SECTIUNE VERTICALÃ PRIN ACOPERISUL CU SARPANTÃ

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic

SECTIUNE VERTICALA PRIN ACOPERISUL CU SARPANTA

Sectiunea verticala reprezinta urma unui plan sau a unui sistem deplane verticale, cu care
se considera sectionata cladirea prin zonele cele mai importante. Se urmareste, in
principal, explicitarea alcatuirii sarpantei acoperisului, cu dispunerea si caracteristicile
dimensionale ale elementelor de rezistenta principale si auxiliare, precum si ale elementelor
de rigidizare.

Se recomanda intocmirea plansei cu sectiunea verticala prin acoperis la

scara 1:50, ceea ce permite o buna prezentare a principalelor componente.
Detaliile referitoare la partile importante ale acoperisului, necesare pentru fi mai usor intelese, respectiv pentru a putea fi
transpuse in practica la executie, se prezinta in etapa urmatoare calculului elementelor sarpantei.

Sectiunea verticala se considera prin portiunea dreptunghiulara cu latime maxima a cladirii, zona in care
si solicitarile sunt cele mai mari; pentru simplificare si la restul portiunilor de acoperis, cu latimi mai
mici, se pot adopta aceleasi sectiuni ale elementelor sarpantei, daca diferentele nu sunt prea importante,
sau se reiau calculele, daca aceste diferente sunt mari.

Deoarece in aceasta etapa a proiectului dimensiunile sectiunilor nu sunt cunoscute pentru toate elementele, urmand a fi
stabilite prin calcul de rezistenta in etapa urmatoare, plansa se intocmeste adoptandu-se valori date in etapa I pentru
caracteristicile elementelor (valori mijlocii).

Cotele reale, de detaliu, pentru aceste elemente se vor trece pe plansa dupa efectuarea calculelor. La scara 1:50 diferentele
intre dimensiunile adoptate si cele rezultate din calcul nu sunt prea importante. Totusi, pentru eventuale modificari ulterioare
necesare, se recomanda executia desenului initial cu linii foarte subtiri, urmand ca definitivarea cu linii normale, ca si indicarea
dimensiunilor corecte ale elementelor calculate, sa se faca ulterior.

Plansa poate prezenta sectiunea prin intreaga cladire cu acoperis cu sarpanta sau, pentru
simplificare, numai prin acoperis si prin ultimul nivel al cladirii. Pe aceeasi plansa se pot prezenta si
detaliile aferente, la scara convenabila, folosind elementele rezultate din calculul de rezistenta.

Pentru intocmirea plansei se recomanda urmatoarea succesiune:

     Se deseneaza sectiunea verticala a cladirii, sau cel putin etajul, pana la ultimul planseu (inclusiv),
folosind elementele de la proiectul de arhitectura. Peretii exteriori se considera cu strat
termoizolant suplimentar, iar planseul din beton armat se adopta de 10 cm grosime. Corespunzator
variantei de stresina considerata in cadrul acestui proiect, planseul de beton armat se continua in
consola, dincolo de fata exterioara a peretelui, cu o
portiune corespunzatoare latimii stresinii, avand grosimea de 5…8 cm.

               Din coltul superior al consolei se traseaza o linie inclinata cu unghiul  al acoperisului, adoptat
functie de natura invelitorii, care reprezinta marginea inferioara a capriorului. Paralel cu ea, se traseaza
latura superioara a capriorului, corespunzator inaltimii adoptate (hc), pana la verticala marginii consolei
planseului. O scandura 1,8…2,4 cm grosime, depasind 5…10 cm partea de jos a consolei din beton
armat si fixata cu cuie de capriori si cu suruburi in beton, va constitui pazia, cu rol de inchidere si
decorativ.

             Se adopta aticul de zidarie, al carui margine interioara coincide cu fata interioara a peretelui exterior. Grosimea aticului
este de 25 cm, iar inaltimea necesara se adopta pana la marginea de jos a capriorului. Pe atic, spre marginea interioara, se
plaseaza cosoroaba, ca suport al capriorilor, pe lat sau invers (dupa caz), pe o fasie de carton asfaltat. Cosoroaba se leaga de
atic cu mustati de OB sau cu agrafe metalice prevazute in zidarie la executie.

               La distantele prevazute pe planul sarpantei se dispun popii, rezemati pe ultimul planseu prin
intermediul unor talpi scurte (50…60 cm), sustinand la partea superioara panele (pe cat posibil
bpop  bpana), cu sectiunea in picioare (pentru a oferi un modul de rezistenta maxim). Muchia superioara
exterioara a panelor se teseste local, pentru rezemarea capriorilor.

               Se plaseaza orizontal perechile de clesti, imediat sub pane, de o parte si de alta a popilor, cu
capetele fixate pe fetele laterale ale capriorilor.

             La o distanta de 70…100 cm sub pane, trecand printre clesti, se traseaza la 45˚ contrafisele, pana
la popi, avand rol de rigidizare transversala.

               In cazul
unor acoperisuri
de latime mare,
care necesita mai
mult de trei popi
pe directie
transversala,
popul central se
poate scurta, fiind
rezemat pe clesti,
prin intermediul carora va transmite incarcarile la popii alaturati; in acest fel popul central devine un montant de rezistenta
central.

Aceasta rezolvare a sarpantei are avantajul ca permite degajarea

spatiului central al podului, care se poate amenaja ca mansarda locuita
sau ca alt spatiu util.

               Se plaseaza pe capriori sipcile, dispuse cu sectiunea in

picioare sau pe lat (prima sipca fiind la capatul inferior al
capriorului, in apropierea paziei), sau astereala din scanduri.
Deasupra acesteia se prevede invelitoarea.

                

Se completeaza desenul cu jgheaburi, burlane, carlige, sorturi de tabla. La scara plansei toate aceste elemente, ca si altele de
dimensiuni reduse (tigle, tabla), se prezinta schematic, prin linii de grosimi diferite.

               Pe ultimul planseu se prevede un strat de termoizolatie din material granular pilonat (zgura, granulit, perlit etc.) 12…
15cm si pardoseala simpla (dusumea de scanduri de 2,4 cm, dale de beton de 3 cm grosime etc.).
               Desenul se completeaza cu cote de nivel, in dreptul elementelor de rezistenta, cu denumirile fiecarei componente a
acoperisului, impreuna cu cotele dimensionale, adoptate sau rezultate din calcul.
Prezentarea plansei Sectiune verticala prin acoperis, la scara 1:50

Plansa, intocmita conform indicatiilor si simplificarilor date mai sus, se prezinta independent, pe format A4 sau A3; de
asemenea, se poate prezenta pe plansa format A3, insotita de detaliile nodurilor principale ale sarpantei, indicate prin cercuri
numerotate pe sectiune, a caror alcatuire se stabilestedupa efectuarea calculelor de rezistenta pentru unele componente. 
ALCÃTUIREA ACOPERISULUI CU SARPANTÃ DIN LEMN PE SCAUNE. ROLUL
SI MODUL DE LUCRU AL ELEMENTELOR
Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
 DOCUMENTE SIMILARE
ALCATUIREA ACOPERISULUI CU
SARPANTA DIN LEMN PE 20
SCAUNE.  ROLUL SI MODUL DE
LUCRU AL ELEMENTELOR Auditul energetic - Certificarea energetica a
cladirilor
Constructia unei case
Pentru acoperisul in varianta cu panta Design of RC Bars
Auditul energetic al cladirilor existente
mare (cu pod) se poate adopta ca structura de Fundatii
rezistenta sarpanta din lemn pe scaune, CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DIN
indicata la cladiri cu pereti portanti, a caror LEMN
Cum montam peretii de gips carton
latime este de 8,00…13 m. BALUSTRADE SI BALCOANE
CALCULUL PIERDERILOR DE CALDURA ALE
Sarpanta este ansamblul INCAPERILOR
CONSIDERATII PRIVIND REABILITAREA
elementelor de rezistentasi de rigidizare ale TERMICA A CLADIRILOR
unui acoperis, avand ca rol sustinerea greutatii
TERMENI importanti pentru acest
invelitorii si preluarea unor actiuni temporare document
de la acest nivel (zapada, vant, greutatea
: : sarpanta lemn : sarpanta din lemn : :
oamenilor), pe care le transmite la elementele
de rezistenta ale cladirii (planseu, pereti etc.).

1.1 - Elementele componente ale

unui acoperis cu sarpanta sunt :

        sipcile - suportul direct al invelitorilor autoportante (tigle, placi diverse);

        astereala - o podina de scanduri, cu sau fara interspatii de 12 cm, ca suport al
invelitorilor neportante (carton asfaltat, tabla etc.);
        capriorii - rigle de sectiune dreptunghiulara, orientate dupa linia de cea mai mare
panta a versantilor, constituind suportul sipcilor sau a asterealei;
        pánele (pana-páne) - grinzi de sectiune dreptunghiulara sau circulara,
dispuse orizontal - constituie suportul capriorilor; panele sunt rezemate direct pe
elementele de rezistenta verticale ale acoperisului sau in nodurile fermelor; pana
marginala(de streasina) se numeste si cosoroaba;
        popii - elemente de rezistenta verticale (sau cu inclinare redusa), avand  sectiune
dreptunghiulara (patrata) sau circulara, care transmit incarcarile de la pane la structura
de rezistenta a cladirii (plansee, grinzi);
        clestii - elemente de rigidizare a sarpantei, prevazute atat in lung cat si transversal
acoperisului; sunt alcatuiti din perechi de sipci, rigle, dulapi sau lemn semirotund,
dispuse in pozitie orizontala;
        contrafisele - elemente de rigidizare inclinate, cu rol de contravantuire, prevazute atat
in lungul acoperisului cat si transversal; pot avea sectiune dreptunghiulara sau
circulara;
        talpile - elemente auxiliare scurte, din chituci de lemn (capete de grinzi ecarisate),
prevazute sub popi, pentru marirea suprafetei de transmitere a incarcarilor la planseu;
in unele cazuri in loc de talpi scurte se pot folosi grinzi ecarisate lungi, dispuse sub un
sir de popi.
1.2 - Alcatuirea sarpantei pe scaune
        Denumirea acestui tip de sarpanta provine de la elementul tehnologic de baza
- scaunul - cu care incepe executia (montajul) acoperisului si care constituie
reazemele pentru capriori si celelalte elemente;
       

Scaunul este constituit din pana, popii aferenti in lungul panei si contrafisele de

pe aceeasi directie;
Alcatuirea unui scaun al sarpantei din lemn
AMPLASAREA SCAUNELOR IN CADRUL UNEI SARPANTE

        Scaunele sunt in numar impar pe latimea tronsonului de acoperis (n = 3; 5; …) si au

inaltimi descrescatoare de la creasta spre streasina: scaunul central are inaltimea cea
mai mare, iar scaunele laterale au inaltimi mai mici, corespunzatoare pantei
versantilor si inaltimii aticului.

        Distanta dintre scaune se adopta functie de latimea tronsonului cladirii si de panta

acoperisului, fiind cuprinsa intre 2,25m si 3,0 m.

        Din punct de vedere al rezistentei, sarpantele pe scaune sunt alcatuite din:

     ▪ elemente de rezistenta principale, numite ferme, dispuse pe directia paralela cu
latura mica a tronsonului, la distante de 3…5 m una de alta (in lungul cladirii
sau a tronsonului);
      ▪  elemente de rezistenta secundare intermediare, constituite din perechi de capriori
(cate unul pe fiecare versant), la intervale de 70…90 cm in lungul cladirii;
      ▪  elemente de rezistenta auxiliare (sipci, astereala), pentru sustinerea invelitorii si a
incarcarilor aferente;
      ▪  elemente de rigidizare - clesti si contrafise, dupa ambele directii.

          Fermele acoperisului sunt alcatuite din :

▪  una sau mai multe elemente verticale de rezistenta numite popi, in numar impar (n =1; 3; 5; … pe un sir
transversal), constituind reazeme (suport) pentru pane; popii au la baza talpi pentru transmiterea incarcarilor;
▪ cate o pereche de capriori (de o parte si de cealalta a crestei), solidarizati intre ei la o cota intermediara cu
elementele orizontale duble - numite clesti - prevazuti in sens transversal acoperisului, de o parte si de alta a celor doi
capriori si a popilor aferenti si

▪  constrafise, elemente inclinate la 45°, pe directia transversala.

 FERMA LA UN ACOPERIS CU SARPANTA PE SCAUNE DIN LEMN

1.4 - Elemente constructive privind sarpanta pe scaune

a -  Invelitori uzuale - tipuri si dimensiuni

■   1 - tigle solzi:    35 x 17 x 1 cm;

■   2 - tigle trase:    39 x 22 x 1 cm;
■   3 - tigle presate (profilate):  40,5 x 24 x 1 cm;
■   4 - tabla zincata:  0,55 mm; 0,5 mm; rar 1 mm.

b -  Panta acoperisului - se adopta aceeasi pentru toti versantii si este functie de

natura invelitorii (gradul de etanseitate la apa a acesteia).

           Se urmareste indepartarea cat mai rapida a apei de pe acoperis, pentru a preveni
sau a se diminua infiltrarea prin invelitoare, deci panta se adopta cu atat mai mare cu cat
etanseitatea la apa a invelitorii este mai redusa.

PANTA INVELITORII

Panta minima Pante uzuale

        MATERIALUL
(cm/m) (°) (cm/m) (°)
Tigle solzi cu
60 31 7090 3542
dispunere simpla
Tigle solzi cu
45 24 5570 2935
dispunere dubla

Tigle trase 45 24 5570 2935

Tigle presate 35 20 4570 2435

Tabla zincata  7  4 1540   922

Azbociment plan:
45 24 5070 2735
- dispunere simpla
35 20 4570 2435
- dispunere dubla

1.5 - Elemente geometrice (sectiuni, dimensiuni, distante)

ELEMENTE GEOMETRICE DE BAZA LA SARPANTA PE SCAUNE

a -  Sipcile

         ■  Sectiuni uzuale: 2,4x3,8cm; 2,4x4,8cm; 2,8x4,8cm;

2,8x5,6cm;    3,3x3,6cm; 3,8x5,8cm;  5,8x5,8cm;
5,8x7,6cm
         ■    Distanta dintre sipci (ds) pe versantul acoperisului:

   1-  tigle solzi cu dispunere simpla: 14,0 cm;

  2 - tigle solzi cu dispunere dubla:   17,0 cm;

  3 - tigle profilate presate, 2 straturi: 17,5 cm;
  4 - tigle profilate trase, in 2 straturi: 16,5 cm.

b - Astereala (podina de scanduri)
                         ■  grosimi:  2,2cm (rar); 2,4cm; 2,8cm; 3,8cm; 4,8 cm

                   ■  cu sau fara interspatii de 12 cm.

           c - Capriorii (elemente de rezistenta inclinate)

                         ■  sectiuni:  7,5x10cm; 7,5x12cm; 10x12cm;

10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 12x19;
15x15; 15x17cm; 15x19; 19x19 cm;
                 ■  distante dintre capriori (dc):  7090 cm.

           d - Panele (elemente de rezistenta orizontale)     

                         ■ sectiuni: 10x15cm; 12x12cm; 12x15cm; 15x15cm; 15x17cm; 15x19cm;

17x19cm; 19x25cm;
                         ■  distante (pe versantul acoperisului):   (dp)  4,0 m.

            e - Popii (elemente de rezistenta verticale)     

                         ■ sectiuni:  - circulare cu diametre  10cm;  12cm;  14cm, sau 

                                    - dreptunghiulare cu 12x12cm; 12x15 cm; 15x15 cm.

     ■  distante:  - transversal:   2,25…3,0 m;
                                   - longitudinal:  3…5 m (rar 6 m).

            f - Contrafisele (elemente de solidarizare inclinate)

■    sectiuni:  10x12cm; 10x15cm; 12x15cm

                    sau  10 cm;  12;  14 cm;

■   inclinarea contrafiselor: 45 °

■   lungimi: lcf  = 1,41• (70…100) cm.

           g - Clestii (elemente de solidarizare orizontale)

                         ■   cate 2 bucati:      7,5x12cm; 7,5x15cm; 7,5x10cm; 2,8x15cm,

                         (perechi)           sau sectiuni semirotunde  10/2…14/2 cm;

            h - Talpile scurte (sub popi)

                  ■   sectiuni:    12x15cm; 15x15cm; 15x19cm; 15x25cm;

                  ■   lungimi:    lt  = 50…60 cm.

Deoarece incarcarile aferente acoperisurilor cladirilor de locuit de dimensiuni

moderate, de tipul vilelor, sunt relativ reduse, se recomanda adoptarea unor elemente
componente de sectiuni mai mici, respectiv din prima parte a sirurilor de valori
recomandate la fiecare categorie,

Pentru elementele de rezistenta, sectiunile astfel adoptate se verifica prin calcul,

rezultand sectiuni finale care pot fi diferite de cele alese initial.