Orice soluţie оn dosarul transnistrean trebuie să respecte principiul

integrităţii teritoriale, a declarat pentru NewsIn preşedintele comisiei de

afaceri externe din Parlamentul European (AFET), Jacek Saryusz Wolski.
Оntrebat cum vede situaţia Republicii Moldova după conflictul din Georgia,
Wolski a spus că "este un lucru cert că оn lumina celor оntвmplate оn
Caucaz va fi acordată mult mai multă atenţie conflictelor оngheţate ca cel
din Transnistria”. Оn acelaşi timp, оnaltul reprezentant pentru politică
externă a UE, Javier Solana e de părere că diferendul transnistrean din
Republica Moldova trebuie rezolvat оn formatul 5+2, cu participarea celor
două părţi implicate, nu doar оn formatul 3+2 care a avut loc la Viena luni
sub egida OSCE, a declarat miercuri la Bruxelles.
“Orice soluţie trebuie să respecte două principii - оn primul rвnd, integritatea
teritorială, iar оn al doilea, mijloace paşnice", a afirmat Jacek Saryusz Wolski.

Preşedintele AFET a fost de acord că "оntr-o anumită măsură" se poate vorbi de un

eşec diplomatic al UE faptul că nu a reuţit să includă termenul de "integritate
teritorială" оn ultimul angajament mediat la Moscova, privind retragerea trupelor ruse
din Georgia. Cu toate acestea Wolski nu consideră că acesta poate fi considerat un
precedent pentru alte conflicte оngheţate precum cel transnistrean. "Nu este un
precedent, pentru că poziţia UE nu se schimbă. Integritatea teritorială rămвne
principiul nostru. Poziţia UE este că graniţele nu pot fi schimbate prin forţă militară",
a mai spus oficialul european.

Conflictul transnistrean din Republica Moldova trebuie rezolvat оn formatul 5+2, cu

participarea celor două părţi implicate, nu doar оn formatul 3+2 care a avut loc la
Viena luni sub egida OSCE, a declarat miercuri la Bruxelles оnaltul reprezentant
pentru politică externă a UE, Javier Solana.

Aflat la o audiere pe tema conflictului ruso-georgian оn Comisia de afaceri externe a

Parlamentului European, Solana a spus că acest conflict "a subliniat nevoia de a
strвnge relaţiile cu vecinii estici (ai UE - n.r.), iar aici ideea unui Parteneriat Estic este
binevenită". Primul exemplu оn acest sens enumerat de Оnaltul reprezentant pentru
politică externă şi de securitate al UE a fost cel din Republica Moldova, transmite
corespondentul NewsIn la Bruxelles.

"După cum ştiţi, Moldova este un element important оn politica noastră de vecinătate
şi suntem foarte angajaţi оn găsirea unei soluţii la problema (transnistreană - n.r.)", a
spus Solana.

Referindu-se la оntвlnirea de luni de la Viena la care au participat mediatorii Rusia,

Ucraina, OSCE, pe de-o parte, şi UE şi SUA ca observator, Solana a afirmat că acesta
"N-a fost perfectă". "Ceea ce vrem noi să facem este să avem оntruniri оn formatul
'5+2' (inclusiv Moldova şi Transnistria, ca părţi aflate оn conflict - n.r.). Acest 'doi'
este dificil de obţinut. Nu dorim o soluţie politică оn formatul 3+2, ci una оn formatul
5+2, iar acesta este cel mai important obiectiv al nostru", a explicat Оnaltul
reprezentant pentru politică externă al UE.

Solana a subliniat nevoia de a "reconsidera" politica de securitate la Marea Neagră,

fiind nevoie imperioasă de o strategie de securitate a UE оn această regiune. Aici,
оnaltul reprezentant UE a evidenţiat rolul Turciei, care se doreşte un mediator şi
оncearcă construirea unei "platforme regionale". Cu toate că preşedintele georgian
Mikhail Saakaşvili are unele "reticenţe" cu privire la rolul Turciei, UE sprijină aceste
eforturi, a spus Solana, amintind оn acest context şi de vizita istorică a preşedintelui
turc оn Armenia, ţară cu un alt conflict оngheţat - Nagorno Karabah.

Precizările lui Solana pe tema transnistreană au venit оn urma mai multor intervenţii
ale europarlamentarilor Emma Nicholson (ALDE), Ioan Mircea Paşcu (PSE) şi
Roberta Anastase (PPE-DE) pe acest subiect.

Baronesa Nicholson a spus că din experienţa ei оn Republica Moldova şi Armenia ştie

"cвt de fragilă" e poziţia acestor ţări оn relaţia cu Rusia, care le poate impune "tot
felul de pedepse" dacă nu adoptă o politică favorabilă Moscovei, iar aici este
importantă accelerarea implementării politicii de vecinătate a UE.

"Imediat ce reuşim să scoatem componenta transnistreană din dosarul moldovean,

Republica Moldova se va califica mai bine pentru o relaţie bună şi poate pentru
aderarea la UE", a comentat, la rвndul său, fostul ministru romвn al apărării Ioan
Mircea Paşcu.

Europarlamentarul Roberta Anastase l-a оntrebat pe Javier Solana cum vede situaţia
actuală din Transnistria, amintind de angajamentul Rusiei din 1999 de a-şi retrage
trupele din această regiune, la fel cum promite acum că va face cu cele din Georgia.
"Cunosc termenii acordului din 1999. Discuţiile durează de mulţi ani şi sper că se va
rezolva. Orice criză e şi o nouă oportunitate pentru solutionarea conflictelor", a
răspuns şeful diplomaţiei europene.

ICT - cititor de bancnote

pentru automate119 EUR
Republica separatista Transnistria a acuzat Uniunea Europeana ca are o
atitudine preconceputa fata de ea si ca impune restrictii de circulatie liderilor
sai.

"Uniunea Europeana are o atitudine preconceputa fata de Uniunea Europeana(...)e

greu sa fie avocat cel care aplica masuri de restrictii fata de RMN(n.r-Transnistria), in
special interzicerea de a acorda vize reprezentantilor organelor de conducere, iar
faptul ca in privinta acestei interdictii a fost impus moratoriu reprezinta un semn bun,
dar insuficient", a declarat ministrul de externe al autoproclamatei republici, Vladimir
Iastrebceac, conform agentiei Infotag.

Acesta s-a mai aratat de parere si ca solutionarea conflictului cu Moldova este foarte
departe, chiar daca s-au facut progrese mari in ultimul timp.

Transnistria este din punct de vedere legal parte a Republicii Moldova, dar s-a rupt de
sub autoritatea guvernului de la Chisinau incepand cu anul 1992, in urma unui razboi
civil.

Uniunea Europeana este, alaturi de SUA,OSCE,Rusia si Ucraina, unul dintre

mediatorii din acest conflict, dar cu toate acestea impune o serie de restrictii de
circulatie pentru liderii separatisti, inclusiv pentru presedintele Igor Smirnov. Acestia
sunt acuzati de incalcarea drepturilor omului si de tergiversarea negocierilor.

Transnistria critica atitudinea UE fata de ea

Republica separatista Transnistria a acuzat Uniunea Europeana ca are o atitudine
preconceputa fata de ea si ca impune restrictii de circulatie liderilor sai.

"Uniunea Europeana are o atitudine preconceputa fata de Uniunea Europeana(...)e

greu sa fie avocat cel care aplica masuri de restrictii fata de RMN(n.r-Transnistria), in
special interzicerea de a acorda vize reprezentantilor organelor de conducere, iar
faptul ca in privinta acestei interdictii a fost impus moratoriu reprezinta un semn bun,
dar insuficient", a declarat ministrul de externe al autoproclamatei republici, Vladimir
Iastrebceac, conform agentiei Infotag.

Acesta s-a mai aratat de parere si ca solutionarea conflictului cu Moldova este foarte
departe, chiar daca s-au facut progrese mari in ultimul timp.

Transnistria este din punct de vedere legal parte a Republicii Moldova, dar s-a rupt de
sub autoritatea guvernului de la Chisinau incepand cu anul 1992, in urma unui razboi
civil.

Uniunea Europeana este, alaturi de SUA,OSCE,Rusia si Ucraina, unul dintre

mediatorii din acest conflict, dar cu toate acestea impune o serie de restrictii de
circulatie pentru liderii separatisti, inclusiv pentru presedintele Igor Smirnov. Acestia
sunt acuzati de incalcarea drepturilor omului si de tergiversarea negocierilor. mai mult

Basescu a pledat, la summitul OSCE, pentru

rezolvarea conflictelor inghetate
Presedintele Traian Basescu a participat in perioada 1-2 decembrie la summitul OSCE
din Kazahstan, pledand in interventia sa pentru obtinerea de progrese in solutionarea
conflictelor inghetate, indeosebi a celui din Transnistria, notand insa esecul redactarii
unui document in acest sens.

In cadrul Summit-ului, sefii de stat si de guvern din cele 56 de state participante si din
statele partenere de cooperare au dezbatut teme de actualitate de pe agenda OSCE
cum ar fi conflictele inghetate, sporirea rolului Organizatiei in gestionarea unei noi
generatii de riscuri si amenintari transnationale la adresa securitatii, consolidarea
proceselor democratice, promovarea si respectarea drepturilor omului si libertatilor
fundamentale, informeaza un comunicat al Presedintiei, remis vineri NewsIn.

In cadrul interventiei sale, presedintele Romaniei a apreciat ca, la 11 ani de la

Summit-ul de la Istanbul, este necesara vointa politica comuna a tuturor statelor
participante pentru implementarea deplina a principiilor si angajamentelor asumate.
Seful statului a subliniat importanta crearii conditiilor politice pentru obtinerea de
progrese in solutionarea conflictelor inghetate, indeosebi a celui din Transnistria.

Presedintele Traian Basescu a aratat ca viziunea ambitioasa a unui spatiu de securitate

de la Vancouver la Vladivostok nu a fost implinita in conditiile respectarii selective
sau incomplete a angajamentelor, stagnarii proceselor de reglementare a conflictelor
inghetate si...

Primul summit al OSCE dupa 11 ani s-a terminat

fara un compromis real
Cele 56 de state ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, reunite in
summit in Kazahstan, nu au reusit joi sa adopte un plan de actiune pentru intarirea
acestei institutii din cauza unor dezacorduri asupra conflictului din ex-URSS, mai ales
dosarul Georgiei.

Presedintele kazah Nursultan Nazarbaev a anuntat dupa o intarziere de 11 ore

adoptarea unei "Declaratii de la Astana" ce "reafirma" principiile OSCE, o organizatie
fondata in 1973, in plin razboi rece, pentru a dezvolta increderea si a preveni
conflictele intre blocuri.

Reprezentanti ai Uniunii Europene, Canadei si Statelor Unite au citit apoi declaratii

explicative in care pun in relief ca integritatea teritoriala a Georgiei si a Republicii
Moldova precum si un conflict azero-armean au impiedicat adoptarea unui document
mai ambitios.

"Este regretabil ca nu a fost posibil sa se cada de acord asupra planului de actiune", a

declarat o reprezentanta UE, al carei nume nu a fost precizat.

Ea a subliniat, citata de AFP, ca UE continua sa recunoasca "suveranitatea si

integritatea teritoriala a Georgiei", unul dintre dosarele spinoase ale acestui summit de
la Astana, capitala kazaha.

Rusia nu vrea sa recunoasca integritatea teritoriului Georgiei

Rusia a avertizat ca ea se va opune oricarui document ce recunoaste integritatea

teritoriului Georgiei, in timp ce Moscova a recunoscut independenta a doua regiuni
rebele georgiene in urma razboiului din august 2008.

Tarile occidentale au regretat de asemenea absenta unui compromis asupra

Transnistriei, regiune separatista prorusa in Republica Moldova sustinuta de
Moscova. In final, ele au relevat lipsa de progrese asupra conflictului opunand Erevan
si Baku in jurul regiunii Nagorno-Karabah.

Reprezentantul Rusiei a estimat la randul sau ca tara sa nu este responsabila de acest

esec. El a estimat ca Moscova "a facut totul" pentru ca un consens sa intervina dar ca
"abordarea ideologica" a unor state a condamnat proiectul.
OSCE a fost "ostatica" pozitiilor anumitor tari, a adaugat el, o referinta de-abia
voalata adresata Georgiei, Republicii Moldova si sustinatorilor lor occidentali,
noteaza AFP.

Mai multe surse occidentale au indicat joi ca adoptarea planului de actiune era
amenintata, desi toate tarile au afirmat ca doreau sa relanseze aceasta organizatie
transatlantica si eurasiatica in pierdere de viteza.

Functionarea OSCE prevede ca toate documentele sa fie adoptate prin consens

Functionarea OSCE prevede ca toate documentele sa fie adoptate prin consens, desi o
singura tara poate bloca orice decizie.

Acest esec umbreste succesul diplomatic al Kazahstanului care a fost prima tara ce a
reusit sa reuneasca la cel mai inalt nivel aceasta organizatie dupa 1999. El este de
asemenea cel mai important eveniment politico-diplomatic organizat vreodata in Asia
Centrala.

Acest summit a avut de asemenea critici, mai ales ONG de aparare a drepturilor
omului, ce denunta bilantul democratic putin stralucit al fostei republici sovietice,
unul dintre domeniile de competenta a OSCE.

Kazahstanul nu a tinut niciodata alegeri libere, potrivit OSCE, doar partidul

presedintelui este reprezentat in Parlament si Nazarbaev detine puteri si o imunitate
perpetue

Rusia nu-si poate retrage armata din Transnistria,

afirma ambasadorul rus
Rusia nu-si poate retrage armata din Transnistria, asa cum prevede acordul semnat la
summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, deoarece timpurile s-au schimbat, potrivit
ambasadorului Federatiei Ruse la Chisinau, Valerii Kuzmin.

"In 1999 erau cu totul alte realitati, iar retragerea trupelor rusesti a devenit imposibila.
Aceasta nu este o ocupatie a teriroriului sau un santaj militar, ci o garantie ca acest
conflict nu va rabufni din nou", a accentuat Kuzmin, citat de Unimedia.

Presedintele interimar al Republicii Moldova a cerut retragerea imediata, ordonata si

completa a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cu ocazia implinirii a 16
ani, pe 21 octombrie, de la semnareas Acordului moldo-rus cu privire la retragerea
fortelor militare ale Federatiei Ruse de pe teritoriul Republicii.

Acordul semnat la 21 octombrie 1994 prevede ca in decurs de trei ani, Rusia ca

prezenta trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este temporara si ca partea
rusa, va efectua retragerea formatiunilor militare mentionate pe parcursul a trei ani.

In anul 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, Federatia Rusa s-a angajat

suplimentar sa-si retraga formatiunile militare de pe teritoriul Republicii Moldova
 Rusia nu-si poate retrage armata din Transnistria, asa cum prevede
acordul semnat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, deoarece timpurile
s-au schimbat, potrivit ambasadorului Federatiei Ruse la Chisinau, Valerii
Kuzmin.

"In 1999 erau cu totul alte realitati, iar retragerea trupelor rusesti a devenit imposibila.
Aceasta nu este o ocupatie a teriroriului sau un santaj militar, ci o garantie ca acest
conflict nu va rabufni din nou", a accentuat Kuzmin, citat de Unimedia.

Presedintele interimar al Republicii Moldova a cerut retragerea imediata, ordonata si

completa a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cu ocazia implinirii a 16
ani, pe 21 octombrie, de la semnareas Acordului moldo-rus cu privire la retragerea
fortelor militare ale Federatiei Ruse de pe teritoriul Republicii.

Acordul semnat la 21 octombrie 1994 prevede ca in decurs de trei ani, Rusia ca

prezenta trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este temporara si ca partea
rusa, va efectua retragerea formatiunilor militare mentionate pe parcursul a trei ani.

In anul 1999 la Summit-ul OSCE de la Istanbul, Federatia Rusa s-a angajat

suplimentar sa-si retraga formatiunile militare de pe teritoriul Republicii Moldova.

Tiraspolul critica declaratiile lui Medvedev privind

rolul Romaniei in conflictul transnistrean
Directorul Institutului de analiza strategica si prognozare de la Universitatea din
Transnistria, Ilia Galinschi, a apreciat drept stranii declaratiile presedintelui rus Dmitri
Medvedev, care a afirmat ca succesul negocierilor privind solutionarea conflictului
transnistrean depinde si de Romania.

Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat marti, la o conferinta de presa comuna

dupa summitul franco-ruso-german de la Deauville, ca succesul negocierilor pentru
reglementarea transnistreana depinde si de pozitia Romaniei.

"Consider ca putem obtine rezultate bune, dar e necesar ca toate partile implicate in
conflict sa aiba o atitudine constructiva, in special intermediarii - cei care sunt in
masura sa influenteze aceasta problema", a spus presedintele rus.

In acelasi timp, el a subliniat ca succesul va depinde nu numai de Rusia, ci in primul

rand de pozitia Republicii Moldova, Transnistriei, dar si de pozitia Romaniei si a UE.
Negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate dupa
incheierea procesului electoral din Republica Moldova, a mai declarat liderul de la
Kremlin.

In acest context, Ilia Galinschi a declarat ca presedintele rus "pur si simplu nu este la
curent care este situatia in aceasta problema, caci altfel cum poate fi refuzata Ucraina
ca stat garant, mai ales pe fundalul sporirii activitatii ei in acest dosar, sa faca eforturi
pentru solutionarea constructiva a conflictului transnistrean".

Analistul si-a exprimat, de asemenea, surprinderea, ca in declaratiile presedintelui

Medvedev nu a fost mentionata si OSCE ca organizatie mediatoare in solutionarea
conflictului transnistrean. "Din afirmatiile lui Medvedev reiese ca rezultatul activitatii
OSCE in solutionarea conflictului transnistrean pare atit de infim, incat ea poate fi
ignorata", a spus el.

Galinschi considera ca ciudatenia declaratiilor lui Medvedev "intensifica multiplu

aparitia Romaniei in lista actorilor internationali de care depinde succesul in
solutionarea conflictului trasnistrean, deoarece toti specialistii sunt la curent cu
participarea Romaniei in conflict de partea Republicii Moldova".

El a explicat ca nu este un secret "cui va tine partea Romania in solutionarea

conflictului si ce va insemna aceasta in contextul pastrarii statalitatii transnistrene".
"Aceasta, desigur, daca presedintele Medvedev nu a avut in vedere crearea unui nou
stat prin unirea Romaniei si Republicii Moldova (fara Transnistria) si, respectiv,
legitimarea Transnistriei drept stat independent si, prin urmare, solutionarea
conflictului transnistrean", a mentionat Galinschi.

In acelasi timp, el spune ca "daca aceasta ciudatenie reprezinta pozitia oficiala a

statului rus in solutionarea conflictului transnistrean, atunci aceasta este o dovada ca
in Rusia incepe o noua 'perestroika' a politicii externe, cand dorinta 'de a placea'
Occidentului si valorile liberale general-umane sunt mai mari decat toate argumentele
intereselor nationale rusesti".

UE si SUA au statutul de observatori in formatul 5 + 2 vizand solutionarea

conflictului transnistrean, in care Rusia, Ucraina si OSCE sunt mediatori intre
Republica Moldova si Transnistria.

Rusia pregateste predarea onorabila a Transnistriei,

sustine un cotidian rus
Uniunea Europeana a sugerat Rusiei sa renunte in viitorul apropiat la sustinerea
acordata Transnistriei si s-ar pregati sa garanteze aderarea la blocul european a unei
Moldove reunificate, acest aspect fiind negociat atat cu Chisinaul, cat si cu Tiraspolul.

Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta citeaza in acest sens o sursa neidentificata din
cadrul Ministerului de Externe de la Chisinau si noteaza ca subiectul va fi discutat,
foarte probabil, la o intalnire intre presedintele rus, Dmitri Medvedev, cancelarul
german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy, care va avea loc in 17
si 18 octombrie.

Transnistriei i se promit tot felul de beneficii economice, dar inca nu se stie cu ce este
ademenita Moscova, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Cotidianul rus il citeaza pe reprezentantul permananent al UE in R. Moldova, Kalman

Mizsei, care a declarat miercuri la o reuniune a Consiliului permanent al OSCE ca
Rusia ar trebui sa-si incheie operatiunea de mentinere a pacii din Transnistria, iar
actuala formula de negociere a conflictului, 5 plus 2, ar trebui modificata - UE si
SUA, care in prezent au statut de observatori, ar trebui sa devina mediatori. UE,
noteaza Nezavisimaia, s-a declarat in ultimul timp un jucator activ in reconcilierea
dintre Chisinau si Tiraspol si este mult mai ofensiva decat Rusia.

"Uniunea Europeana discuta cum sa rezolve conflictele inghetate din Europa.

Germania a devenit membra a Consiliului de Securitate al ONU si va fi acolo pentru a

ezolva conflicte regionale. Ca parte a acestei initiative, Merkel i-a facut lui Medvedev
oferta de a rezolva impreuna conflictul transnistrean", remarca expertul german
Alexander Rahr, director al Centrului Berthold, un think-tank in domeniul relatiilor
externe.

"Am vorbit cu deputati din Bundestag, ei cred ca rezolvarea conflictului transnistrean

este mai usoara decat Nagorno-Karabah sau conflictul din Georgia. Transnistria este
mai aproape de Europa. Iar Moldova chiar are o sansa de a se alatura UE impreuna cu
Transnistria, careia i s-ar putea acorda statutul acceptabil al unui teritoriu
autoguvernat, al unei autonomii. Germania crede ca daca Serbia si Croatia pot fi
acceptate in UE, de ce nu si Moldova? Si aici parerea este ca soarta Moldovei
impreuna cu Transnistria nu ar trebui discutata cu Rusia si Romania, ci cu UE si
Rusia, mai ales ca e o problema care tine de securitatea europeana", a declarat
Alexander Rahr, precizand ca negocierile s-ar putea referi la armamentul
conventional, iar initiativele lui Medvedev in privinta securitatii europene ar putea fi
luate in considerare.

Nezavisimaia Gazeta il citeaza si pe Victor Ciobotaru, de la Institutul European din

Chisinau, in opinia caruia "UE si SUA pot deveni mediatori ai conflictului
transnistrian numai cu consimtamantul Rusiei", iar misiunea militara s-ar putea
transforma intr-una civila.

In Transnistria ar putea fi desfasurata o forta de reactie rapida a UE, trupele Rusiei ar

putea fi inlocuite cu o misiune a politiei, de tipul celor din Bosnia sau Kosovo, a
explicat directorul Institutului de Analiza Politica si Studii Internationale din Kiev,
Serghei Tolstov. Potrivit expertilor ucraineni, Kievul va reactiona prudent, pentru ca
nu vrea sa-si riste nici relatiile cu Rusia, nici cu UE. Va sprijini orice acord care
presupune excluderea folosirii fortei, dar va insista ca populatiei din Transnistria sa i
se dea garantii, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Diaconescu pledeaza pentru SUA si UE, mediatori in

Transnistria
Ministrul de Externe Cristian Diaconescu, aflat joi la Viena pentru o reuniune a
Consiliului Permanent al OSCE, a pledat pentru acordarea statutului de mediator
pentru SUA si UE.

In acest fel, rolului lor in procesul de negociere s-ar intari, in vederea unei
reglementari a conflictului transnistrean.

In formatul "5+2" SUA si UE au doar statutul de observatori, in timp ce Rusia,

Ucraina si OSCE sunt mediatori.

In acelasi context, ministrul roman de Externe a exprimat la Viena sprijinul pentru

formatul actual de negociere "5+2" ca unic for pentru validarea unei solutii politice
durabile, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.

Interventia ministrului roman de externe in cadrul reuniunii OSCE a vizat teme de

actualitate de pe agenda OSCE cum ar fi securitatea europeana sau importanta
asigurarii de catre statele participante a respectarii angajamentelor asumate in materie
de drepturi si libertati fundamentale ale omului.

Rusia reaminteste Chisinaului de acordul semnat de

Voronin si Smirnov
Ministerul rus de Externe a tinut sa reaminteasca Republicii Moldova de declaratia
semnata de fostul presedinte moldovean, Vladimir Voronin, si liderul de la Tiraspol,
Igor Smirnov, dupa negocieri conduse de Moscova, privind conflictul din
Transnistria.

"Partea rusa, in calitate de garant si mediator in procesul de reglementare, cheama

Chisinaul si Tiraspolul sa se conduca dupa principiile fixate in Declaratia comuna a
liderilor partilor in conflict (Voronin si Smirnov), semnata la Moscova la 18 martie in
prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev", spune Alexandr Nesterneko, purtatorul
de cuvant al diplomatiei ruse, intr-un interviu recent, citat de Moldova Azi.

Putin: Situatia din R.Moldova se aseamana cu cea din Kargazstan

Declaratia lui Nesterenko a venit cu cateva zile inaintea vizitei la Moscova a

ministrului de Externe moldovean, Iurie Leanca, programata pentru data de 27 mai, cu
scopul declarat de intarire a relatiilor dintre Rusia si Republica Moldova.

Declaratia semnata de Vladimir Voronin si Igor Smirnov, pe 18 martie 2009, la

Moscova, in prezenta presedintelui rus Dmitri Medvedev, vorbeste despre acordarea
unui statut special Transnistriei separatiste si mentinerea trupelor ruse din regiune
pana la rezolvarea conflictului.

Transnistria: Alegerile din R. Moldova nu vor

reglementa conflictul
Seful diplomatiei transnistrene Vladimir Iastrebciak considera ca pozitia Chisinaului
in reglemetarea transnistreana nu se va schimba nici dupa alegerile parlamentare din
Republica Moldova, ce vor avea loc in aprilie.

"Nu ne asteptam ca vreuna dintre puterile politice din Republica Moldova sa schimbe
atitudinea si abordarea de baza, ce exista deja in reglementarea conflictului moldo-
transnistrean", a declarat Iastrebciak, potrivit RIA Novosti si preluat de NewsIn.

Potrivit oficialului transnistrean, "toate programele politice cu care partidele politice

merg la alegeri demonstreaza ca va fi continuata directia unilaterala (a Chisinaului -
n.r.), bazata pe legea adoptata in 2005 privind statutul localitatilor din stanga
Nistrului".

In acelasi timp, considera Iastrebciak, este imporant ca dialogul si conlucrarea cu

autoritatile Republicii Moldova sa continue, indiferent de rezultatele alegerilor
parlamentare.

"In prezent ne concentram pe tematica socio-economica. Obiectivul este de a gasi

posibilitatea pentru actiuni comune in domeniul socio-economic, insa nu ne asteptam
la schimbari in plan politic", a adaugat Iastrebciak.

Alegerile legislative in Republica Moldova, unde miercuri a inceput campania

electorala, au loc in 5 aprilie.

Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, este asteptat la Chisinau la 23 februarie,

urmand ca apoi, la o data inca neprecizata, sa aiba loc la Moscova un summit intre
presedintele rus, Dmitri Medvedev, presedintele moldovean

, Vladimir Voronin, si liderul transnistrean, Igor Smirnov.

Mandatul presedintelui Vladimir Voronin - care nu mai are dreptul de a candida

pentru aceasta functie - expira in aprilie si mai poate fi prelungit pentru doua luni,
pana la 7 iunie.

SUA cer Rusiei sa isi retraga trupele din Transnistria

Statele Unite sprijina o solutionare pasnica a conflictului dintre Republica Moldova si
regiunea separatista Transnistria, dar cer ca Rusia sa-si retraga trupele din aceasta
zona.

Ambasadorul american la Chisinau, Asif Chaudhry, a precizat ca la solutionarea

conflictului ar trebui sa participe Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina,
OSCE, Uniunea Europeana si Statele Unite, informeaza RIA Novosti.

Diplomatul a mentionat ca rezolvarea conflictului transnistrean nu trebuie sa se

bazeze numai pe integritatea teritoriala a granitelor recunoscute la nivel international,
ci si pe retragerea trupelor ruse.

Relatia dintre Chisinau si Transnistria a fost tensionata permanent dupa declararea

independentei Republicii Moldova fata de Uniunea Sovietica, iar Transnistria s-a
autoproclam

Rusia a trimis, inca din iulie 1992, trupe de mentinere a pacii in regiunea
transnistreana.

Aspiratiile europene ale Chisinaului lasa conflictul

transnistrean fara solutie
Aspiratiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeana impiedica
solutionarea conflictului transnistrean si nu corespund intereselor Chisinaului, a
declarat Dmitri Danilov, seful sectiei de securitate europeana din cadrul Academiei de
stiinte a Rusiei.

"Deci, pentru Republica Moldova este vorba de o alegere pe termen mediu - UE sau
CSI. Presedintele Vladimir Voronin a dat se pare un raspuns - Chisinaul va merge
catre UE", iar aspiratiile de integrare in UE impiedica reglementarea transnistreana,
sustine Dmitri Danilov, citat de NewsIn.

"Place sau nu Moscovei, chiar daca Republica Moldova nu intra in UE, dar merge pe
aceasta cale, ea oricum isi structureaza viata si politica interna conform acquis-ului
comunitar. Ceea ce oricum va fi o dificultate in relatiile cu Rusia in problema
transnistreana", a spus expertul rus.

Referindu-se la subiectul neutralitatii Republicii Moldova, Danilov a afirmat ca

aceasta este inevitabila, daca Chisinaul doreste reintegrarea tarii, pentru ca va trebui
sa respecte interesele Rusiei - printre care contracararea extinderii NATO si
demilitarizarea. "Iar demilitarizarea nu se poate face fara ca statul sa fie neutru",
spune Danilov.

Potrivit lui Danilov, Chisinaul va trebui sa accepte un statut federativ egal cu

Transnistria, pentru a exclude situatii ipotetice de genul unirii cu Romania.