase.

Volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat
290. Încăperi, în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat; și a celui aspirat
acupra celui refulat.
în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat
Încăperile blocului operator
Sala de naștere
Săli de manipulații septice
a celui aspirat acupra celui refulat.

Săli de manipulații septice
Boxe ale spitalelor de boli infecțioase
291. Purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale.

Apă
Aer
Aburi
292. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu apă.

Avantajele: Temperatura caloriferelor nu depășește 80*C
Nu poluează aerul încăperilor
Are loc reglarea centrală a temperaturii
Încălzirea caloriferelor este uniformă
Dezavantajele: Scurgeri la conexiunile conductelor în cazul defectelor întâmplătoare
Posibilitatea înghețării apei în sistemă la deservirea incorectă
293. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori.
Avantajele: Suprafața dispozitivului de încălzire este mică
Încălzire rapidă a dispozitivelor de încălzire la conectarea sistemului
Presiunea hidrostatică mică în sistem
Dezavantajele: Temperatura suprafeței de încălzire este mare
Pierderi de căldură crescute pe contul conductelor de vapori
Arde praful organic de pe suprafața caloriferului
Este dificilă reglarea
294. Avantajele sistemului de încălzire electrică.

Comoditatea de transmitere a energiei electrice
Reglare ușoară a temperaturii elementelor de încălzire
295. Avantajele și dezavantajele sistemului de încălzire cu aer.
Avantaje: Este sistem econom
Gradul înalt de automatizare permite de a genera energie termică, în strictă
conformitate cu cerințele
Se exclud pierderile de căldură prin conducte
Posibilitatea de a fi combinat cu sistemul de ventilație prin refulare
Dezavantaje: Aerul este încălzit neuniform
Curenții de aer care pot ridica de pe suprafețe praful și microorganismele
sedimentate
Posibilitatea de poluare a aerului refulat cu praf
296. Avantajele sistemului termic cu lambriuri.

Confortul termic se menține la o temperatură a aerului mai scăzută
Se exclude poluarea aerului
Căldura se repartizează uniform în încăpere
IGIENA IMSP
471. Distanța de la hotarul instituției medicale până la alte obiective.
30m
472. Surse de poluare a mediului de care se va ține cont la proiectarea și construcția instituțiilor
medicale.
Cai ferate
Magistrale auto
Intreprinderi industriale
473. Zonele funcționale a instituțiilor medicale.

Zona blocurilor curative
Zona pediatrica
Zona morfopatologica
Zona gospodareasca
474. Funcțiile instituțiilor obstetricale.

Zonarea stricta a sectiilor
Ciclicitatea incarcarii si prelucrarii sanitare
Dirijarea fluxului intraspitalicesc la internare externare
Conditii optime de munca pentru personal
475. Încăperile instituțiilor de obstetrică.

Pentru sectia fiziologica ( flux curat)
Pentru sectia de observare ( frux murdar)
476. Încăperile care trebuie să fie prevăzute în secțiile de boli infecțioase pentru internarea
pacienților.
Boxe
Semiboxe
Boxe de primire si triaj
477. Încăperile boxei.

Grup sanitar
Salon
Ecluza
Antreu
478. Capacitatea saloanelor (pentru copii cu vârsta peste un an și maturi).

4 paturi
479. Capacitatea saloanelor pentru copii de până la un an și a saloanelor pentru observație

în secțiile obstetricale.
2 paturi
480. Tipul de ventilație în sălile de operații.

Refulare aspiratie cu predominarea aspiratiei
481. Configurația terenului spitalicesc.

Dreptunghiulara
482. Avantajele respectării procentului de construcție al spitalului.

Extinderea constructiei spitalului
Aeroterapia
Helioterapia
483. Căile de acces a teritoriului spitalului.

In zona blocurilor curative
Catre blocul morfopatologic
In zona de gospodadrie
484. Valoarea recomandată de spațiu verde a teritoriului spitalicesc pentru un pat.

25 m2
485. Funcțiile secției de internare.

Examinarea bolavului
Prelucrarea sanitara a bolnavului
Intocmirea documentelor medicale primare
486. Suprafața pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi.

6 m2 pentru un pat
487. Caracteristica blocului policlinicii.????

Se vor construi in centrul localitatii mai aproape de cartierele populate
Dinspre vant
La distanta de sursele de poluare a aerului
La distanta de sursele de zgomot
488. Sarcinile igienei instituțiilor medico-sanitare.

Catre proiectare si planificare
Catre amplasare
Catre salubrizare
Catre funtionare a institutiilor medicosanitare
489. Factorii de care depinde eficacitatea procesului de tratament în spitale.

Locul amplasarii in localitate
Sistematizarea terenului destinat spitalului
Planificarea unitatilor medicale
Salubrizarea sanitartehnica
490. Factorii care favorizează crearea condițiilor igienice în spitale.

Alegerea corecta a terenului pentru constructie
Functionalitate
Amenajarea fiecarei unitati
Salubrizarea sanitar tehnica
492. Cerințele igienice către amplasarea sectorului de spital.
Factorii naturali
Dimensiunile terenului
Perspectiva dezvoltarii localitatii
Terenul din imrejurime
493. Cerințe igienice către sistematizarea terenului spitalului.

Pplanificarea complexului spitalicesc
Zonarea teritoriului
494. Avantajele sistemului bloc centralizat (polibloc).

Proiectarea spitalului pe o tehnologie mobila
Posibilitatea de a mari numarul de etaje a blocului
Spitalele pot fi usor reprofilate
495. Direcțiile principale de proiectare și construcție a instituțiilor medico-sanitare.

Crearea institutiilor medicale, sectiilor nu dupa profil ci dupa gravitate
Industrializarea procesului curativ diagnostic
Centralizarea si cooperarea intre spitale in limitele localitatii a serviciilor de diagnostic
496. Secția de internare - principiul de funcționare.??????

O unitate de ingrijire medicala
Serviciul de internare
De a preveni aparitia bolilor contagioase nediagnisticate
Se va afla in cel mai mare bloc al spitalului aproape de ascensorul de transport
Legatura directa cu sectia de reanimare, chirurgie, radiologie.
Trebuie sa fie ordine exemplara, personalul sa lucreze repede si cu precizie
 Înregistrarea,
O examenul medical,
O prelucrarea sanitară,
O acordarea primului ajutor medical.
497. Particularitățile instituției medico-sanitare.?????

Pentru pacienti trebuie sa se asigure cinditii favorabile in special in stationare
Un regim curativ protector
Sa se previna bolile nosocomiale
Sa se excluda influnta factorilor de mediu: microclimat, zgomot,iluminat si subs. toxice
E locul de munca a lucratorilor medicali care difera prin specificul sau, situatii extremale,
incordare neuroemotionala.
Principala unitate de structură a spitalului este unitatea de îngrijire medicală.
498. Unitatea de îngrijire medicală - definiție.????

Subdiviziune functionala....
Prin aceasta se înţelege un număr de paturi, care depind de o echipă de lucru şi presupune o
autonomie de servire. Ea este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde
planificarea internă a întregului bloc.
499. Secția medicală - definiție.????

Secţia medicală - este o unitate administrativă.
Sunt situaţii însă, când unitatea de îngrijire coincide cu secţia ca număr de paturi.
500. Cerințele către planificarea unității de îngrijire medicală.

Componenta incaperilor va corespunde specificului bolii
Asigurarea unei serii de circuite salubre
Planificarea usor mobila care permite modernizarea
501. Zonele unității de îngrijire medicală.

Zona cu saloane
Zona incaperilor auxiliare
Zona incaperilor comune
502. Factorii ce influențează condițiile în saloanele spitalicești.

Numarul de paturi
Suprafata la un pat
Ambianta termica
Puritatea chimica si bacteriologica a mediului
503. Salubrizarea sanitar-tehnică a instituțiilor medico-sanitare.

Incalzirea
Ventilatia
Aprovizionarea cu apa
504. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului.

Nu mai mult de 15%
505. Particularități de internare a bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie,

chirurgie. ???
506. Particularități de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de
observare şi unitatea-patologie a gravidităţii. ???
507. Amplasarea blocului de operaţie.

Izolat de unitatile de ingrijire medicala, in forma de unitate separata
508. Amplasarea secţiei de boli contagioase a spitalului de profil larg.

In bloc separat
509. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc.

Cel putin 60%
510. Suprafața recomandată pentru un pat în salon de 4 locuri (profil terapeutic).????

7m2
511. Încăperile de internare și externare a bolnavilor necontagioşi.????

Sistematic si planificat
Inregistrati in sectia de internare cu indicare orei adresarii
Pacientii la internare sunt examinati la pediculoza si boli infetioase de piele cu inscrierea in
foaia de observatie
Externare a in dependenta de starea pacientilor e efectuata in mod planificat cu documente
neceesare
512. Particularitățile suprafeţei sectorului spitalicesc.???
513. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic.

7 m2
514. Orientarea recomandată a ferestrelor pentru sala de operaţii a blocului operator.???
515. Particularitățile amenajării încăperilor comune pentru bolnavi în unităţile de

boli contagioase.???
516. Particularitățile încăperilor comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile
de pediatrie şi alte unităţi.???
517. Caracteristica boxei și semiboxei.???
518. Viteza de mişcare a aerului normată în saloanele spitaliceşti.

0,15 m/s
519. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de tireotoxicoză.

15C
520. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de hipotireoză.

24 C
521. Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă.
22 C
522. Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.???? 772

Unitate de observare
523. Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc.

Unitatea de ingrijire medicala
524. Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.? 774

Amplasarea spitalului in centrul locativ
Amplasarea spitalului si a surselor de poluare a mediului conform „rozei vanturilor”
Comunicarile, retelele de transport intre spital si populatie
Prezenta zonei verzi si altor factori naturali favorabili
525. Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.???
526. Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate.

Obstetrica
Pediatrie
527. Încăperile semiboxei.

Grup sanitar
Salon
528. Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase.

Naturala
Refulare, aspiratie cu predominarea aspiratiei
529. Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire
medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a
lucrătorilor medicali.
Centralizata
Bloccentralizata
530. Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de primire şi examinare a
bolnavilor.
Pediatrie
Obstetrica
Contagioase
531. Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală.

Salile de proceduri
Camerele de zi pentru bolnavi
Saloanele
532. Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.

In boxa de internare examinare
In boxa pentru infectie respectiva
533. Informații ce prezintă planul general al spitalului.

Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului
Zonele functionale ale terenului spitalicesc
Accesele pe terenul spitalicesc
Densitatea de constructie a sectorului
534. Cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc.

Zonarea functionala a terenului
Suprafata suficienta a terenului
Densitatea de constructie nu va depasi 15%
Zona verde nu va fi mai mica de 60%
535. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor.

Analizeaza proiectul
Efectueaza supravegherea sanitara asupra constructiei spitalului
536. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.

Determina afectiunea factorilor mediului inconjurator asupra manifestarii bolii si efectelor
de tratament
Determina influenta mediului spitalicesc asupra duratei de cazare
Creeaza conditii de munca pentru personalul medical
537. Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon.??
??
538. Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti.
Particularitatile procesului de termoregare la patologia data

Patologie
Destinatia incaperii
540. Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.
Prezenta filtrului
Prezenta a 2 incaperi de examinare
541. Unitățile maternităţii.

Fiziologie postnatala
Patologie a graviditatii
De observare
Blocul de nastere
542. Sistemele de construcţie ale spitalelor.

Decentralizare
Centralizare
Mixte
Bloccentralizare
543. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale.

Pentru ceearea regimului curativ protectoriu
Pentru profilaxia infectiilor nozocomiale
Pentru educatia egienica a populatiei
Pentru grabirea procesului de tratament
544. Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.
Temperatura aerului
Umiditatea relativa a aerului
Viteza de miscare a aerului
545. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.
546. Sistematizarea secţiei de internare.

Sa excluda posibilitatea aparitiei infectiilor nozocomiale
Sa asigure principiul de flux in functionare
Sa corespunda specificului spitalului
547. Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești.

Cu un coridor construit unilateral
Cu un coridor construit bilateral
Partial bilaterale
548. Noţiune de infecţii nosocomiale.

Toate maladiile contractate in cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute
549. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti.

Scaderea reactivitatii
Acumularea si circulatiei germenilor patogeni
Selectiei germenilor foarte virulenti si rezistentei la antibiotice
Evetualitatea sporita de contractare si infectare
550. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești.

A crescut contigentul de risc
Intrebuintarea irationala a antibioticelor
Incalcarea regulilor sanitaro-igienice
Alergizarea populatiei
551. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești.
Circulatia vasta a germenilor in mediul spitalicesc
Multitudinea cailor de transmitere
Receptivitatea sporita a bolnavilor
Persistenta crescuta a germenilor la factorii de mediu
552. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.

Bolnavii infectati, care au fost internati in perioada de incubare
Bolnavii cu infectii mixte
Purtatori de germeni patogeni
Vizitatorii bolnavilor
553. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției, etiologie, componența

microflorei.
In ambulator
Infectii care apar in rezultatul interventiilor cu scop de profilaxie
Infectii spitalicesti propriuzise
Boli transmisibile contractate in spital, determinate deobicei de germeni patogeni
Infectii cauzate de microorganisme
Infectii cauzate de „oportunisti”
Monoinfectie
554. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale.

Aeroportata
Manuportata
Prin implatare
555. Particularităţile „microflorei contemporane”.

Instabilitate;
Invazivitate;
Acţiune toxică;
556. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.

Crearea unui regim antimicrobian;
Sporirea rezistenţei organismului;
Optimizarea factorilor de mediu;
557. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.

Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
Organizarea lucrului;
Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
558. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.

Periculoase;
Nepericuloase;
559. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.

Colectarea şi trierea;
Ambalarea;
Depozitarea temporară;
Transportarea şi neutralizarea;
560. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.

Prin reţeaua de canalizare generală;
Prin instalaţii locale;
561. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.
Dezinfecţia locală;
Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
562. Importanţa infecţiilor nosocomiale.

Ingreuneaza decurgerea bolii
Creste perioada de tratament
Se mareste costul legat de ingrijire, alimentare, preparate medicamentoase
Diminueaza morbiditatea
563. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale.

Diminuarea morbiditatii so mortalitatii pecientilor spitalizati
Prevenirea si controlul situatiilor epidemice
Prelungirea duratei de sejur, ingrijirilor si tratamentului
Facilitarea procesului de acreditare a institutiilor de ingrijire medicala
564. Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești.?? 696

Bacterii aerobe gram+
Bacterii aerobe gram
Germeni anaerobi
Virusuri
565. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale.

Separarea alb-negru
566. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești.

Aplicarea masurilor de ventilatie naturala
Aplicarea masurilor de ventilatie artificiala
Crearea unui schimb suficient de aer
567. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital.??699

Sistem de ventilatie cu curent laminar de aer dezinfectat
568. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești.
Volumul de aer
Multiplul schimbului de aer
569. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești.

Suprafata incaperii
Inaltimea incaperii
570. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești.??702?????

Ventilatie prin aspiratie refulare
571. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești.

Minim de 4 ori
572. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru încăperile
spitalicești.
Bioxidul de carbon
Microflora
Noxe chimice
573. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale.

In conditii naturale
In conditii artificiale
574. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești.
Raze ultraviolete
Substante chimice
575. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești.

Lampile eritemuveole
Lampile incandescente
Lampile bactericid uveola
576. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești.

Raze directe
Raze reflectate
Prelucarea cu ultraviolet a aerului debitat in dispozitivele de ventilare
577. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a lămpilor
cu raze ultraviolete.
Inflamatie a mucoaselor ochilor
Arsuri dureroase a pielii minilor si fetei
Oboseala pronuntata
Indispozitie
578. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești.

Puterea lampii
Durata tratarii
Volumul incaperii
579. Neutralizarea apelor reziduale din spitale.

Tratarea la statiile biologice de epurare
Amenajarea sistemului de canalizare locala
Evacuarea in sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioara
580. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane.

80 m3
581. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație.

+108
582. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor.

Raze ultraviolete reflectate
583. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit.

Lampa bactericid uveola
584. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești.

Conditionarea aerului
Ventilatia artificiala eficace
Izolarea unitatilor de ingrijire medicala

Zonarea unitatilor de ingrijire medicala
Zonarea functionala a terenului spitalicesc
Tratarea cu raze ultraviolete a aerului in incaperile spitalicesti

Folosirea substantelor chimice bactericide pentru tratarea suprafetelor
Educatia sanitara
Depistarea purtatorilor de germeni
Imunizarea activa a populatiei

Imunizarea pasibva a populatiei
De arhitectura si planificare
De dezinfectie si sterilizare
IGIENA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR

585. Noțiunile de dezvoltare fizică a copilului.
Complex de indici morfofuncționali ai organismului ce determină procesul de creștere
Nivelul desvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătății copilului
Nivelul dezvoltării fizice este influențat de alimentația copilului
586. Indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.

Somatoscopici
Somatometrici
Fizicometrici
587. Indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.

Înălțimea
Masa corporală
Perimetrul cutiei toracice
588. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică.

Starea tegumentelor și mucoaselor
Gradul de maturizare sexuală
Starea aparatului locomotor
589. Indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice.

Capacitatea vitală a plămânilor
590. Metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.
Deviere de la sigmă
Scară de regresie
Complexă
Scară de centile
591. Metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice.

Scara de regresie
Complexă
592. Metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor.
Complexă
593. Componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor.
Evidența bolilor cronice
Determinarea stării funcționale a organelor și sistemelor
Studierea nivelului și caracterului de dezvoltare morfologică, funcțională și psihică
Studierea morbidității curente
594. Indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii.

Demografici
Morbiditatea
Dezvoltarea fizică
Invaliditatea
595. Scopurile controalelor medicale periodice a copiilor.

Determinarea gradului de dezvoltare
Determinarea grupului de educație fizică
Determinarea grupului de sănătate
596. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate.
Nu suferă de boli cronice
Suferă rar de boli acute
Au o dezvoltare fizică și neuropsihică normală
597. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate.
Nu suferă de boli cronice
Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 și mai multe ori)
598. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate.
Suferă de boli cronice în perioada de compensație
Bolile cronice se acutizează rar
Au patologii congenitale compensate
599. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate.
Suferă de boli cronice în perioada de subcompensație
Au o perioadă îndelungată de reconvalescența
600. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate.
Suferă de boli cronice în perioada de decompensație
601. Indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor.

Înălțimea și adaosul ei anual
Osificarea mâinii
Numărul dinților permanenți
Caracterele sexuale secundare
602. Afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară.
Miopie
Scolioză
603. Condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi.
Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă
Iluminat neuniform
Poziție incorectă la masă
Regim de lucru incorect
604. Cauzele dereglării ţinutei la elevi.

Mobilierul care nu corespunde înălțimii elevului
Poziția incorectă a corpului în bancă
Purtarea incorectă a gheozdanului
605. Măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi.

Iluminarea artificială generală rațională
Amplasarea corectă a elevilor în corectă
Corespunderea mobilierului școlar cu lumină directă
Sistematizarea rațională a sălii cu lumină directă
606. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor.

Cu cît e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creștere și dezvoltare
Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristiceanumite particularități morfofuncționale
Creșterea morfofuncțională diferă în raport cu sexul
Dezvoltarea organismului e influențată de factorii exogeni și endogeni
607. Definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor.

Anticiparea termenilor de creștere a copiilor
Grăbirea proceselor de creștere și dezvoltare
Procesele de creștere și dezvoltare se termină mai devreme în comparație cu generațiile
anterioare
608. Criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară".
Vârsta biologică
Nivelul dezvoltării fizice
Starea sănătății
Nivelul de funcționare al organelor și sistemelor
609. Caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului.

Bioritmul de funcționare a organismului
Particularitățile sistemului nervos central
610. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului.

Activitatea copilului ce satisface cerințele lui vegetative (somnul, activități, alimentația,
etc.)
Durata activităților dependentă de vârstă
Unele activități din regimul zilei care pot crea o anumită încordare a organelor și
sistemelor
611. Tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor.
Protector
Istovitor (extenuant)
Stimulator
612. Caracteristicile regimului protector în activitatea copilului.

Activitatea copilului nu corespunde posibilităților lui adaptive
Organismul copilului este scutit de eforturi și solicitări
Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică și neuropsihică
613. Caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului.
Asupra copilului revine o cantitatea mare de excitanți de intensitate mare
Sunt suprasolizitate posibilitățile adaptive ale organelor și sistemelor
Apariția epuizării treptate
Apariția modificărilor patologice
614. Caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului.

Asupra copilului acționează excitanți ce cresc treptat și succesiv după intensitate
Restructurarea treptată și permanentă a organismului
Creșterea capacității de muncă
Fortificarea sănătății
615. Criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de

educaţie fizică.
Starea de sănătate
Gradul dezvoltării fizice
Gradul de pregătire fizică
Starea funcțională a sistemului cardiovascular
616. Grupurile de educaţie fizică a elevilor.

Pregătitor
De bază
Special
617. Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și special de
educaţie fizică.
Grupul pregătitor
Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate
Din grupul trei de sănătate
Care nu au o pregătire fizică suficientă
Grupul de bază
Sănătoși
Din grupul unu de sănătate
Din grupul doi de sănătate
Care au o pregătire fizică suficientă
Grupul special
Din grupul patru de sănătate
Din grupul cinci de sănătate
618. Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor.

Hipodinamia: Scăderea rezistenței organismului
Creșterea morbidității
Creșterea greutății corporale
Hiperdinamia: Inhibarea funcțiilor neantrenate în activități
Dezvoltare fizică nearmonioasă
Retardarea dezvoltării sexuale
619. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.
Exogeni naturali
Particularități individuale ale copiilor
Exogeni economicosociali
620. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.
Utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate
Deficiențe morfologice ale uterului la femeie însărcinată
Vârsta mamei și numărul de nașteri anterioare
Boli infecțioase suportate în perioada sarcinii
621. Factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului.

Fiziologici
Metabolici
Genetici
622. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

Condițiile de habitat
Activitatea
Clima și mediul geografic
Alimentatia
623. Factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

Asigurarea materială a familiei
Nivelul de instruire școlară și educativă
Greutatea corpului
Calitatea îngrijirii corpului
624. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului.

vârsta copilului;
intensitatea şi durata acţiunii factorului;
grupa de sănătate.
625. Importanţa în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor.

Contribuie la dezvoltarea multilaterală și armonioasă
Favorizează asanarea copiilor în grădinițe și școli
Apar legături corticale noi și se întăresc cele vechi
Se îmbunătățește coordonarea mișcărilor
626. Diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de masă şi
scaun. 15cm
627. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a.
Nu mai puțin de 1,5 metri pătrați
628. Numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare.
5 grupe
629. Numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară.
Șase
630. Exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar.

Să corespundă particularităților anatomofiziologice de vârstă
Să fie ușor de curățat și de spălat
Să aibă suprafața netedă și colțuri rotunjite
631. Cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar.

Corespund înălțimii elevului
Au distana scaunului pozitivă
632. Care este poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului ?
Nulă
+5cm
+10cm
+15cm
633. Orientarea optimă a sălilor de clasă.
Sud, sudest
634. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare.

De separare pe grupe de vârstă
IGIENA MUNCII MEDICILOR DE DIFERITE SPECIALITĂȚI

635. Caracteristica morbidității medicilor de diferite specialități
Predomină maladiile:
1. cronice ale aparatului respirator (până la 92%);
2. tractului gastro-intestinal;
3. pielii;
4. aparatului urogenital.
Cel mai înalt nivel de morbiditate se atestă la medicii din secțiile:
1. de combustii;
2. chirurgia purulentă;
3. chirurgia generală;
4. reanimare ;
5. terapie intensivă.
636. Noxele profesionale prezente în munca medicilor de diferite specialități:

1. poziția forțată a corpului în timpul intervențiilor chirurgicale, manipulărilor;
2. încordarea anumitor organe și sisteme de organe;
3. încordarea statică a musculaturii scheletice („poziția chirurgului”);
4. suprasolicitarea sistemului nervos.
637. Maladiile profesionale ale medicilor de diferite specialități:

1. tuberculoza;
2. hepatita;
3. astmul bronșic;
4. alergiile;
5. dermatitele.
638. Cauzele principale în apariția maladiilor profesionale ale medicilor de

diferite specialități:
- nerespectarea tehnicii securității;
- amenajarea incorectă a locului de muncă;
- iluminatul necorespunzător;
- ventilarea și încălzirea nesatisfăcătoare;
- nerespectarea regimului de muncă (suprasolicitarea);
- lipsa mijloacelor de protecție individuală (măști, mănuși etc.);
- imperfecțiunea tehnologiei.
639. Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de

lucru al medicilor de diferite specialități:
Noxe fizice:
1. radiația - ionizantă (medicii din cabinetele roentgen, spitalele oncologice); - cu
ultrasunet (diagnostica cu ultrasunete); - ultravioletă, electromagnetică (secția de
fizioterapie, în cazurile utilizării laserului în calitate de bisturiu, în cercetări
microscopice).
2. Vibrația;
3. Câmpul magnetic;
4. Electricitatea statică;
5. Curenți de frecvență înaltă;
6. Presiunea înaltă;
7. Zgomot de intensitate mare (de la aparatele și agregatele din secția de distribuire a
oxigenului, compresoare).
8. Microclimatul.
Noxe chimice:
1. Preparate medicamentose;
2. Preparate narcotice;
3. Substanțele dezinfectante, antisepticele;
4. Vitaminele;
5. Vaporii și aerosolii antibioticelor, hormonilor, anestezicilor și analgezicilor;
Noxe biologice:
1. virusurile (gripa, HIV, hepatita infecțioasă etc.);
2. bacteriile (holera etc.);
3. antibioticele;
4. vaccinurile;
5. serurile;
6. alergenii;
7. preparatele vitamino-proteice;
8. preparatele imunologice.
Noxe psihogene:
1. discuția cu pacientul – încordare neuro-emoțională, simțul responsabilității pentru viața
pacientului, pentru diagnosticul corect stabilit și prescrierea tratamentului adecvat;
2. starea de pregătire permanentă pentru luarea deciziilor importante pentru pacient în
situații extremale (în timpul resuscitării, nașterii etc.);
3. regimul de muncă neorganizat – prezența gărzilor de noapte și zilnice, intervențiilor
chirurgicale în timpul nopții, ceea ce duce la perturbarea bioritmului;
4. nerespectarea regimului alimentar;
5. volumul mare de muncă.
640. Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului.

1. Procesul de muncă al medicului de profil chirurgical prevede efectuarea intervenţiilor
chirurgicale, manipulărilor în scop diagnostic și tratament, iar asupra organismului
medicilor influenţează factorii nefavorabili ai mediului extern (chimici – anestezicele,
aerosolii etc., fizici – temperatura înaltă, câmpul electromagnetic, radiaţia ionizantă).
Din cauza suprasolicitărilor fizice și neuro-emoționale, la chirurgi adesea se instalează
stresul. În timpul intervenției chirurgicale, în zona de activitate a chirurgului, se
înregistrează condiții microclimatice nefavorabile, care nu asigură un schimb de căldură
adecvat al organismului cu mediul înconjurător și un confort termic. Are loc pierderea
apei din organism, pe contul transpirației, cca 700 g și mai mult în timpul unei operații.
Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea sistemului de
termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С.
În aerul sălilor de operație se conțin vapori ai alcoolului etilic, iod, anestezice care pot
depăși nivelul admisibil de câteva ori. În rezultat se mărește oxidabilitatea aerului și
poate atinge valori de până la 40 mg/m3 și mai mult (norma oxidabilității aerului în sala
de operație 2-3 mg/m3 ). Concentrația anestezicului în aer depinde de tipul anesteziei.
De exemplu, concentrația preparatului ftorotan/galotan (anestezie inhalatorie) la locul de
lucru al chirurgului variază în limitele 14-340 mg/m3 (CMA 20 mg/m3 ).
2. Activitatea profesională a anestezistului necesită spirit de observare, vigilență și
evaluarea rapidă a informației. În zona de respirație a anestezistului se creează o situație
microclimatică nefavorabilă. În timpul anesteziei inhalatorii o parte din anestezicul
introdus în organismul bolnavului este expirat de acesta în aerul din sala de operație. În
rezultat, concentrația anestezicului la locul de lucru depășește CMA de 5 și mai mult. În
încăperile insuficient ventilate concentrația anestezicului în sângele anestezistului
variază în limitele de la 3,5 până la 8,5 mg/m3 , ce este de 1,5 ori mai mică decât în
sângele bolnavului. Drept urmare, medicii acuză cefalee, grețuri, uscăciune în gură,
tahicardie, vertij, dereglarea somnului, oboseală etc. Frecvența contracțiilor cardiace la
anestezist crește cu 12 bătăi/min la începutul intervenției chirurgicale, iar în timpul
anesteziei cu 36 bătăi/min. Activitatea profesională a anestezistului poate fi cauză a
dezvoltării maladiilor, precum: conjunctivita, anghina, infecții respiratorii acute. Indicii
biochimici ai sângelui demonstrează dereglări ale metabolismului pigmenților biliari,
fenomene difuze ale țesutului hepatic.
641. Acțiunea preparatelor anestezice:

1. Gonadotropă;
2. Embriotoxică;
3. Sensibilizantă;
4. Teratogenă.
642. Particularitățile muncii femeilor chirurgi și anesteziste.

Preparatele anestezice posedă acțiune gonadotropă, embriotoxică, sensibilizantă și teratogenă.
Acest fapt vizează femeile medici – chirurgi și anesteziști, deoarece poate fi dereglată graviditatea,
deseori sunt înregistrate avorturi spontane, toxicoze tardive și complicații la naștere. Femeile în
perioada gravidității și alăptării trebuie să fie înlăturate de la lucrul din sălile de operații.
643. Particularitățile muncii medicului ginecolog-obstetrician.

Medicul ginecolog-obstetrician este supus suprasolicitărilor neuro-emoționale, încordării statice
îndelungate, acțiunii vaporilor de substanțe narcotice și a gazelor în zona de respirație. Acești
medici acuză surmenaj, dureri în regiunea inimii, excitabilitate, cefalee.
644. Acțiunea laserului asupra medicilor chirurgi.

1. La utilizarea bisturiului cu laser (radiație neionizantă) – medicii (cel mai frecvent
chirurgii) pot fi supuși acțiunii nefavorabile a laserului reflectat de pe suprafețele
țesutului biologic și instrumentelor medicale. Nu este exclusă acțiunea accidentală a
laserului asupra mâinile medicilor.
2. Întrebuințarea utilajului cu laser duce la dereglări funcționale ale sistemului nervos și
cardiovascular. Din partea organului vizual se observă opacifierea cristalinului, distrofia
retinei, destrucția corpului vitros. La arderea cu laser a tumorii în aer pătrund produse de
ardere – aerosoli, substanțe chimice nocive – fosgen.
645. Acțiunea aparatajului medical cu ultrasunete asupra medicilor.

Aparatajul medical cu ultrasunete (diagnostic, fizioterapie, chirurgicală)
1. ultrasunetul cu transmiterea prin contact (cel mai nociv);
2. ultrasunetul, care se transmite pe calea aerului;
3. contaminarea mâinilor cu gel de contact (care amplifică efectul acustic cu sursa
ultrasunetului);
4. încordarea statică și dinamică a mușchilor mâinii și umărului (în cazul efectuării
lucrului monoton);
646. Factorii nocivi în cabinetele de fizioterapie.

În cazul unei ventilații insuficiente și lipsei dereticării umede, în cabinetele de
fizioterapie, brusc se mărește concentrația aeroionilor pozitivi, care îngreunează respirația
și duc la îmbătrânirea precoce a organismului.
647. Terapia în barocamere, factorii nocivi.

1. Lucrul în barocamere este caracterizat de acțiunea factorilor nocivi. În barocamere se
efectuează oxigenarea hiperbară, care este necesară pentru intervențiile chirurgicale pe
vase, cord, în cazul gangrenei, în cazul intoxicațiilor cu monoxid de carbon etc.
Această terapie are menirea de a compensa insuficiența de oxigen a organismului pe contul
efectuării compresiei cu oxigen, însoțită de un regim curativ special.
2. Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4 atm. sunt posibile
dereglări din partea sistemului nervos central, euforie, ceea ce poate duce la un
comportament neadecvat din partea medicului. În cazul aflării în barocamere poate
surveni disbaria – dureri în urechi, sinusuri. În acest caz medicul va reveni la normal
treptat (decompresie).
648. Părțile componente al regimului curativ în barocamere.

1 – valoarea presiunii parțiale (cea mai înaltă presiune a O2 este la limitele admise de 3-4
kg p/cm2 );
2 – timpul de expoziție trebuie să fie optimal, atât în funcție de bolnav, cât și de maladie
(până la 0,5 – 1 ore se utilizează în cardiochirurgie, oncologie, pentru tratarea infecțiilor
anaerobe și formelor severe a hipoxiei hemice acute).
649. Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a

medicilor.
1. Supravegherea sanitară preventivă;
2. Supravegherea sanitară curentă;
3. Optimizarea condițiilor de muncă și odihnă;
4. Introducerea diverselor mijloace și complexe de exerciții fizice în regimul de muncă și
odihnă;
5. Controlul medical preventiv;
6. Controlul medical periodic.
650. Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului

medical.
Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea sistemului de
termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С.
651. Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului.

1. lămpile chirurgicale scialitice favorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C;
2. microclimat nefavorabil;
3. intervenții chirurgicale îndelungate;
4. echipament de protecție confecționat din țesături cu grad scăzut de permeabilitate pentru
aer și higroscopicitate;
652. Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al

chirurgului.
Înlocuirea îmbrăcămintei obișnuite cu una fabricată din țesături permeabile pentru aer,
îmbunătățesc confortul termic al organismului, reduc transpirația organismului.
IGIENA RADIAȚIILOR
639. Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor.
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete
640. De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă supraînaltă asupra

organismului uman.
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
641. Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă.
a) [ ] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [x] Radiaţii X
642. Componentele fondului radioactiv natural.
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .
643. Distanţa parcursă de razele- γ în aer.
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri
644. Tipurile de radiaţii care dau densitatea maximă de ionizare în substanţă.
a) [x] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X
645. Condiții de normare a dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an. Pag 117
Dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an de admite la populatia in ansamblu
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .
646. Componentele iradierii artificiale.
Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
producerea energiei electrice, utilizarea industrială a radiaţiilor,
transportul şi depozitarea materialelor nucleare,
647. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive.
a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.
648. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii).

a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg
649. Varianta care corespunde caracterului fizic a particulelor alfa.
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.
650. Varianta ce corespunde caracterului fizic al razelor Roentghen.

a) [ ] Flux de electroni;
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.
651. Radiaţiile care sunt cele mai periculoase în caz de iradiere internă a organismului.
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama
652. Materialele utilizate pentru confecţionarea ecranelor de protecţie.
a) Carton
b) Plăci metalice
c) Hоrtie
d) Plase metalice
e) Sticlă
653. Materialele utilizate pentru confecţionarea echipamentului individual de protecţie.
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .
654. Consecinţiele acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman.
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .
655. Componentele iradierii medicale.
Radiatia roenghen
Lazer
Radiatii Infra-rosii
Iradierea fotonica
Aparatele folosite RMN, TC, radiografia, radiofotografia
656. Grupele de organe critice sunt stabilite de NRP.
Cel mai tare sunt afectate
Cristalin
Gonade
Măduva hematogena
Splina
Timus, ganglioni limfatici, tiroida
Afectate mediu
Piele
organe cu mezoderm (ficat, inimă, plămân , stomac…)
Afectate in mica masura
Muşchi
Oase
Sistem nervos
657. Efectele biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante.

a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .
658. Doza de iradiere admisă pentru personal conform NRP internaţionale.

a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an
659. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante.
a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.
660. Indicați nivelul de iradiere accidentală.
Doza maxima admisa fiind de 300 mai mare decit doza normala de la 3 la 10 Gy
661. Principiile de asigurare a radioprotecției.
Pagina 96
a) nepermiterea depăşirii nivelului maxim admis de expunere la radiaţii ionizante;
b) excluderea oricărei iradieri nejustificate;
c) reducerea dozelor de iradiere la un nivel minim posibil;
d) justificarea oricăror activităţi (practici) ce prevăd utilizarea surselor de radiaţii
ionizante.
662. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţiile

ionizante
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.
URGENȚE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ

676. Structruile statale care declară starea de urgență în sănătate publică:
 Comisia naţională extraordinară de sănătate publică
 Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică
677.Caracterizați Hotărârea de declarare a stăriii de urgență în sănătate publică:

 stabileşte cadrul juridic
 asigură supravegherea sănătăţii publice,
 asigură accesul echitabil la serviciile de sănătate publică
678.Planul măsurilor de răspuns la urgența de sănătate publică

 la nivel naţional,
 regional,
 local,
 în unităţile teritoriale administrative sau geografice afectate
679. Hotărârea de anulare a stării de urgență în sănătate publică

 se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică
 se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei teritoriale extraordinare de sănătate
publică
680. Riscurile pentru securitatea națională:
 Alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;
 Alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;
 Alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică.
681.Măsurile de prevenire a urgențelor de sănătate publică
STRESUL OCUPAȚIONAL
682.Factorii stresului ocupațional.
[x]organizaționali(sarcina înalta de lucru,cerințele ambigue,lipsa sau insuficiența sustținerii
sociale,lipsa intereselor în afara serviciului,remunerarea insuficientă a muncii)
[x]profesionali
[x]factorii ce țin de trăsaăturile personalității(anxietate,autoaprecierea scazutaă,labilitatea emoțională
pronunțată,pasivitate)
683.Stresorii relaționați cu munca.

[x]conținutul muncii(supraîncarcarea,complexitatea muncii,monotonia muncii,responsabilitatea
crescută,munca cu grad sporit de pericol,solicitari conflictuale
[x]conditiile de munca(sub.toxice,conditii inadecvate,pozitia in timpul muncii,solicitari fizice
excesive,situatii periculoase,lispa igienii,lipsa masurilor de protectie.
[x]conditiile de angajare(program de lucru,nivel scazut de salarizare,posibilitati reduse de
dezvoltarea a carierii,contracte de munca inflexibile,insecuritatea muncii.
[x]reteaua sociala la locul de munca(suport social scazut,participare scazuta la luarea
decizilor,discriminare.
684.Etapele de dezvoltare a sindromului general de adaptare la stres.

[x]etapa de tensiune(anxietate)sau faza de alarma
[x]etapa de rezinstenta,adica de opunere,sau faza de rezistenta
[x]etapa de epuizare
685.Impactul stresului ocupațional asupra sănătății.

[x]deficiente fizice(boli cardiovasculare,HTA,maladii gastrointestinale,afectuni muscolo-
scheletice,diabet zaharat,cancer)
[x]tulburari psihice(epuizare,depresie,anxientate)
[x]tulburari comportamentale(abuzul de alcool,sendentarismul,drogurile,insomnia,cresterea
incidentii accidentelor de munca)
686.Profesiile care sunt supuse cel mai des sindromului arderii profesionale.
[x]medicii
[x]profesor-invatator
[x]psiholog
[x]asistent social
[x]salvator
[x]angajatii organelor de protectie
[x] angajatii organelor de drept
687.Caracteristicile ”eustresului”.
Eustresul-care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale(pozitive)
[x]siguranta de sine,
[x]implicare profunda in viata profesionala si personala,
[x]capacitatea de a-si asuma riscurii
[x]perseverenta fata de structurile adverse sau diverse solicitari
[x]flexibilitatea in opinii si actiuni
[x]constiintizarea faptului ca nu poti schimba situatile stresante,dar le poti accepta si depasi
[x]schimbarea este considerata ca o provocare la competitie si nu ca o amenintare
688.Caracteristicile ”distresului”.
[x]efecte subiective(plictiseala,depresie,oboseala,apatie,nervozitae,anxietate,agresiune,indispozitie
[x]efecte comportamentale(alcoolism,predispozitie spre accidente,abuz de cafea,tendinta de a
minca,a fuma excesiv,comportament impulsiv sau nervos)
[x]efecte cognitive(concentrare slaba,scaderea atentiei,hipersensibiliatea la critica,blocaje mentale
[x]efecte fiziologice(crestrea glicemiei,pulsului ridicat,HTA,uscaciunea gurei,transpiratii
reci,dilatarea pupililor,valuri de caldura si frig
[x]efecte organizationale(absenteizm,demisii,productivitate scazuta,izolare,insatisfactie in
munca,reducerea inresponsabilitatii in organizatia in care muncesti
689.Acțiunile de soluționare constructivă a conflictelor la locul de muncă.

[x]cresterea calificarii profesionale
[x]cautarea unor noi moduri de indeplinire a activitatii
[x]schimbarea statutului profesional
[x]schimbarea locului de munca si recalificarea
690.Consecințele soluționării distructive a conflictelor la locul de muncă.

[x]apatie profesionala
[x]alcoolizare
[x]sinucidere
691. Indicii de ”ardere” organizațională.

[x]fluctuația neadecvată de mare a personalului
[x]motivația redusă pentru muncă(pauzele prea dese de fumat sau de ceai)
[x]dependența profesională a personalului de conducere
[x]insuficiența de colaborare
[x]creșterea sentimentului de nemulțumire de muncă
[x]manifestarea negativizmului referitor la rolul sau funcția secției
692. Acțiunile abordării organizaționale în managementul stresului ocupațional.

[x]redistribuirea sarcinilor în cazul supraîncărcării
[x]implimentarea unor proceduri specifice diferitor cazuri(standarde ,protocoale,ghiduri)
[x]îmbogățirea postului(varietatea sarcinilor ,dinamism,creștrea interesului)
[x]motivarea
[x]elaborarea programelor magangeriale anti stre(deconsiliere,de evaluare a sanatatii,pentru
sanatatea emotionala
[x]este necesar ca personalul organizatiei sa cunoasca perfect -cerintele postului,performantele
asteptate din partea lor,sa fie incredintati sa poata realiza aceste performante
693. Abordarea individuală a managementului stresului ocupațional.

[x]cunoasterea cere;intelegerea cauzei stresului,mai degraba decit tratarea simptomelor
,confruntarea situatii percepute cu realitatea,analiza situatiei,constientizaraea posibilitatii de
schimabre,actiunea in conformitate cu dorinta
[x]tehnici de relaxare
[x]tehnici de meditatie
[x]sport/exercitii fizice
[x]umorul
[x]teatru
[x]hobby
[x]muzica
[x]dansuri

Teste Igiena Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Igiena Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENA GENERALĂ,

Facultatea Medicina nr.1

5.Profilaxia primară – scopul.

6.Profilaxia secundară – scopul.

7.Profilaxia terţiară – scopul.

8.Normativ igienic – noţiune.

9.Factorii biologici ai mediului înconjurător.

10. Tipurile de normative igienice.

11. Obiectivele igienei individuale.

14. Sursele de vitamine pentru organism.

15. Rolul vitaminelor în organismul uman.

16. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism.

18. Surse alimentare de vitamina A.

20. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A.

21. Manifestările hipovitaminozei D.

22. Manifestarea hipervitaminozei D.

23. Surse de vitamina D.

27. Surse de vitamina K.

28. Vitaminele liposolubile.

29. Vitaminele hidrosolubile.

32. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile.

34. Consecințele hipervitaminozei D.

37. Rolul biologic al vitaminei B1.

38. Surse de vitamina B1.

39. Rolul biologic al vitaminei D3.

40. Rolul biologic al vitaminei B2.

41. Manifestările hipovitaminozei B2.

42. Produse surse de riboflavină.

43. Manifestările severe al hipovitaminozei PP.

46. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară.

47. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult

48. Rolul biologic al vitaminei C.

49. Sursele de vitamina C.

50. Condițiile de inactivare a vitaminei C.

52. Proprietățile tocoferolului.

54. Obiectivele igienei alimentației.

55. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic.

56. Substanțele nutritive cu efect catalizator.

58. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare.

59. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor și fructelor.

61. Indicii de apreciere al alimentației individuale.

62. Substanțele nutritive cu funcție energogenă.

63. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică.

64. Substanțele nutritive cu efect catalitic.

65. Substanțele nutritive esențiale.

66. Substanțele substituente.

67. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație.

68. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform "Normativele consumului

69. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă.

73. Produse – surse de fibre alimentare.

74. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație.

75. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație.

76. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal.

77. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale.

78. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară.

79. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare).

Deficitul de proteine și nivelul scăzut de antioxidanți și aflatoxine reprezintă

84. Aminoacizii esențiali

88. Sursele fosfatidelor.

90. Funcțiile lipidelor în organism.

91. Rolul acizilor grași polinesaturați.

92. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală depinde de:

93. Produse furnizoare de glucide.