Sunteți pe pagina 1din 60

Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară,

"Ion Ionescu de la Brad", Iași

Facultatea de Zootehnie

Proiect tehnologic la disciplina


„Creșterea ovinelor și caprinelor"

COORDONATOR:
Prof. Dr. Constantin PASCAL
STUDENT:
Vițălariu Răzvan

IAȘI
2018

1
Tema proiectului :

„Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de


ovine din rasa Țigaie , situată în zona de șes, cu efectivul de
218 capete”

2
Cuprins
1. Memoriu justificativ....................................................................................................................3
1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor................................................................4
1.2. Evoluţia efectivelor de ovine în ţara noastră........................................................................5
1.3.Rasa Țigaie............................................................................................................................6
2. Programarea structurii şi evoluţiei efectivelor de ovine..............................................................9
2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico–economică....................................10
2.1.1. Programarea efectivelor de ovine....................................................................................11
2.1.2. Programul de monte si fatari la ovine..............................................................................12
2.2. Organizarea montei.............................................................................................................13
2.3. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine..........................................................14
3.Programarea productiilor............................................................................................................31
3.1. Programarea producţiei de lână..........................................................................................31
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână.....................................................................32
3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul la un centru de tuns ovine......................................32
3.3. Programarea producţiei de lapte.........................................................................................33
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte....................................................................33
4. Programarea tehnologiei de creştere şi exploatare a ovinelor................................................34
4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie.................................................................................34
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii........................................................................34
5. Dispunerea construcţiilor în amplasament şi proiectarea funcţională a adăpostului.................35
5.1. Calculul bilanţului teritorial................................................................................................35
5.2. Dimensionarea adăposturilor..............................................................................................35
6. Programarea şi organizarea bazei furajere.................................................................................38
6.1. Raţii de hrană......................................................................................................................38
6.2. Tehnica de alimentaţie........................................................................................................46
7.Necesarul anual de furaje............................................................................................................47
8.Necesarul anual de apă...............................................................................................................48
9.Rezultate tehnico-economice......................................................................................................49
Concluzii........................................................................................................................................50
Bibliografie....................................................................................................................................51

3
1. Memoriu justificativ

Ferma zootehnică S.C.OVISROMAN.S.R..L. este amplasată în localitatea Trifești, la 22


km distanță de orașul Roman, județul Neamț, în N-E ţării.
Ferma are ca obiectiv asigurarea necesarului de carne de oaie, atât în decursul anului, cât și în
cea mai importantă perioadă din an, care este Paștele. De asemenea efectivul se exploatează și
pentru producția de lapte și cea de lână.
Ferma deține un efectiv rulat anual de 218 capete Țigaie și are cea mai mare capacitate
din acest județ. Hrana este constituită din nutreț verde pe timp de vară ceea ce asigură eficiență
economică datorită prezenței zonelor cu pășuni. Acest lucru este exemplificat prin:
- asigurarea furajelor din producţia proprie;
- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;
- extinderea culturilor duble şi succesive;
- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.
Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din zona atât
calitativ cât şi numeric.
Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse.
Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o rentabilitate
ridicată.
Oaia este specia cu cele mai reduse cerinte pentru întretinere, iar utilizarea în hranã a aditivilor
furajeri se face în mică măsură.
Pășunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă un loc
însemnat în hrana animalelor.
Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi sporirea
eficienţei economice.

1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Multiplele producții ce se obțin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor, precum și


calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și economicitatea obținerii lor, au
făcut ca încă din cele mai străvechi timpuri speciile de ovine și caprine să fie extrem de
apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție deosebită din partea crescatorilor.

4
Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o activitate
de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la dezvoltarea
economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de celelalte sectoare specifice
creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al fermierilor.
Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări sub
influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să amelioreze și
să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale care corespundeau scopului
urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și perfecționat diferite tipuri de rase specializate
pentru diferite producții existând în prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura
de specialitate, peste 750 de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte,
lână, pielicele, blănuri ).
De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de creștere,
întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea unor rase cu
performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul raselor englezești care
dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor germane și franceze de lapte care
produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a rasei Karakul care produce pielicele de o
valoare estetică și comercială remarcabilă, a raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și
Finnish Landrace care au procentul de prolificitate de peste 200%.

Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la țară și


adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează diferențieri accentuate în
funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de realizările înregistrate în directia
explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și factorii naturali de influența.
Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate de
substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe de factori
este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate, care exprimă
ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale, pentru diferitele producții
ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la Merinos de Palas.
Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor o
constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și îmbunătațirea
tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se, atunci și acolo unde
condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în condiâiile de eficiență economică

5
1.2. Evoluţia efectivelor de ovine în ţara noastră

Datele istorice păstrate până în prezent atestă faptul că ovinele sunt crescute pe teritoriul
României încă de la începutul formării acestui stat, iar numeroşi istorici, scriitori şi poeţi
subliniază contribuţia acestei specii la unitatea de limbă şi tradiţie a poporului român. Astfel, G.
Călinescu în ,,Istoria literaturii române de la origini până în zilele noastre”, arată că ,,balada
Mioriţa sintetizează existenţa pastorală a poporului român”.
Referitor la creşterea şi arealul ocupat de specia ovină, în anul 1983, A. Pop şi colab.
arătau că ,,existenţa unor suprafeţe întinse de păşuni, configuraţia geografică şi climatul
temperat, alături de cerinţele faţă de producţiile ce se obţin de la această specie, au determinat
răspândirea ei pe întreg cuprinsul ţării, incluzând toate zonele de relief”.
Oile crescute în ţara noastră până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea erau
reprezentate în principal de rasa ţurcană, diverse populaţii de Stogoşă şi un efectiv mai redus de
ovine Țigaie. Aceste efective erau însă neameliorate şi se caracterizau prin rezistenţă organică
deosebită, adaptabilitate ridicată şi rusticitate accentuată.
După anul 1860, datorită conjuncturii internaţionale favorabile, efectivul de ovine din
România a crescut progresiv, ajungându-se practic în circa 60 de ani la o dublare a acestuia.
La nivel mondial, România era în 1980 pe locul 10 în ceea ce priveşte efectivul de oi şi
pe acelaşi loc la producţia de lână, ocupând de asemenea şi un loc în primele ţări producătoare de
carne. Actualmente în ţara noastră efectivele de oi crescute s-au redus cu peste 30 % comparativ
ce cele existente la începutul anului 1990. În prezent efective mai mari sunt crescute în judeţele
Timiş, Botoşani, Iaşi, Sibiu şi Neamţ.

1.3.Rasa Țigaie

În numărul total al ovinelor din


România, oile din rasa Țigaie dețin o
pondere de 5,34%, a doua ca mărime
după rasa Țurcană (80,5%), potrivit
ultimului raport al ANARZ, publicat în
urma controalelor efectuate până la 31
martie 2013.

6
Rasa Țigaie s-a format în sud-estul Mării Caspice, prin domesticirea speciei sălbatice Arkar
(Ovis vignei arcar). În prezent, efective importante din rasa Țigaie se găsesc în țările din Europa
Centrală și de Est, ca Polonia, Muntenegru, Croația, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia,
România, Republica Moldova și sudul Ucrainei.
În România, arealul de răspânire a oilor din rasa Țigaie era reprezentat cu precădere de
sudul Moldovei și Dobrogea. După anul 1950, o dată cu creșterea consumului de lână, ca urmare
a dezvoltării industriei textile, a sporit și cererea de lână semifină. Pentru a răspunde cererii,
crescătorii au purces la încrucișări între oile din rasa Țigaie cu cele din rasa Țurcană. Noua rasă,
dacă o putem numi așa, s-a răspândit rapid în toate zonele de șes, depresionare, colinare și chiar
de deal.
În prezent, putem face disocierea între cele două ecotipuri de oi din rasa Țigaie, respectiv
Țigaia de șes și de colină și Țigaia de munte. Această disociere a apărut pe fondul posibilităților
de furajare, a diferențelor de climă și a intereselor crescătorilor din cele două areale. Oile din
rasa Țigaie de șes și de colină sunt mai masive, mai precoce și cu producția de lână mai mare,
însă sunt mai puțin rezistente la ploile reci. Spre comparație, oile din rasa Țigaie de munte sunt
mai puțin dezvoltate, au lâna mai groasă (34-37 microni) și sunt mai bine adaptate la condițiile
meteoclimatice, specifice zonei montane.
Adaptabilitate
Oile din rasa Țigaie au, în general, o capacitate remarcabilă de aclimatizare. Totuși,
comparativ cu oile din rasa Țurcană, cele din rasa Țigaie nu rezistă la fel de bine la frig, la
precipitațiile reci, precum nici la afecțiuni de pododermatitelor și pot contracta pneumopatii, mai
ales în sezonul ploios. De aceea, în perioadele cu ploi reci, se recomandă să fie protejate în
adăposturi. Însă, oile din rasa Țigaie sunt mai bine adaptate la climatul cald și secetos, specific
zonelor de șes, depresionare și colinare.
Colorit
Există patru varietăți de culoare la oile din rasa Țigaie: bucălaie, ruginie, bela și neagră.
Cea mai mare parte a efectivelor de oi din rasa Țigaie  sunt din varietatea bucălaie. Ca și
caracteristici specifice, dincolo de culoarea cojocului, putem menționa talia înaltă, faptul că este
mai robustă și mai rezistentă, comparativ cu celelalte varietăți. Lâna este de culoare albă, iar
jarul brun-castaniu. Lâna este puțin mai groasă, mai aspră și mai slab ondulată, în comparație cu
celelalte varietăți. Ca arie de răspândire, varietatea bucălaie a rasei Țigaie face față zonelor cu
precipitații bogate și clima mai rece.
Efectivele din varietatea ruginie, mai reduse ca număr față de cele din varietatea bucălaie,
au lâna tot albă, dar ușor mai fină și mai mătăsoasă decât a suratelor lor. Jarul este roșcat.
Constituția este mai puțin robustă decât la varietatea bucălaie.
7
Efectivele din varietatea bela prezintă și ele caracteristici apropiate de ale celor deja
amintite. Lâna și jarul sunt de culoare albă. Deoarece rezistența organică este inferioară
comparativ cu celelalte varietăți ale rasei Țigaie, iar constituția este fină, varietatea Bela este cel
mai puțin reprezentată la nivel național sub aspect numeric în cadrul rasei.
Efectivele din varietatea neagră se evidențiază prin coloritul negru al lânei și al jarului.
Aceste oi sunt cele mai rezistente din rasa Țigaie.
Caracteristicile rasei Țigaie
Capul este potrivit de lung și drept, mai rar ușor berbecat. Urechile sunt de mărime
mijlocie purtate orizontal. Jarul de pe față variază între alb, ruginiu sau castaniu nuanțat și negru.
Culoarea jarului de pe cap și membre este diferită în funcție de varietăți.
Majoritatea berbecilor au coarne puternice, în formă de spirală. Ca lungime și grosime,
gâtul are dimensiuni mijlocii și nu prezintă falduri cutanate. Trunchiul este mijlociu sau mijlociu
spre mare cu aspect uneori piriform și acoperit cu lâna semifină.
La ecotipul de munte crupa este îngustă, ușor oblică, jigourile slab dezvoltate. Spre
comparație, la ecotipul de ses, mai masiv, crupa este mai dreaptă și mai dezvoltată. Constitutia
este, la majoritatea exemplarelor din ecotipul de șes, fină spre robustă.
Ugerul este globulos, coada lungă și acoperită cu lână, iar pielea de pe trunchi este fără
pliuri.
Este o rasa exploatată în funcție de ecotip, după cum urmează:
1. pentru carne-lapte-lâna – Țigaie de Banat
2. pentru lapte-carne-lâna – Țigaie de Peretu
3. pentru lâna-lapte-carne – TȚigaie de Slobozia
Producția de lână
Oile din rasa Țigaie produc între 1,5-3 kg de lână și 4-4,5 kg, iar berbecii 3-5 kg, cu o finețe
de 30-35 de microni. De aceea, lâna oilor din rasa Țigaie este folosită mai ales confecționarea
păturilor și a stofelor mai groase.
Producția de carne
Miei din rasa Țigaie cântăresc la fătare, în medie, între 2 și 5 kg. La 30 de zile pot ajunge la
8-12 kg, iar la 90 zile la 18-30 kg. Sporul mediu zilnic este de 150-200 g. În perioada de alaptare
mieii din ecotipurile masive, furajați suplimentar, pot realiza sporuri mai ridicate, de 250-300 g.
Carnea are calități gustative deosebite, fiind apreciată atât de consumatorii locali, dar mai ales de
cei de origine arabă. Mieii din rasa Țigaie, îngrășați, sunt de regulă preferați la export înaintea
mieilor celorlalte rase autohtone.
Producția de lapte

8
Producția medie totala variază la oile din rasa Țigaie în limite foarte largi, între 50-150 kg, în
6-7 luni de lactație.
1. Țigaie de munte 50-70 kg;
2. Țigaia bucălaie de Banat 120-150 kg;
3. Țigaia de Peretu 100-140 kg;
4. Țigaia de Slobozia 80-120 kg)
Continutul în grăsime este 7%, iar în proteină de 6,5%, costituind o materie prima excelenta
pentru a produce telemea, cașcaval, iaurturi și brânză grasă.
Tăbăcărie
Blănițele mieilor sugari din rasa Țigaie prezintă bucle mici în formă de bob de piper, de
nuanțe diferite, de la alb, ruginiu la fumuriu, în funcție de varietate. De aceea, acestea sunt foarte
căutate pentru gulere, căciuli, căptușeli. Blănițele de tineret sunt folosite mai ales pentru a
produce imitații de blpnuri scumpe, cum sunt nutriet sau mouton d’oré.
Parametri morfometrici:
Talia
1. Berbeci 65-70 cm
2. Țigaia de șes și coline (oi mame) 67 cm
3. Țigaia de munte (oi mame) 60 cm
Greutatea
1. Berbeci 55-80 kg (Țigaia bucălaie din Banat poate atinge 100-120 kg)
2. Țigaia de șes și coline (oi mame) 50-70
3. Țigaia de munte (oi mame) 30-40

9
2. Programarea structurii şi evoluţiei efectivelor de ovine

2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico–economică

Reproducţia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a


acestora şi de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea creşterii oilor.
În ultimele decenii, reproducţia la ovine s-a îmbunătăţit datorită aplicării la scară largă a
însămânţărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării ştiinţifice în combaterea
sterilităţii şi îmbunătăţirii indicilor de reproducţie.
Manifestarea instictului genetic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală atunci
când este capabil să fecundeze (masculul) sau să rămână fecundat (femela).
Vârsta optimă de utilizare la reproducţie este atunci când organismul a ajuns la maturitate
fiziologică, iar greutatea corporală reprezintă minim 75 % din greutatea specifică categoriilor
adulte.
Durata de folosire la reproducţie pentru rasele cu lână fină este de regulă cuprinsă între 6
şi 8 ani.
Ciclul sexual la ovine este poliestric şi durează 18 zile cu limite cuprinse între 17 şi 21 de
zile şi cuprinde 4 stadii: proestru, estru, metestru şi anestru fiecare cu o durată variabilă. În
situaţia în care oaia nu a fost fecundată, un nou ciclu sexual apare la circa 21 de zile, iar după
parturiţie următorul survine mai devreme sau mai târziu în funcţie de o serie de factori dintre
care cei mai importanţi sunt: rasa, individualitatea, starea de intreţinere şi condiţiile de climă.
După parturiţie, montele fertile pot apărea duă parcurgerea unui interval de 20 – 30 de zile; în
această perioadă are loc terminarea involuţiei uterine şi se poate trece la organizarea unui nou
ciclu de reproducţie. În mod obişnuit la ovine după parturiţie se instalează anestrul de lactaţie sau
cel sezonier al cărui durată variază între 60 – 150 de zile.
La ovinele din rasa Ţigaie principalii indici de reproducţie sunt în mare parte influenţaţi
de starea de întreţinere şi condiţiile de mediu. În condiţii optime de întreţinere, fecunditatea este
de 93 – 98 %, iar prolificitatea de 105 – 115 %.
Rolul biologic al acestui act fiziologic este efectuarea însămânţării şi fecundării ovulului.
Reuşita acestui act cndiţionată de receptivitatea sexuală care este mai intensă în perioada de
călduri.
La ovine, la fel ca şi la celelalte specii de interes zootehnic, actul sexual este condiţionat
de structura anatomică a penisului, de hormonii sexuali, de acţiunea stimulilor vizuali, olfactivi,
auditivi şi tactili, de factori genetici, alimentari şi igienici.

10
În ultimele decenii s-au făcut cercetări privind naşterea fără fecundare sau clonarea, astfel
în 1986 s-a obţinut prima clonă la oi folosind celule de embrioni, formaţi în 16 şi 32 diviziuni
reuşindu-se să se obţină un embrion identic.
Monta, în această fermă, la rasa Ţigaie a fost organizată în perioada de toamnă, în lunile
septembrie – noiembrie, cu fătări în lunile februarie, martie şi aprilie.
Efectivul iniţial al fermei este de 240 de capete din care:
 7 berbeci reproducători;
 160 oi adulte;
 26 capete tineret femel 9 – 12 luni;
 25 capete tineret femel 12 – 18 luni.
Ca metodă de reproducţie se foloseşte monta liberă.
2.1.1. Programarea efectivelor de ovine

a. Efectivul de ovine total şi pe categorii, existent la începutul anului şi cel


programat pentru sfârşitul anului.
Nr. Categoria de ovine Efectiv existent la începutul Efectiv programat pentru
Crt. anului (nr./greutate medie kg) sfârşitul anului (nr./ tonă)
1. Berbeci reproducători 7 7
2. Oi adulte 160 163
3. Tineret femel 0 – 3 luni - -
4. Tineret femel 3 – 6 luni - -
5. Tineret femel 6 – 9 luni - -
6. Tineret femel 9 – 12 luni 26 20
7. Tineret femel 12 – 18 luni 25 26
8. Tineret mascul 0 -3 luni - -
9. Tineret ovin la îngrăşat - -
10. Ovine adulte la recond. - -
11. Efectiv de ovine total 218 216

b. Programul de monte şi fătări pentru anul curent.


Specificare Luna Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 30 115 15 160
Precedent Mioare 7 13 5 25
Monta Total 37 128 20 185
Anul Oi 33 113 17 163
curent Mioare 7 13 6 26
Total 40 126 23 189

11
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total
SPECIFICARE
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total anual
Gestante 30 30 115 15 130 160
Anul Oi fata-
Negestante
prece- toare
Fatate
dent
Mioare 7 7 13 5 28 25
Oi 33 33 113 17 140 163
Monte Mioare 7 7 13 6 19 26
Total 40 40 126 23 149 189
Oi 30 115 145 15 15 160
Fatari Mioare 7 13 20 5 5 25
Anul
Total 37 128 165 20 20 185
curent
Masculi 20 70 90 10 10 100
Produsi
Femele 20 68 88 10 10 98
obtinuti
Total 40 138 178 20 20 198
Mortalitati 1 4 5 0 0 5
Miei intarcati 39 134 173 20 20 193
2.1.2. Programul de monte si fatari la ovine

12
2.2. Organizarea montei

Pentru atingerea unor indicatori de reproducţie superiori monta trebuie organizată şi


dotată corespunzător. Având în vedere că monta se desfăşoară în perioada păşunatului trebuie
prevăzute toate acţiunile cu rol în o bună desfăşurare a fluxului tehnologic.
Acţiuni tehnice şi orgaizatorice:
 oile ce nu corespund vor fi reformate şi scoase din efectiv;
 se va verifica sistemul de individualizare refăcându-se acolo unde este cazul numărul
matricol;
 se va asigura numărul de berbeci necesari pentru montă şi încărcătura specifică pe
reproducător;
 pregătirea berbecilor reproducători se va face cu 30 – 40 zile înainte de debutul montei;
 pregătirea oilor se face diferenţiat în funcţie de starea de întreţinere şi calitatea păşunilor;
Monta naturală liberă reprezintă sistemul cel mai simplu dar prezintă şi anumite
dezavantaje (nu se cunoaşte masculul care a fost utilizat, se pot transmite anumite boli, etc.).
Monta liberă constă în introducerea berbecilor în turmelor de oi şi ţinerea acestora până în
momentul când se consideră că toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de montă prezintă
avantajul că asigură obţinerea unui procent mare de fecunditate, iar încărcătura pe berbec utilizat
la reproducţie este de 25 – 30 de oi.

13
2.3. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine
In perioada 1 – 31 ianuarie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i l .
categori prăsilă îngrășa categori neces. ieșiri
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7        
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56        
2 Oi adulte Nr
160         0 160       2   2 158        
.
t. 9,6         0 9,6       0,12   0,12 9,48        
3 Tineret fem. Nr
          0 0           0 0        
0-3 l. .
t.           0 0           0 0        
4 Tineret fem Nr
          0 0           0 0        
3-6 l. .
t.           0 0           0 0        
5 Tineret fem Nr
          0 0           0 0        
6-9 l. .
t.           0 0           0 0        
6 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26        
9-12 l. .
t. 0,07
0,96       0,072 1,032           0 1,032   90    
2
7 Tineret fem Nr 25         0 25           0 25        
12-18 l. .

14
t. 0,06
1,325       0,062 1,387           0 1,387   80    
2
8 Tineret masc Nr
          0 0           0 0        
0-3 l. .
t.           0 0           0 0        
9 Tineret ovin Nr
          0 0           0 0        
la îngrășat .
t.           0 0           0 0        
1 Ovine adulte Nr
          0 0           0 0        
0 la recondiț. .
t.           0 0           0 0        
Efectiv total de Nr
218         0 218       2   2 216      
ovine .
t. 7         0 7           0 7      

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 28 februarie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i i la alte . de i ieșiri .
categori i pentru pentru categori neces.
i prăsilă îngrășa i
t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7        
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56        
2 Oi adulte Nr
158         0 158           0 158        
.
t. 9,48         0 9,48           0 9,48        
3 Tineret fem. Nr 0 20       20 20           0 20        

15
0-3 l. .
t. 0 0,08     0,086 0,166 0,166           0 0,166   155    
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0        
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0        
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0        
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0        
6 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26        
9-12 l. .
t. 1,032       0,07 0,07 1,102           0 1,102   90    
7 Tineret fem Nr
25         0 25     7     7 18        
12-18 l. .
t. 1,387       0,06 0,06 1,447     0,42     0,42 1,027   80    
8 Tineret masc Nr
0 20       20 20         1 1 19        
0-3 l. .
t. 0 0,1     0,1 0,2 0,2         0,005 0,005 0,195   170    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0        
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0        
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0        
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0        
Efectiv total de Nr
216 40 0 0 0 40 256 0 0 7 0 1 8 248      
ovine .
t. 12,45
0,18 0 0 0,316 0,496 12,955 0 0 0,42 0 0,005 0,425 12,53      
9

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 31 martie

16
Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7        
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56        
2 Oi adulte Nr
158     7   7 165           0 165        
.
t. 9,48     0,42   0,42 9,9           0 9,9        
3 Tineret fem. Nr
20 70       70 90         2 2 88        
0-3 l. .
t. 0,166 0,28     0,418 0,698 0,864         0,008 0,008 0,856   155    
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0        
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0        
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0        
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0        
6 Tineret fem Nr
26         0 26     26     26 0        
9-12 l. .
t. 1,102       0,072 0,072 1,174     1,174     1,174 0   90    
7 Tineret fem Nr
18         0 18     13     13 5        
12-18 l. .
t. 1,027       0,043 0,043 1,07     0,78     0,78 0,29   80    
8 Tineret masc Nr
19 68       68 87         2 2 85        
0-3 l. .
t. 0,195 0,34     0,443 0,783 0,978         0,01 0,01 0,968   170    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0        
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0        
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0        
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0        
Efectiv total de Nr 248 138 0 7 0 145 393 0 0 39 0 4 43 350      

17
ovine .
t. 12,57
12,53 0,62 0 0,42 0,976 2,016 14,546 0 0 1,954 0 0,018 1,972      
4

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 30 aprilie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
165     13   13 178           0 178    
.
t. 9,9     0,78   0,78 10,68           0 10,68    
3 Tineret fem. Nr
88 10       10 98     20     20 78    
0-3 l. .
t. 0,856 0,04     0,48 0,52 1,376     0,36     0,36 1,016   155
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0    
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0    
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr 5     26   26 31     5     5 26    

18
12-18 l. .
t. 0,29     1,174 0,075 1,249 1,539     0,3     0,3 1,239   80
8 Tineret masc Nr
85 10       10 95 19         19 76    
0-3 l. .
t. 0,968 0,05     0,5 0,55 1,518 0,4         0,4 1,118   170
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
350 20 0 39 0 59 409 19 0 25 0 0 44 365    
ovine .
t. 12,57 14,61
0,09 0 1,954 1,055 3,099 15,673 0,4 0 0,66 0 0 1,06    
4 3

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 31 mai

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
178     5   5 183           0 183    
.
t. 10,68     0,3   0,3 10,98           0 10,98    

19
3 Tineret fem. Nr
78         0 78 68         68 10    
0-3 l. .
t. 1,016       0,32 0,32 1,336 1,2         1,2 0,136   155
4 Tineret fem Nr
0     20   20 20           0 20    
3-6 l. .
t. 0     0,36 0,09 0,45 0,45           0 0,45   110
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0    
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26    
12-18 l. .
t. 1,239       0,075 0,075 1,314           0 1,314   80
8 Tineret masc Nr
76         0 76   66       66 10    
0-3 l. .
t. 1,118       0,45 0,45 1,568   1,386       1,386 0,182   170
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
365 0 0 25 0 25 390 68 66 0 0 0 134 256    
ovine .
t. 14,61 13,62
0 0 0,66 0,935 1,595 16,208 1,2 1,386 0 0 0 2,586    
3 2

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 30 iunie

20
Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori i prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
183         0 183     20     20 163    
.

21
t. 10,98         0 10,98     1,2     1,2 9,78    
3 Tineret fem. Nr
10         0 10 10         10 0    
0-3 l. .
t. 0,04 0,18
0,136       0,046 0,182 0,182         0   155
6 2
4 Tineret fem Nr
20         0 20           0 20    
3-6 l. .
t. 0,45       0,09 0,09 0,54           0 0,54   110
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0    
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26    
12-18 l. .
t. 0,07
1,314       0,075 1,389           0 1,389   82
5
8 Tineret masc Nr
10         0 10 10         10 0    
0-3 l. .
t. 0,22
0,182       0,04 0,04 0,222 0,222         0   170
2
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
256 0 0 0 0 0 256 20 0 20 0 0 40 216    
ovine .
t. 13,62 0,25 1,60 12,26
0 0 0 0,251 13,873 0,404 0 1,2 0 0    
2 1 4 9

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 31 iulie

22
Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori i prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
163         0 163           0 163    
.
t. 9,78         0 9,78           0 9,78    
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
4 Tineret fem Nr
20         0 20     20     20 0    
3-6 l. .
t. 0,54       0,09 0,09 0,63     0,63     0,63 0   110
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0    
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26    
12-18 l. .
t. 0,07
1,389       0,072 1,461           0 1,461   80
2
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    

23
1 Ovine adulte Nr
0     20   20 20   20       20 0    
0 la recondiț. .
t. 0     1,2 0,06 1,26 1,26   1,26       1,26 0   100
Efectiv total de Nr
216 0 0 20 0 20 236 0 20 20 0 0 40 196    
ovine .
t. 12,26 0,22 11,80
0 0 1,2 1,422 13,691 0 1,26 0,63 0 0 1,89    
9 2 1

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 30 august

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i la alte . de i l .
categori i prăsilă pentru categori neces. ieșiri
i îngrășa i
t
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
163         0 163           0 163    
.
t. 9,78         0 9,78           0 9,78    
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
4 Tineret fem Nr 0         0 0           0 0    
3-6 l. .

24
t. 0         0 0           0 0    
5 Tineret fem Nr
0     20   20 20           0 20    
6-9 l. .
t. 0     0,63 0,06 0,69 0,69           0 0,69   100
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
26         0 26           0 26    
12-18 l. .
t. 1,461       0,072 0,072 1,533           0 1,533   80
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
196 0 0 20 0 20 216 0 0 0 0 0 0 216    
ovine .
t. 11,80 12,56
0 0 0,63 0,132 0,762 12,563 0 0 0 0 0 0    
1 3

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 30 septembrie
Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    

25
2 Oi adulte Nr
163         0 163           0 163    
.
t. 9,78         0 9,78           0 9,78    
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0    
5 Tineret fem Nr
20         0 20           0 20    
6-9 l. .
t. 0,69       0,06 0,06 0,75           0 0,75   100
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
26         0 26     26     26 0    
12-18 l. .
t. 1,533       0,048 0,048 1,581     1,581     1,581 0   80
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
216 0 0 0 0 0 216 0 0 26 0 0 26 190    
ovine .
t. 12,56
0 0 0 0,108 0,108 12,671 0 0 1,581 0 0 1,581 11,09    
3

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

26
In perioada 1 – 31 octombrie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i l .
categori i prăsilă îngrășa categori neces. ieșiri
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
163     26   26 189           0 189    
.
t. 11,36
9,78     1,581   1,581 11,361           0    
1
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0    
5 Tineret fem Nr
20         0 20     20     20 0    
6-9 l. .
t. 0,75       0,05 0,05 0,8     0,8     0,8 0   100
6 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
9-12 l. .
t. 0         0 0           0 0    
7 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
12-18 l. .
t. 0         0 0           0 0    
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    

27
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
190 0 0 26 0 26 216 0 0 20 0 0 20 196    
ovine .
t. 11,92
11,09 0 0 1,581 0,05 1,631 12,721 0 0 0,8 0 0 0,8    
1

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 30 noiembrie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i l .
categori i prăsilă îngrășa categori neces. ieșiri
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7    
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56    
2 Oi adulte Nr
189         0 189           0 189    
.
t. 11,36 11,36
        0 11,361           0    
1 1
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0    
5 Tineret fem Nr 0         0 0           0 0    
6-9 l. .

28
t. 0         0 0           0 0    
6 Tineret fem Nr
0     20   20 20           0 20    
9-12 l. .
t. 0     0,8 0,05 0,85 0,85           0 0,85   90
7 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0    
12-18 l. .
t. 0           0           0 0    
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0    
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0    
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0    
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0    
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0    
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0    
Efectiv total de Nr
196 0 0 20 0 20 216 0 0 0 0 0 0 216    
ovine .
t. 11,92 12,77
0 0 0,8 0,05 0,85 12,771 0 0 0 0 0 0    
1 1

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 – 31 decembrie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i l .
categori i prăsilă îngrășa categori neces. ieșiri
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 17 18 19
1 Berbeci Nr
7         0 7           0 7  
reproducător .
i t. 0,56         0 0,56           0 0,56  

29
2 Oi adulte Nr
189         0 189           0 189  
.
t. 11,36 11,36
        0 11,361           0  
1 1
3 Tineret fem. Nr
0         0 0           0 0  
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0  
4 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0  
3-6 l. .
t. 0         0 0           0 0  
5 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0  
6-9 l. .
t. 0         0 0           0 0  
6 Tineret fem Nr
20         0 20           0 20  
9-12 l. .
t. 0,85       0,05 0,05 0,9           0 0,9 90 
7 Tineret fem Nr
0         0 0           0 0  
12-18 l. .
t. 0           0           0 0  
8 Tineret masc Nr
0         0 0           0 0  
0-3 l. .
t. 0         0 0           0 0  
9 Tineret ovin Nr
0         0 0           0 0  
la îngrășat .
t. 0         0 0           0 0  
1 Ovine adulte Nr
0         0 0           0 0  
0 la recondiț. .
t. 0         0 0           0 0  
Efectiv total de Nr
216 0 0 0 0 0 216 0 0 0 0 0 0 216
ovine .
t. 12,77 12,82
0 0 0 0,05 0,05 12,821 0 0 0 0 0 0
1 1

30
PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE
In perioada 1 ianuarie – 31 martie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori i prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 7
reproducător .
i t. 0,56 0 0 0 0 0 0,56 0 0 0 0 0 0 0,56
2 Oi adulte Nr
160 0 0 7 0 7 167 0 0 0 2 0 2 165
.
t. 9,6 0 0 0,42 0 0,42 10,02 0 0 0 0,12 0 0,12 9,9
3 Tineret fem. Nr
0 90 0 0 0 90 90 0 0 0 0 2 2 88
0-3 l. .
t. 0,50 0,00
0 0,36 0 0 0,864 0,864 0 0 0 0 0,008 0,856
4 8
4 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3-6 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6-9 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Tineret fem Nr
26 0 0 0 0 0 26 0 0 26 0 0 26 0
9-12 l. .
t. 0,21 1,17
0,96 0 0 0 0,214 1,174 0 0 1,174 0 0 0
4 4
7 Tineret fem Nr
25 0 0 0 0 0 25 0 0 20 0 0 20 5
12-18 l. .
t. 0,16
1,325 0 0 0 0,165 1,49 0 0 1,2 0 0 1,2 0,29
5
8 Tineret masc Nr 0 88 0 0 0 88 88 0 0 0 0 3 3 85
0-3 l. .

31
t. 0,54 0,01
0 0,44 0 0 0,983 0,983 0 0 0 0 0,015 0,968
3 5
9 Tineret ovin Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la îngrășat .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 .
Ovine adulte t.
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la recondiț.
Efectiv total de Nr
218 178 0 7 0 185 403 0 0 46 2 5 53 350
ovine .
t. 12,44 1,42 2,51 12,57
0,8 0 0,42 2,646 15,091 0 0 2,374 0,12 0,023
5 6 7 4

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 aprilie – 30 iunie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori i prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 7
reproducător .
i t. 0,56 0 0 0 0 0 0,56 0 0 0 0 0 0 0,56
2 Oi adulte Nr
165 0 0 18 0 18 183 0 0 20 0 0 20 163
.
t. 9,9 0 0 1,08 0 1,08 10,98 0 0 1,2 0 0 1,2 9,78
3 Tineret fem. Nr 88 10 0 0 0 10 98 78 0 20 0 0 98 0

32
0-3 l. .
t. 0,84 1,74
0,856 0,04 0 0 0,886 1,742 1,382 0 0,36 0 0 0
6 2
4 Tineret fem Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 0 0 0 0 0 20
3-6 l. .
t. 0 0 0 0,36 0,18 0,54 0,54 0 0 0 0 0 0 0,54
5 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6-9 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9-12 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Tineret fem Nr
5 0 0 26 0 26 31 0 0 5 0 0 5 26
12-18 l. .
t. 0,22
0,29 0 0 1,174 1,399 1,689 0 0 0,3 0 0 0,3 1,389
5
8 Tineret masc Nr
85 10 0 0 0 10 95 29 66 0 0 0 95 0
0-3 l. .
t. 2,00
0,968 0,05 0 0 0,99 1,04 2,008 0,622 1,386 0 0 0 0
8
9 Tineret ovin Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la îngrășat .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Ovine adulte Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 la recondiț. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Efectiv total de Nr
350 20 0 64 0 84 434 107 66 45 0 0 218 216
ovine .
t. 12,57 2,24 12,26
0,09 0 2,614 4,945 17,519 2,004 1,386 1,86 0 0 5,25
4 1 9

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 iulie – 30 septembrie

33
Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori i prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 7
reproducător .
i t. 0,56 0 0 0 0 0 0,56 0 0 0 0 0 0 0,56
2 Oi adulte Nr
163 0 0 0 0 0 163 0 0 0 0 0 0 163
.
t. 9,78 0 0 0 0 0 9,78 0 0 0 0 0 0 9,78
3 Tineret fem. Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0-3 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Tineret fem Nr
20 0 0 0 0 0 20 0 0 20 0 0 20 0
3-6 l. .
t. 0,54 0 0 0 0,09 0,09 0,63 0 0 0,63 0 0 0,63 0
5 Tineret fem Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 0 0 0 0 0 20
6-9 l. .
t. 0 0 0 0,63 0,12 0,75 0,75 0 0 0 0 0 0 0,75

34
6 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9-12 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Tineret fem Nr
26 0 0 0 0 0 26 0 0 26 0 0 26 0
12-18 l. .
t. 0,19 1,58
1,389 0 0 0 0,192 1,581 0 0 1,581 0 0 0
2 1
8 Tineret masc Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0-3 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Tineret ovin Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la îngrășat .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Ovine adulte Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 20 0 0 0 20 0
0 la recondiț. .
t. 0 0 0 1,2 0,06 1,26 1,26 0 1,26 0 0 0 1,26 0
Efectiv total de Nr
216 0 0 40 0 40 256 0 20 46 0 0 66 190
ovine .
t. 12,26 0,46 3,47
0 0 1,83 2,292 14,561 0 1,26 2,211 0 0 11,09
9 2 1

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE


In perioada 1 octombrie - 31 decembrie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Tota e S.M.Z
i i la alte intrăr intrări i pentru i pentru la alte . de i l .
categori i prăsilă îngrășa categori neces. ieșiri
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 7
reproducător .
i t. 0,56 0 0 0 0 0 0,56 0 0 0 0 0 0 0,56

35
2 Oi adulte Nr
163 0 0 26 0 26 189 0 0 0 0 0 0 189
.
t. 11,36
9,78 0 0 1,581 0 1,581 11,361 0 0 0 0 0 0
1
3 Tineret fem. Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0-3 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3-6 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Tineret fem Nr
20 0 0 0 0 0 20 0 0 20 0 0 20 0
6-9 l. .
t. 0,75 0 0 0 0,05 0,05 0,8 0 0 0,8 0 0 0,8 0
6 Tineret fem Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 0 0 0 0 0 20
9-12 l. .
t. 0 0 0 0,8 0,1 0,9 0,9 0 0 0 0 0 0 0,9
7 Tineret fem Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12-18 l. .
t. 0 0 0 0 0   0 0 0 0 0 0 0 0
8 Tineret masc Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0-3 l. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Tineret ovin Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la îngrășat .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Ovine adulte Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 la recondiț. .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Efectiv total de Nr
190 0 0 46 0 46 236 0 0 20 0 0 20 216
ovine .
t. 12,82
11,09 0 0 2,381 0,15 2,531 13,621 0 0 0,8 0 0 0,8
1

36
PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE
In perioada 1 ianuarie - 31 decembrie

Catergoria de Ef. la încep. Intrări Efecti Ieșiri Ef. la Zile Ef. Refo
ovine per. v sf. per anim. Me r
inițial furajat d %
Nașter Cumpărăr Treceri Spor Total + Vânzăr Vânzăr Treceri Sacrif Pierder Total e S.M.Z
i i la alte intrări intrări i pentru i pentru la alte . de i ieșiri .
categori prăsilă îngrășa categori neces.
i t i
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Berbeci Nr
7 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 7
reproducător .
i t. 0,56 0 0 0 0 0 0,56 0 0 0 0 0 0 0,56
2 Oi adulte Nr
160 0 0 51 0 51 211 0 0 20 2 0 22 189
.
t. 11,36
9,6 0 0 3,081 0 3,081 12,681 0 0 1,2 0,12 0 1,32
1
3 Tineret fem. Nr
0 100 0 0 0 100 100 78 0 20 0 2 100 0
0-3 l. .
t. 0 0,4 0 0 1,35 1,75 1,75 1,382 0 0,36 0 0,008 1,75 0
4 Tineret fem Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 0 20 0 0 20 0
3-6 l. .
t. 0 0 0 0,36 0,27 0,63 0,63 0 0 0,63 0 0 0,63 0
5 Tineret fem Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 0 20 0 0 20 0
6-9 l. .
t. 0 0 0 0,63 0,17 0,8 0,8 0 0 0,8 0 0 0,8 0
6 Tineret fem Nr
26 0 0 20 0 20 46 0 0 26 0 0 26 20
9-12 l. .
t. 0,31
0,96 0 0 0,8 1,114 2,074 0 0 1,174 0 0 1,174 0,9
4
7 Tineret fem Nr
25 0 0 26 0 26 51 0 0 51 0 0 51 0
12-18 l. .
t. 0,58
1,325 0 0 1,174 1,756 3,081 0 0 3,081 0 0 3,081 0
2
8 Tineret masc Nr 0 98 0 0 0 98 98 29 66 0 0 3 98 0
0-3 l. .

37
t. 1,53
0 0,49 0 0 2,023 2,023 0,622 1,386 0 0 0,015 2,023 0
3
9 Tineret ovin Nr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
la îngrășat .
t. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Ovine adulte Nr
0 0 0 20 0 20 20 0 20 0 0 0 20 0
0 la recondiț. .
t. 0 0 0 1,2 0,06 1,26 1,26 0 1,26 0 0 0 1,26 0
Efectiv total de Nr
218 198 0 157 0 355 573 107 86 157 2 5 357 216
ovine .
t. 12,44 4,27 12,41 12,03 12,82
0,89 0 7,245 24,859 2,004 2,646 7,245 0,12 0,023
5 9 4 8 1

38
3.Programarea productiilor

3.1. Programarea producţiei de lână

Însuşirile fizice şi tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producţii. Lâna prin însuşirile fizice şi tehnologice constituie pentru industria textilă din ţara
noastră materia primă de bază pentru obţinerea unor confeţii de calitate superioară.
Recoltarea lânii de la oi se face prin tuns mecanic. La rasa Ţigaie lâna este de regulă
uniformă, cu o extindere bună pe corp (pe frunte formează un moţ iar pe membre coboară până
la nivelul genunchilor şi jaretelor), iar cojocul are cusătura încheiată.
Cojocul este format din fibre intermediare la care înmare parte lipseşte stratul medular. În
cazul în care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic sub
forma unei benzi întunecate discontinue. Şuviţele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică cu
aspect interior şi exterior clar şi respecti de râuri. Din punct de vedere calitativ învelişul pilos ce
formează cojocul de lână prezintă următoarele însuşiri:fineţe 31 – 33 μ, lungimea 9 cm, desimea
foliculilor piloşi 2500 – 300 cm2, usuc de bună calitate însă în cantităţi moderate.
Cantitatea de lână obţinută după tuns este influenţată de gradul de ameliorare de nivelul
de hrănire şi de întreţinere. Astfel, de la oi se poate obţine o producţie cuprinsă între 2 şi 3,5 kg
la oi şi între 3 şi 4,5 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este influenţat în general de
factorii menţionaţi anterior, fiind însă mai mare la oile crescute în zone mai înalte cu precipitaţii
mai mari şi mai mic la cele crescute în zone de şes.
De modul de organizare şi de efectuare a tunsului depinde în mare măsură, atât cantitatea
cât şi calitatea lânii, cât şi de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest sens, se
întocmeşte planul de tunsori cu ordinea de desfăşurare pe categorii, stabilirea componeţei echipei
de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame, şi
berbecii de reproducţie.

PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LÂNĂ

CATEGORIA NUMĂR DE CANTITATEA DE CANTITATEA DE


INDIVIZI LÂNĂ PE LÂNĂ
ANIMAL (KG) TOTALĂ(KG)
BERBECI 7 3 21
REPRODUCĂTORI
OI ADULTE 160 2,8 448
MIOARE 25 2.4 60
TOTAL 192 529

Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente
produse de încărcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul să se efectueze corespunzător se
recomandă următoarele:
 în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se ţin la adăpost pentru a
preveni umezirea lânii;
 tunsul lânii trebuie să se facă uniform pe tot corpul şi la distanţă de 5 – 10 mm de
suprafaţa pieleii;
 nu se trece de două ori pe aceeaşi suprafaţă pentru a nu tăia lâna;
 nu este permisă tunderea şi depozitarea lânii umede.

39
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână

După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bileţel pe care au fost înscrise
numele tunzătorului şi numărul matricol al oii şi este adusă la cântar.
Cojocul se cântăreşte şi se înregistrează greutatea acestuia, dupa care va fi trecut pe masa
de sortare. Sortarea lânii se face după anumite criterii: fineţe, lungime, uniformitate, rezistenţă,
nuanţă de culoare, cantitatea de impurităţi vegetale şi minerale din masa lânii.
Scopul aceste sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de vedere al
însuşirilor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Dupa sortare,lana corespunzatoare este livrata, conform contractului incheiat. Lâna
recoltată se mai poate valorifica şi prin societăţile meşteşugăreşti de prelucrare a lânii
practicându-se preţuri negociabile sau sub formă de licitaţie. După recepţie în unitatea de
prelucrare lâna se spală, se usucă, se toarce iar după aceste operaţiuni se foloseşte la fabricarea
stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor şi a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se
valorifică la un preţ superior.
Ca urmare a tunsului oile devin mai uşoare, suportă căldura cu uşurinţă şi favorizeaza
dezvoltarea corporală şi a stării generale

3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul la un centru de tuns ovine

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a acţiunii de tuns, centrul este dotat astfel încât să
asigure ritmul intens şi calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor şi a animalelor, sortarea
şi balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum şi prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12 – 14 ore de tuns, oile nu se scot la păşune şi nu li se administrează furaje la
padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic şi de
protecţie al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
 padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
 culoar de trecere a oilor netunse;
 punct de tuns;
 boxe pentru oile care sunt tunse;
 cântar pentru oi;
 cântar pentru lână;
 masă pentru înregistrări;
 masă pentru sortarea lânii;
 spaţiu pentru îmbalotare care poate fi aceleaşi cu locul unde se găseşte masa pentru
înregistrări şi masa pentru sortare;
 spaţii pentru păstrarea temporară a lânii;
 punct sanitar veterinar.

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scări şi fără a se trece de
multe ori cu aparatul pe acelasi loc, urmărindu-se menţinerea integrităţii cojocului de lână după
tuns.

40
3.3. Programarea producţiei de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. De asemenea,
el şi derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Acesta începe imediat după
înţărcarea mielor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi seara), către
sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15 – 20 de zile înainte de inţărcarea oilor se
trece la practicarea unei singure mulsori.

NUMĂR CAPETE OI PRODUCŢIA DE LAPTE PRODUCŢIA TOTALĂ


PE LACTAŢIE ŞI CAP DE LAPTE PE TOT
OAIE EFECTIVUL
185 90 16650

Din producţia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de miei între 0 – 3
luni adică circa 65 % şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe lactaţie.

16650 – 10650 = 6000 kg lapte marfă

3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte

Recoltarea laptelui se va face prin muls mecanic pentru că prin acest mod se reduce
încărcătura microbiană si se respecta cât mai bine normele sanitare.
Mulsul mecanic este frecvent utilizat în unele ţări crescătoare de rase specializate pentru
producţia de lapte cum ar fi: Franţa, Israel, Italai şi altele, în România fiind în starea de cercetare
sau cel mult de debut. Metoda prezintă avantajul că ridică productivitatea muncii, reduce timpul
aferent mulsului pe fiecare individ, creşte rentabilitatea, asigură obţinerea unui lapte igienic,
contribuie la sporirea producţiei de lapte cu un procent de peste 8 % şi altele.
Pentru mulsul mecanic instalaţia de muls folosită este similară cu cea utilizată la specia
bovină dar că au alte dimensiuni.
Strunga din fermă este prevăzută cu un padoc şi un acoperiş şi mai multe uşiţe denumită
comornic. Aceasta este mobilă fiind mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.

41
4. Programarea tehnologiei de creştere şi exploatare a ovinelor

4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie

Organizarea fluxului tehnologic cu cele două sisteme de întreţinere (păşune şi stabulaţie)


are o durată de câte sase luni pentru fiecare. Fazele fluxului tehnologic sunt:
1. Categoria berbeci de reproducţie
 pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică cantitatea şi calitatea
materialului seminal;
 perioada de montă;
 perioada de repaos;
2. Categoria de oi şi mioare
 pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de întreţinere;
 perioada de montă care are loc în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie;
 gestaţia: se acordă o îngrijire deosebită şi se asigură supravegherea atentă a oilor. Se
asigură spaţiul suficient şi nu se administrează furaje mucegăite şi apă rece;
 perioada fătărilor vizează:
- instruirea personalului de îngrijire şi supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore;
- asigurarea adăposturilor în care să se poată crea un climat cât mai corespunzător
pentru noii produşi;
3. Categoria miei sugari cu vârstă de 0 – 90 zile.
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel între 3 si 18 luni.

4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii

Creşterea şi îndeosebi întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie necesită


construirea unor adăposturi pentru a le feri de interperiile specifice sezonului rece.
Unitatea constructivă destinată cazărilor oilor pentru perioada de stabulaţie o
reprezintă saivanul. Este semideschis, are forma literei U, fiind prevăzut cu două
compartimente unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin
şi berbecii şi unul închis complet si amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din
suprafaţa adăpostului.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părţi, asigurându-se un spaţiu de furajare de 15 – 25 cm pe individ. Ieslea este
prevăzută în partea superioară cu un grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la
partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu
apă trasă de hidrofoare din puţuri şi este administrată în jgheaburi. Întreţinerea se face pe
aşternut permanent.
Înainte de scoaterea oilor pe păşune, acestea se obişnuesc cu furaj verde cosit şi
administrat la iesle.
Pentru perioada de păşunat pe pajişti se amplasează construcţii simple de tip
„şopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă şi pe timp de noapte,
asigurându-se o suprafaţă de 0,5 m2 pentru oi şi 0,4 m2 pentru tineretul ovin.

42
5. Dispunerea construcţiilor în amplasament şi proiectarea funcţională a
adăpostului

5.1. Calculul bilanţului teritorial

Întreaga suprafaţă are 4000 m2 ocupaţi cu: construcţii productive, construcţii


reproductive, căi de acces, magazii, spaţii verzi.

5.2. Dimensionarea adăposturilor

Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama de suprafaţa


necesară pe cap de animal specifică fiecărei categorii de animale şi anume:
 oi adulte – 0,8 m2 / cap;
 oi + miei – 1,5 m2 / cap;
 tineret 1 an – 0,5 m2 / cap;
 tineret peste 1 an 0,7 m2 / cap;
 berbeci – 1,9 m2 / cap;

43
44
45
6. Programarea şi organizarea bazei furajere

6.1. Raţii de hrană

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste
0,85 0.89 94 89 7.5 4 1.12 ses100%
3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
sare 0.006 0.006
Total 3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg pregatire pentru monta vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste deal
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 100%
3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
sare 0.006 0.006
Total 3.96 0.7 0.62 65.48 62 5.22 2.79 0.78
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg pentru perioada de monta

46
Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana
1.6 0.62 50 50 3.5 2.5 1.4
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100% 4,06 0.7 0.62 58,8 59,5 4,55 2.45 0.735
sare 0.006 0.006
Total 0,7 0,62 58,8 59,5 4,55 2,45 0,735

Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a gestatiei vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.37 0.76 85 85 6.27 3.18 1.17
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Fan natural
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 85% 1.05 0.89 0.68 75.51 77.28 5.77 3.11 0.92
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.1 0.09 0.08 9.59 7.69 0.14 1.27 0
15%
Creta
0 0 0 0 390 0 0 0.001 0.001 0 0 0 0.39 0 0
furajera
Total 1.16 0.98 0.76 85.10 84.97 6.31 4.38 0.92
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg a doua parte a gestatiei iarna

47
Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana
2.77 1.62 175 175 11.7 3.8 2.57
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fan natural 2.23 1.89 1.46 160.95 164.74 12.31 6.63 1.97
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 Tarate grau 0.22 0.19 0.16 20.44 16.39 0.31 2.77 0

Total 2.46 2.09 1.62 181.39 181.13 13.01 9.33 1.97


Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg prima parte a lactatiei iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


2.5 1.34 137 137 8.8 4 2.3
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de ses
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1,05 70% 6.13 1,05 0,938 88,53 89,58 6,86 3,68 1.10
Porumb
0.86 1,27 82 120 0,3 3,5 boabe 0.24 .0,21 0,27 17,30 25,52 0.06 0,73 0,21
20%
Soia
0,88 1,24 294 226 2,8 6,4 0,12 0,10 0,13 31,77 24,42 0,30 0,69 0,10
exudata10%
Sare 0,006 0.006
Total 6,49 1,37 1,34 137,6 139,3 8,8 5,119 1,43

48
Ratie de hrana pentru oaie de 50 kg a doua parte a lactatiei vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1 0.47 35 35 2.7 1.13 0.8
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de ses
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 80% 2.45 0.42 0.376 35,48 35,91 2,74 1.47 0.44
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.064 0.05 0.047 5,93 4,75 0.08 0.78 0,05
10%
Porumb b.
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 0.043 0.04 0.047 3,03 4,44 0.01 0.13 0,03
10%
sare 0,004 0.004
Total 2,56 0,515 0,47 44,4 45,1 2,84 2,39 0,536
Ratie de hrana pentru tineret ovin 3-6 luni vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1 0.47 35 35 2.7 1.13 0.8
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 60% 0.43 0.37 0.28 31.13 31.86 2.38 1.28 0.38
Porumb s.
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 0.35 0.10 0.09 5.43 6.89 0.37 0.26 0.12
20%
0.524 0.6 30 60 1.5 1 1.28 Coceni 0.3 0.16 0.09 4.7 9.4 0.24 0.16 0.2

49
20%
Total 1.08 0.63 0.47 41.26 48.16 3.37 1.7 0.7
Ratie de hrana pentru tineret ovin 6-9 luni iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


0.48 0.28 20 20 1.55 0.64 0.43
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Fan natural
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 95% 0.41 0.35 0.27 29.36 30.05 2.25 1.21 0.36
Tarate grau
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.02 0.02 0.01 1.77 1.42 0.03 0.23 0
5%

Total 0.43 0.37 0.28 31.13 31.47 2.66 1.44 0.36

Ratie de hrana pentru tineret ovin 9-12 luni iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


0.48 0.28 20 20 1.55 0.64 0.43
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100% 1.82 0.31 0.28 26,42 26,74 2.04 1.10 0.33

50
Sare 0.006 0.006
Total 1.82 0.31 0.28 26,42 26,74 2.04 1.10 0.33

Ratie de hrana pentru tineret ovin 9-12 luni vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


0.49 0.30 25 25 2.51 0.95 0.44
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 100% 1.95 0.33 0.30 29,31 28,65 2.19 1.17 0.35
Sare 0.006 0.006
Total 1.95 0.33 0.30 29,31 28,65 2.19 1.17 0.35

Ratie de hrana pentru tineret ovin 12-18 luni vara

Ratie de hrana pentru tineret ovin 12-18 luni iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

51
0.49 0.30 25 25 2.51 0.95 0.44
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 100% 0.46 0.39 0.30 33.12 33.90 2.53 1.36 0.41
Sare 0.006 0.006

Total 0.46 0.39 0.30 33.12 33.90 2.53 1.36 0.41

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.7 0.88 70 70 7.5 3.1 1.9
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Fan natural
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 50% 0.67 0.57 0.44 48.57 49.71 3.71 2 0.59
Coceni
0.524 0.6 30 60 1.5 1 1.28 1.4 0.73 0.44 22 44 1.10 0.73 0.94
50%
Fosfat
0 0 0 0 240 185 0 0.01 0.01 0 0 0 2. 4 1.85 0
dicalcic
Total 2.08 1.32 0.88 70.57 93.71 7.6 4.58 1.53

Ratie de hrana pentru berbeci reproducatori perioada repaos iarna

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.7 0.88 70 70 7.5 3.1 1.9
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajuste
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses100% 5.71 0.98 0.87 82,64 83,62 6,39 3.44 1.03

52
Sare 0.007 0.007
0,9 350 creta 0,004 0.004 0,004 0,004 0,004 1,54 0,004 0,004
Total 5,72 0,98 0,88 82,65 83,65 7,93 3,44 1,03
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori perioada de repaus vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.8 1.01 83 83 4.5 3.4 2
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste de
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 ses 80% 5,27 0.90 0.80 76,26 77,17 5.90 3.18 0.95
Porumb b
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 0.09 0.08 0.10 6,52 9,54 0.02 0.27 0,07
10%
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.14 0,12 0.10 12.75 10.22 0.19 1.68 0,12
grau 10%
Sare 0.007 0.007
Total 5,51 1.10 1.01 95,52 96,93 6.11 5.13 1,16
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori pregatire pentru monta vara

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana


1.8 1 88 88 5.6 3.8 2
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste ses
0.172 0.89 84 85 6,5 3,5 1.05 80% 5,22 0.89 0.8 75,50 76,40 5.84 3.15 0.94
0.86 1.27 82 120 0.3 3.5 0 Porumb 0.09 0.07 0.1 6,45 9,44 0.02 0.27 0,07

53
10%
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0.13 0.11 0.1 12.6 10.11 0.19 1.66 0,11
grau 10%
Sare 0.007 0.007
Total 5,45 1.09 1 94,58 95,97 6.05 5.08 1,14
Ratie de hrana pentru berberci reproducatori in perioada de activitate sexuala vara

54
6.2. Tehnica de alimentaţie

Structura raţiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp,
berbecii fiind mai sensibili la schimbările bruşte şi dese ale acesteia.
La stabilirea normelor şi raţiilor furajere pentru oile mame trebuie să se ţină seama de
starea fiziologică: perioada de repaos, perioada de pregătire pentru montă şi de montă propriu-
zisă, perioada de gestaţie, perioada de lactaţie.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă şi a montei propriu-zise
începe încă din luna august şi durează până în luna noiembrie. Această perioadă coincide cu
perioada de păşunat. Se repartizează oilor păşuni de cea mai bună calitate, li se administrează fân
şi nutreţuri concentrate (porumb, grâu, ovăz).
În prima parte a gestaţiei, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului
este mică. În partea a doua a gestaţiei nevoile de hrană cresc substanţial, apărând necesitatea
hranirii stimulatoare.
Hranirea corectă a oilor în ultima parte de gestaţie este necesară pentru dezvoltarea
normală a fătului, crearea de rezerve pentru producţia de lapte, dezvoltarea glandei mamare şi
creşterea normală a lânii. Ultima parte a gestaţiei corespunde cu perioada de iarnă (stabulaţie)
când hrănirea se face cu nutreţuri conservate. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru
a avea o concentraţie energetică şi proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de foarte bună
calitate, fânuri şi nutreţuri concentrate.
În perioada de lactaţie se administrează nutreţuri concentrate care stimulează producţia
lactogenă (tărâţe de grâu pe lângă celelalte nutreţuri).
La tineretul ovin se administrează pe lângă nutreţurile de volum şi nutreţuri concentrate
asigurându-se cerinţele de hrană pentru fiecare categorie în parte.

55
7.Necesarul anual de furaje
Furaje (t) Nutr. Nutr. Nutr. Fibroase Nutr. Nutr. Minerale
Verzi Însilozate Concentrate Lapte (hl) Total
Paj. Deal Siloz porumb Fân natural Coceni Tărâţe grâu Porumb Cretă furajeră Fosfat Sare
Categorii boabe dicalcic
De animale
Berbeci reproducători
5,580 0,489 1,026 0,283 0,253 0,018 0,023 7,673
Oi adulte pregătire
pentru monta şi prima 37,623 0,098 37,721
parte a gestaţiei
Oi adulte a doua parte
a gestaţiei 4,925 0,469 0,008 0,033 5,435

Oi în lactatie 28,749 10,456 1,031 1,120 0,064 41,419


Tineret 0 – 3 luni
38,495 38,495
Tineret 3 – 6 luni
25,860 0,630 0,429 0,039 26,958
Tineret 6 – 9 luni
9,874 1411,550 1,730 1030,958 0,254 0,173 0,008 2454,546

Tineret 9 – 12 luni
1,714 0,083 0,015 1,812
Tineret 12 – 18 luni
1,905 0,301 2,206
Total furaje
116,812 1411,550 21,219 223,268 2752,068 1923,850 0,105 0,018 0,301 38,495 6487,686

Pret pe kg furaj (ron)


0,752 0,754 0,188 0,376 0,338 0,301 1,879 1,217 1,127 6,013 12,946
Cheltuieli
605,404 282,492 5305,393 111,453 123,851 769,540 0,263 0,263 0,460 3080,158 10279,278

56
8.Necesarul anual de apă
Consumul/zi 6l 5l 0.5 l 05 l 2l 2l 3l 3,8 l
Categoria de Berbeci Oi adulte Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret
Ovine reproducători femel 0-3 mascul 0-3 femel 3-6 femel 6-9 femel 9-12 femel 12-18
Lunile
anului
luni luni luni luni luni luni
Ianuarie 838,84 24233,06 2656,32 3364,37
Februarie 757,66 21887,93 2399,25 3038,90
Martie 838,84 24233,06 302,91 302,91 2656,32 2745,01
Aprilie 811,78 24240,60 1341,69 1341,69 342,75
Mai 838,84 28194,21 1246,23 1246,23 3364,37
Iunie 811,78 24917,04 157,85 157,85 3256,13
Iulie 838,84 25747,62 8667,98 3364,37
August 838,84 25747,62 3364,37
Septembrie 811,78 24917,04 3256,13
Octombrie 838,84 24000,07 1864,08
Noiembrie 811,78 23225,90 1864,08
Decembrie 838,84 24000,07 1864,08
Total 9930,72 295344,58 3048,68 3048,68 17336,00 1864,08 10711,89 36081,27

57
9.Rezultate tehnico-economice

Efectiv ovin: 218 capete


Lână: 529 kg x 2 lei = 1058 lei

Lapte marfă: 6000 l x 3.2 lei/l = 19200 lei;


Oi reformate:20 x 65 = 1260 kg;
1260 kg x 15 lei = 18900 lei
Miei: 100 cap
- vanzari pentru sacrificare : 97*21 = 2037 kg; 2037 x 15 lei = 30555 lei
-mortalitiati: 3
Gunoi de grajd: 218 capte x 120 zile x 2 kg/zi x 40 lei/tona =52320 kg x 40
Venituri

lei/tona= 2080 lei.


TOTAL VENITURI: 71793 LEI
Furajare

Cheltuieli cu furaje: 10280 lei

Fond de salarii: 2 muncitori x 1200 lei/muncitori/lună= 2400 lei


2400 lei x 12 luni = 28800 lei
Asistență sanitar veterinară: 15 lei/an/cap. X 218 cap = 3270 lei/an
Cheltuieli

Alte cheltuieli: (IA, piese de schimb, materiale de uz general etc.) 5 lei/cap./an


x 218 cap = 1090 lei/an
TOTAL CHELTUIELI: 43440 lei
Profit (= total venit- total cheltuieli): 71793– 43440 = 28353 lei
Impozit pe profit ( 16% din beneficiu): 28353 x 16/100=4536 lei
PROFIT NET: 28353-4536= 23816 LEI

58
Concluzii

Efectivul de la începutul anului 2018 se prezintă astfel: berbeci reproducători 7


capete, capre matcă 160 capete, tineret femel (9-12 luni) 26 capete, tineret femel (12-
18 luni) 25 capete, rezultând un efectiv total de 218 capete.
În urma înființării unității de creștere a ovinelor și a exploatării acestora, s-au
obținut venituri satisfăcătoare, din vânzarea laptelui marfă, a produselor obținute în
urma procesării laptelui dar și a vânzării tineretului mascul și reformei..
Venitul realizat a fost în valoare de 71793 lei, din care s-au scazut cheltuielile
cu furajele, cu personalul, consumul de energie, motorină etc, acestea fiind în valoare
de 43440 lei, s-a obtinut un profit de 23816 lei.
Pe viitor, avem în vedere mărirea efectivului matcă, înființarea unei fabrici de
procesare a laptelui și achizitionare de teren agricol pentru cultivarea plantelor de
floarea soarelui, pentru obținerea șrotului, cultivarea porumbului sau a altor culturi ce
intră în componența rațiilor de hrană.
Prin scăderea cheltuielilor de producție sau a majorării prețului de vânzare a
laptelui, vom putea obține un profit mai mare ceea ce ne-ar permite dezvoltarea mai
rapidă și un succes garantat în afacerea noastră.

59
Bibliografie

1. PASCAL CONSTANITIN 2008 „CREŞTEREA OVINELOR ŞI

CAPRINELOR” ED.PIM,IAŞI;

2. IOAN MIRCEA POP 2007 „NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ”

ED.ION IONESCU DE LA BRAD, IAŞI;

60

S-ar putea să vă placă și