Parasomnii

Cosmarul

Definitie
Cosmarul consta in vise terifiante, anxiogene ce apar in cursul somnului REM.

Epidemiologie
 Tulburarea se intalneste in procent de 10-40% la copiii din grupa de varsta 3-6 ani;
 Un procent ridicat de adulti (50%) au prezentat in cursul vietii un cosmar ocazional, dar
prevalenta tulburarii nu se cunoaste.
 Cosmarul se intalneste mai frecvent la femei decat la barbati.

Etiopatogenie
 Traume psihologice;
 Stress;
 Administrarea unor medicamente:
- betablocante;
- antiparkinsoniene;
- agonisti dopaminergici.
 Abstinenta de unele substante (suprimante ale somnului REM):
- alcool;
- benzodiazepine.

Diagnostic pozitiv

Manifestari psihice:
- vise terifiante ce induc, in momentul desteptarii, o stare de anxietate si excitatie
vegetativa (transpiratie, tahicardie);
- trezirea din cosmar este completa, visul poate fi relatat in detaliu;
- cosmarul nu este insotit de verbalizari, miscari, acestea putand interveni totusi la
sfarsitul cosmarului (somn REM);
- stare de depresie, anxietate.

Investigatii de laborator:
- polisomnografie: desteptari din somnul REM, in timpul celei de a doua jumatate a
noptii;
- tahicardie, tahipnee in timpul cosmarului.

Criterii de diagnostic pentru cosmar (DSM IV):

A. Desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli, cu evocarea imediata a
unor vise intinse si extrem de terifiante implicand de regula amenintari la supravietuire,
securitate sau stima de sine.
B. La desteptarea din visele terifiante, persoana devine rapid orientata si alerta (in contrast
cu confuzia si dezorientarea observate in teroarea de somn si unele forme de epilepsie).
C. Experimentarea visului sau perturbarea de somn care rezulta din desteptarea cauzeaza o
detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de functionare.
D. Cosmarurile nu survin exclusiv in timpul altei tulburari mentale (de ex, un delir, stress
posttraumatic) si nu sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex,
un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale.

Diagnostic diferential
 Teroarea de somn - survine in prima parte a noptii, in timpul stadiilor 3 si 4 de somn,
desteptarea este incompleta, insotita de confuzie, nu se poate evoca continutul visului si
exista amnesia episodului.
 Atacurile de panica din timpul somnului - nu sunt relatate vise in timpul acestui episod.
 Tulburarea de somn in legatura cu respiratia - intreruperile somnului nu sunt in legatura
cu interventia de vise terifiante.
 Tulburari mentale primare (stresul posttraumatic, tulburarile anxioase, tulburarile
depresive, tulburarile de personalitate) - sunt indeplinite criteriile complete de diagnostic
ale acestor tulburari; in stresul posttraumatic, cosmarurile apar in cursul somnului
NREM.
 Consumul unor substante (antidepresive, betablocanti, agonisti dopaminergici,
antiparkinsoniene) sau abstinenta (alcool, benzodiazepine) - istoricul consumului acestor
substante stau in sprijinul diagnosticului.
 Tulburarea de somn datorata unei conditii medicale generale (infectie, traumatism, boala
cerebrovasculara) - anamneza, examenul fizic si examenele de laborator justifica
diagnosticul.
 Tulburarea de somn indusa de o substanta, de tip parasomnie - se considera ca tulburarea
se datoreaza consumului unei substante toxice (drog, medicament, toxic ambiental).
 Cosmarul ocazional - nu provoaca o deteriorare in functionare sociala si profesionala.

Evolutie
 Tulburarea ce debuteaza in copilarie se poate continua si la adulti, dar, in mod obisnuit,
tulburarea diminua odata cu inaintarea in varsta.
 Cosmarul se intalneste frecvent in schizogrenie, tulburarea de personalitate borderline.

Tratament
 Psihoterapie ( in cazul incriminarii unor cauze psihologice a cosmarului);
 Masuri farmacologice (intreruperea medicatiei raspunzatoare de stimularea somnului
REM sau tratarea abstinentei).