Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia 201618/4:109–119

Evaluarea clinică și microbiologică a

povidonei-iod 10% ca adjuvant la terapia
parodontală nechirurgicală în parodontita
cronică: un studiu clinic randomizat
Fernando Augusto Perrella¹, Emanuel da Silva Rovai¹, Andréa
Carvalho De Marco¹, Mauro Pedrine Santamaria¹, Magda Feres²,
Luciene Cristina de Figueredo², Warley David Kerbauy¹ și José
Benedito Oliveira Amorim³

¹Departamentul de Diagnostic și Chirurgie, Școala de Stomatologie São José

dos Campos, Universitatea de Stat din São Paulo – UNESP, São José dos
Campos; ²Departamentul de parodontologie, Divizia de cercetare dentară,
Universitatea Guarulhos, Guarulhos; ³Departamentul de Bioștiințe și
Diagnostic Oral, Școala de Stomatologie São José dos Campos,
Universitatea de Stat din São Paulo – UNESP, São José dos Campos, São
Paulo, Brazilia

Abstract

Scop:Pentru a evalua efectele clinice și microbiologice ale irigației cu 10%

povidoneiodă (PVP-I) ca adjuvant la detartraj și planarea radiculară (SRP) în
tratamentul parodontozei cronice (ChP).
Metode:Treizeci și șase de subiecți cu ChP au fost repartizați aleatoriu pentru a primi SRP + irigare
cu soluție salină (grupul de control) sau SRP + irigare cu 10% PVP-I (grupul de testare). Subiecții au
primit evaluare clinică și microbiologică la momentul inițial, la 30 și 90 de zile după tratament. Șase
probe de placă subgingivală/subiect au fost colectate la fiecare punct de timp și analizate individual
pentru 40 de specii bacteriene prin hibridizare ADN-ADN din tablă.

Rezultate:Nu au fost observate diferențe semnificative statistic între cele două grupuri la 90
de zile după tratament. La 30 de zile, grupul de testare a prezentat niveluri mai scăzute de
Tannerella forsythiași proporții mai mici de patogeni complexi roșii în comparație cu grupul
de control. Cu toate acestea, aceste beneficii nu au fost menținute la 90 de zile.
Concluzie:Rezultatele acestui studiu nu au putut arăta un beneficiu clinic semnificativ din
utilizarea adjuvantă a 10% PVP-I în tratamentul parodontitei cronice. Cu toate acestea,
beneficiul microbiologic observat cu utilizarea acestei substanțe la 30 de zile ar putea indica
un rol pentru PVP-I în îngrijirea parodontală, eventual prin aplicarea repetată a acesteia în
timpul terapiei de susținere.

Cuvinte cheie: Terapie parodontala, parodontita cronica, studiu

clinic, microbiologie, sonda ADN, boala parodontala

Corespondență către: Emanuel da Silva Rovai, Departamento
de Cirurgia e Diagnóstico, Institutul de Știință și Tehnologie –
Univ Estadual Paulista (UNESP), Av. ing. Francisco José Longo,
777, Jardim São Dimas, São José dos Campos, São Paulo, CEP
12245-000, Brazilia. Telefon: +55(12)39479340, fax
+ 55(12)39479010. E-mail: emanuel.rovai@hotmail.com
Introducere
De-a lungul anilor, detartrajul și planarea radiculară (SRP) s-a
dovedit a fi eficace în tratamentul bolilor parodontale (Axelsson
și Lindhe, 1978; Baderstenet al., 1981; Greenstein, 1992). Cu
toate acestea, studiile longitudinale au demonstrat apariția bolii
recurente sau refractare la unii pacienți, chiar și la cei care
primesc tratament de susținere (Langet al., 1996). În cele mai
multe cazuri, acest lucru se datorează

© Academia Internațională de Parodontologia

110 Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia (2016)18/4
faptul că tratamentul mecanicîn sinenu pare a fi la fel de
eficient în eliminarea completă a principalilor agenți
patogeni parodontali la unele locuri, în special în buzunarele
adânci și zonele cu acces dificil (Renvertet al., 1990;
Cuginiet al., 2000; Serinoet al., 2001). În plus, capacitatea
diverșilor agenți patogeni de a invada țesuturile parodontale
și tubii dentinali poate contribui la recolonizarea locurilor
parodontale tratate (Adriaenset al., 1988).
Persistența anumitor microorganisme precum
Aggregatibacter actinomicetemcomitans,Fusobacterium
nucleatum,Prevotella intermediași în principal bacterii
complexe roșii, inclusivPorphyromonas gingivalis,Tannerella
forsythiași Treponema denticola, în buzunare adânci chiar și
după ce tratamentul mecanic a fost indicat ca factor de risc
pentru reinfectarea acestor situsuri (Haffajeeet al., 1997;
Chaveset al., 2000; Mombelliet al., 2004). Aceste descoperiri au
susținut administrarea locală și sistemică a agenților
antimicrobieni ca adjuvanti la tratamentele mecanice pentru a
suprima sau reduce nivelurile agenților patogeni și, prin
urmare, oferă beneficii suplimentare terapiei convenționale.
Antimicrobienele/antibioticele locale și sistemice sunt
adjuvanti eficienți în tratamentul parodontitei (Feres et al.,
2015a; Sgolastraet al.,2012a, 2012b; Zandbergenet al., 2013;
Matesanz-Perezet al.,2013). Eliberarea susținută a acestor
agenți permite livrarea unor concentrații mari de
medicament în anumite locuri și minimizează problemele
asociate cu utilizarea medicamentelor sistemice, cum ar fi
efectele secundare și dezvoltarea rezistenței bacteriene
(Etienne, 2003; Mombelli și Samaranayake, 2004;
Jorgensen).et al., 2005; Tonettiet al., 2012).
Povidonă-iod (polivinilpirolidonă-iod; PVP-I) este un
agent antimicrobian cu activitate bactericidă bună și este
utilizat pe scară largă în medicină, în special în chirurgie și
ginecologie (Königet al., 1997; Schreieret al., 1997).
Principalele avantaje ale PVP-I sunt toxicitatea sa sistemică
scăzută, ușurința în aplicare și costul scăzut (Kunisadaet al.,
1997; Lanker-Klossner et al., 1997; Slots, 2012). În plus,
prezintă un spectru larg de acțiune și este asociat cu puține
reacții adverse la concentrațiile utilizate în mod normal în
medicină și stomatologie (9 până la 12%) (Maruniaket al.,
1992; Nakagawaet al., 2006; Hosakaet al., 2012).
În parodontologia, utilizarea PVP-I ca adjuvant la
tratamentul mecanic a arătat rezultate controversate
(Greenstein, 1999; Greenstein (AAP), 2005; Roslinget al.,
2001; Leonhardtet al., 2006; Ribeiroet al., 2006; Zanataet al.,
2006; Sahrmannet al., 2010, 2014; Krücket al., 2012; Fereset
al. 2015b). Sahrmannet al.(2014) a arătat că PVP-I aplicat
frecvent în timpul SRP ar putea îmbunătăți reducerea
adâncimii de sondare (PD) în pungile inițial adânci.
Roslinget al.,(2001) au observat că utilizarea PVP-I în
combinație cu instrumente ultrasonice a îmbunătățit
rezultatele tratamentului mecanic al dinților nemolari, care
au arătat un câștig de atașament mai mare decât cei din
grupul de control după 13 ani de urmărire. Hoanget al.
(2003) au raportat o reducere a numărului total de bacterii
după SRP și irigare cu PVP-I comparativ cu SRP singur
după 5 săptămâni de urmărire. Cu toate acestea, alți
autori au arătat puține sau deloc beneficii suplimentare
rezultate din utilizarea adjuvantă a PVP-I în comparație
cu SRP singur (Leonhardtet al., 2006; Ribeiroet al., 2006;
Zanataet al., 2006; Krücket al., 2012). În plus, deși Krück
et al.(2012) au evaluat efectul PVP-1 la patru specii
bacteriene diferite, din câte cunoștințele noastre, niciun
studiu anterior nu a evaluat în mod cuprinzător efectele
PVP-I asupra profilului microbian subgingival.
Prin urmare, scopul prezentului studiu a fost de a
determina efectele utilizării adjuvante a irigației
subgingivale cu 10% PVP-I asupra parametrilor clinici și
asupra nivelurilor a 40 de specii bacteriene ale
subiecților cu parodontită cronică (ChP).
Material si metode
Calculul dimensiunii eșantionului
Dimensiunea ideală a eșantionului pentru a asigura o putere
adecvată pentru acest studiu clinic a fost calculată luând în
considerare diferențele de cel puțin 1 mm între grupuri pentru
creșterea nivelului de atașament clinic (CAL) în buzunarele cu
PD inițială ≥ 7 mm și presupunând o abatere standard de 1,0 mm
(Matarazzo).et al.,2008). Pe baza acestor calcule, 16 subiecți per
grup a fost definit ca fiind numărul necesar pentru a oferi o
putere de 80% cu un alfa de 0,05. Având în vedere o rată de
uzură de aproximativ 10%, s-a stabilit ca în fiecare grup de
tratament să fie incluși 18 subiecți.
Populația subiectului/criteriile de includere și excludere
Treizeci și șase de subiecți cu un diagnostic de ChP au fost
selectați dintre cei care solicitau tratament stomatologic la
Școala Stomatologică São José dos Campos. S-a efectuat un
examen parodontal complet, inclusiv evaluare intraorală,
sondare parodontală și aplicarea unui chestionar privind
istoricul medical și dentar. Subiecții care au îndeplinit criteriile
de includere au fost invitați să participe. Toate persoanele care
au acceptat să participe au fost informate despre natura și
potențialele riscuri și beneficii ale studiului și au semnat un
termen de consimțământ liber informat. Studiul a fost aprobat de
Comitetul de Etică al Școlii Stomatologice São José dos Campos
și a fost în deplină conformitate cu Declarația Asociației
Medicale Mondiale de la Helsinki.
Studiul a inclus subiecți mai în vârstă de 30 de ani, cu cel
puțin 20 de dinți, care au prezentat minimum șase dinți, de
preferință în cadrane diferite, care aveau cel puțin un loc
fiecare cu sondarea PD și CAL ≥ 5 mm. Criteriile de excludere
au fost boli sistemice sau profilaxia cu antibiotice care ar putea
afecta progresia bolii parodontale, tratamentul parodontal în
ultimele 6 luni anterioare studiului, fumatul, sarcina sau
alăptarea, terapia cu antibiotice în ultimele 6 luni anterioare
studiului, iod. alergie, disfuncție tiroidiană și utilizarea regulată
a medicamentelor antiinflamatoare steroidiene și
nesteroidiene.

Proiectare experimentală și proceduri de tratament
Folosind o randomizare simplă și un sistem de alocare 1:1,
coordonatorul studiului (JBOA) a folosit un tabel generat de
computer pentru a repartiza aleatoriu subiecții în
următoarele două grupuri: 1) Control (SRP-S): SRP + irigare
cu soluție salină și 2 ) Test (SRP-I): SRP
+ irigare cu 10% PVP-I.
Inițial, toți subiecții au primit detartraj supragingival
și profilaxie și instrucțiuni de igienă orală. Dinții indicați
pentru extracție au fost îndepărtați în această fază.
Subiecții au fost instruiți să folosească aceeași pastă de
dinți care conține triclosan/gantrez (Colgate Total ®,
Colgate Palmolive Co., São Bernardo do Campo,
Brazilia) și să nu utilizeze nicio soluție antiseptică orală
în timpul perioadei de studiu. În plus, participanților li s-
au oferit periuțe de dinți interdentare moi și cu un singur
smoc. După această fază, subiecții au fost supuși
monitorizării clinice și colectării biofilmului subgingival,
urmat de SRP, care a fost efectuat sub anestezie locală
(3% prilocaină) folosind instrumente de mână (chiurete
Gracey) până la obținerea unei suprafețe netede a
rădăcinii conform criteriul operatorului. Fiecare pacient a
suferit in medie 4 - 6 sedinte (durata aproximativa de 1
ora si 30 min) pe o perioada de maxim 14 zile.
Pentru irigarea subgingivală au fost folosite seringi de
unică folosință (5 cc) și canule cu vârf închis (0,5 mm în
diametru). Cele șase locuri ale tuturor dinților au fost irigate
imediat după procedura SRP. Aproximativ 5 ml 10% PVP-I
(Bio Trat®, LM Farma, São José dos Campos, Brazilia) sau
soluție salină s-a aplicat lent pe fiecare dinte pentru a atinge
întreaga întindere a pungilor și pentru a permite substanței
să rămână pe loc pentru o perioadă mai lungă de timp.
Timpul minim în care substanța a fost lăsată în buzunare a
fost de 5 minute. În această perioadă, un aparat de aspirare
de mare putere a fost plasat aproape de marginea gingivală
pentru a minimiza înghițirea substanței (Hoanget al., 2003).
La 30 de zile post-SRP toți subiecții au fost supuși
profilaxiei dentare și prelevarea de probe de biofilm. La 90
de zile după SRP, probele microbiologice au fost colectate
din nou din aceleași șase locuri și toți subiecții au primit
monitorizare clinică, instrucțiuni de igienă orală și detartraj
supra și subgingival.
Un singur operator cu experiență a efectuat
tratamentul mecanic și irigarea subgingivală la toți
subiecții (FAP). Un alt cercetător a efectuat toate
măsurătorile clinice (WDK). Participanții, operatorul și
examinatorul au fost orbiți la atribuirea tratamentului.
Monitorizare clinică
Un examinator calibrat a efectuat toate examinările clinice.
Calibrarea intra-examinator a fost efectuată prin
măsurarea erorii standard de măsurare după două
măsurători cu gura completă a PD la 10 pacienți (Araújo et
al., 2003). Variabilitatea medie intra-examinator a fost de
0,26
Perrellaet al.: 10% Povidonă-iodă în tratamentul parodontal 111
mm, care a fost considerat un nivel acceptabil de
reproductibilitate pentru parametrii parodontali (Baderstenet
al., 1984). Au fost evaluați următorii parametri clinici:
indicele plăcii (0/1; absent/prezent), sângerare la sondare
(0/1), supurație (0/1), PD (mm) și CAL (mm). Au fost analizate
șase situsuri per dinte (meziobucal, bucal, distobucal,
meziolingual, lingual și distolingual), cu excepția molarilor
trei. Adâncimea buzunarului și CAL au fost măsurate la cel
mai apropiat milimetru folosind o sondă parodontală
standard (Hu-Friedy, Chicago, IL, SUA).
Monitorizarea microbiologică
Șase probe de placă subgingivală [trei în fiecare
dintre următoarele categorii: intermediare (PD 4 -
6 mm) și profunde (PD 7 - 9 mm)] au fost
colectate per subiect la momentul inițial, din
locurile interproximale necontigue. După 30 și 90
de zile după terapie, probele au fost colectate
din aceleași locuri. În cazurile subiecților care nu
au prezentat trei locuri profunde, din buzunarele
intermediare au fost recoltate probe de placă,
până când s-au obținut șase locuri per pacient.
După ce parametrii clinici au fost înregistrați,
placa supragingivală a fost îndepărtată și
probele subgingivale au fost prelevate cu
minichiurete Gracey sterile individuale (#5–6) și
plasate în tuburi Eppendorf separate care
conțineau 0,15 mL TE (10 mM Tris-HCl, 1 mM
EDTA, pH 7,6). La fiecare tub s-au adăugat o
sută de microlitri de NaOH 0,5 M și probele au
fost dispersate folosind un mixer vortex.et al.,
1994; Mestniket al.,2010) în Laboratorul de
Microbiologie al Universității Guarulhos. În total,
au fost evaluate 576 de probe.
Variabile de rezultat primare și secundare
Variabila principală a rezultatului a fost diferența dintre
grupuri pentru modificările medii ale CAL în locurile cu PD
inițială ≥ 7 mm la 90 de zile după terapie. Variabilele
secundare ale rezultatului au fost diferențele dintre grupuri
pentru următorii parametri după tratament: modificări ale
CAL în locurile cu PD inițial de 4 - 6 mm, modificări ale PD
în locurile cu PD inițială de 4 - 6 mm și ≥ 7 mm, PD medie și
CAL pentru toată gura. , procentul de situsuri cu sângerare
la sondare (BOP), acumularea plăcii, sângerări și supurații
gingivale, nivelurile celor 40 de specii bacteriene evaluate
și proporțiile complexelor microbiene.
analize statistice
Parametrii clinici medii au fost calculați pentru fiecare subiect și
apoi pentru fiecare grup, folosind pacientul ca unitate de probă.
Diferențele intra și intergrup în PD și CAL la diferite momente
experimentale au fost evaluate de Student t-Test. Analiza
varianței (ANOVA) a fost utilizată pentru a compara indicii plăcii
și gingivale, BOP, supurația și vârsta.
112 Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia (2016)18/4

Datele microbiologice au fost exprimate ca număruri Rezultate

medii și proporții ale fiecărei specii evaluate. Aceste rezultate
Reținerea subiectului, efectele adverse și conformitatea
au fost calculate pe subiect și pe grup de tratament la fiecare
Treizeci și șase de subiecți au fost selectați inițial pentru
punct de timp. Diferențele medii ale numărului sau
studiu. Dintre aceștia, șapte au fost excluși: cinci pentru că nu
proporțiilor de microorganisme din fiecare grup în timp au
au participat la una dintre vizitele de urmărire (trei în grupul
fost evaluate prin testul Friedman. Testul Wilcoxon a fost
de testare și două în grupul de control) și două pentru că au
utilizat pentru a determina diferențele în mediile numărului
luat antibiotice din motive medicale (una în grupul de
sau proporțiilor de microorganisme în cadrul fiecărui grup
testare). și unul în grupul de control). Astfel, au fost analizate
între doi timpi experimentali. Diferențele de număr sau
date de la 29 de subiecți (15 în grupul de control și 14 în
proporții ale diferitelor specii microbiene sau complexe
grupul de testare), corespunzând la 675 de dinți și 3050 de
microbiene între cele două grupuri de tratament la fiecare
locuri. Niciunul dintre subiecți nu a raportat efecte secundare
moment experimental au fost evaluate prin testul Mann-
asociate cu substanțele utilizate. O diagramă de flux a
Whitney U. A fost adoptat un nivel de semnificație de 5%
designului studiului este prezentată înfigura 1.
pentru toate testele.

203 subiecți evaluați

pentru eligibilitate

S
c
167 nu îndeplineau

criteriile de includere

36 de subiecte

randomizat

Subiectele depuse la
descuamare supragingivală, profilaxie
și instrucțiuni de igienă orală
n = 16 cu complet
date
n = 16 analizate

SRP SRP-I
SRP + irigare cu SRP + irigare
Pierdut pentru urmărire: n = 1
soluție salină cu
Motiv: ingestia de
n = 18 10%
alt antibiotic PVP-I
n = 15 cu complet
n = 18
date
n = 15 analizate
Pierdut pentru urmărire: n = 2
Motiv: nu a putut fi
contactat
Pierdut pentru urmărire: n = 3

1 lună
Motiv: nu a putut fi
contactat
n = 15 cu complet
date
n = 15 analizate

Alocare

3 luni
Pierdut pentru urmărire: n = 1
Motiv: ingestia de
alt antibiotic
n = 14 cu complet
date
n = 14 analizate

Figura 1. Diagramă de proiectare a studiului. SRP, scalare și planificare; PVP-I, 10% povidonă-iod.
 Perrellaet al.: 10% Povidonă-iodă în tratamentul parodontal 113

Rezultate clinice Rezultate microbiologice

Caracteristicile epidemiologice și parametrii clinici medii
observați în grupul SRP-I (n = 14) și grupul SRP-S (n = 15) la
momentul inițial și după 90 de zile sunt prezentate întabelul 1
. Nu au fost observate diferențe semnificative statistic între
grupuri pentru niciun parametru evaluat la momentul inițial (
p>0,05). Ambele tratamente au condus la o îmbunătățire
semnificativă a tuturor parametrilor clinici, cu excepția CAL
medie în grupul SRP-S.masa 2arată modificările medii ale PD și
CAL între momentul inițial și 90 de zile post-terapie la pungi
inițial moderate (PD 4 - 6 mm) și profunde (≥ 7 mm). Ambele
tratamente au fost la fel de eficiente în îmbunătățirea acestor doi
parametri în ambele categorii de buzunar.
Speciile au fost grupate în funcție de complexele microbiene
descrise de Socranskyet al.(1998). Numărările microbiene în
buzunare moderate (PD 4 - 6 mm) sunt afișate în Figurile 2și3. O
reducere semnificativă statistic a speciilor complexe roșii (P.
gingivalis,T. denticolașiT. forsythia) a fost observată după 30 și
90 de zile în ambele grupuri. În ceea ce privește complexul
portocaliu, o reducere semnificativă a numărului de patru specii
(Eubacterium nodatum, Campylobacter showae,P. intermedia,
șiPrevotella nigrescens) a fost observată în grupul SRP-S și din
șapte specii (Campylobacter showae,Eubacterium
nodatum,Fusobacterium nucleatum ssp. vicentii, Fusobacterium
periodonticum,Micromonas micros,P. intermedia, șiP.
nigrescens) în grupul PVP-I. Nu s-au observat diferențe
semnificative statistic între cele două grupuri la fiecare moment,
cu excepția nivelului superior alP. intermedia în grupul SRP-S la
momentul inițial (p>0,05).

Tabelul 1.Caracteristicile demografice și media (±SD) parametrii clinici pentru toată gura la momentul inițial și la 90 de zile după terapie.

Variabil Punct în timp Grupuri de tratament

SRP-S (n = 15) SRP-I (n = 14)

Sex Bărbat Femeie) De bază 7/8 5/9
Varsta (ani) De bază 44,87 ± 4,41 43,93 ± 3,13
Numărul de site-uri De bază 2064 1986
Număr (%) locuri cu
PD ≤ 3 mm De bază 1231 (59,64%) 1047 (52,71%)
PD 4-6 mm De bază 615 (29,79%) 682 (34,34%)
PD ≥ 7 mm De bază 218 (10,56%) 257 (12,94%)
PD (mm) De bază 3,60 ± 0,71 3,82 ± 0,66
90 de zile 2,42 ± 0,32 * 2,42 ± 0,31 *
CAL (mm) De bază 4,17 ± 0,96 4,35 ± 1,09
90 de zile 3,93 ± 0,80 3,88 ± 1,14 *
% de site-uri cu
Acumularea plăcilor De bază 71,28 ± 20,87 72,46 ± 21,55
90 de zile 25,05 ± 19,09 * 17,90 ± 12,25 *
Sângerare la sondare De bază 82,71 ± 18,01 88,59 ± 14,15
90 de zile 35,02 ± 14,41* 35,15 ± 15,64*

Supuraţie De bază 4,98 ± 5,73 4,49 ± 3,94

90 de zile 0,51 ± 0,91* 0,25 ± 0,51*
Semnificația diferențelor dintre momentul inițial și 90 de zile post-terapie a fost evaluată folosind Student'st-test și
ANOVA (*p<0,05). SRP-S: detartrare și rindeluire radiculară și irigare cu NaCl 0,9%; SRP-I: detartraj și rindeluire
radiculară și irigare cu 10% PVP-I. PD, adâncimea de sondare; CAL, nivel de atașament clinic; SD, abatere standard

Masa 2.Reducerea medie a PD și creșterea CAL (± SD) între momentul inițial și 3 luni după terapie.

Grupuri de tratament

PD inițial Variabil Punct în timp SRP-S SRP-I Elevit-Test

n = 15 n = 14 pvaloare
PD 4 - 6 mm Reducerea PD 0-90 de zile 1,94 ± 0,36 mm 2,06 ± 0,33 mm p>0,05
Câștig CAL 0,87 ± 0,44 mm 0,93 ± 0,55 mm p>0,05
PD ≥ 7 mm Reducerea PD 0-90 de zile 3,37 ± 0,85 mm 3,41 ± 0,66 mm p>0,05
Câștig CAL 1,70 ± 1,16 mm 2,13 ± 0,76 mm p>0,05
SRP-S, detartraj și rindeluire radiculară și irigare cu NaCl 0,9%; SRP-I, detartraj și rindeluire radiculară și irigare
cu 10% povidonă-iodă. PD, adâncimea de sondare; CAL, nivel de atașament clinic; SD, abatere standard
114 Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia (2016)18/4

Figura 2: Diagramă cu bare laterale care ilustrează numărul mediu de 40 de specii din probe de placă subgingivală în locuri
moderate înainte de 30 și 90 de zile după tratament în grupul SRP-S. *Diferențe semnificative pe parcursul studiului (p < 0,05,
testul Friedman); **diferențe semnificative între momentul inițial și 30 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon); * * * diferențe
semnificative între momentul inițial și 90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon).

Figura 3: Diagramă cu bare laterale care ilustrează numărul mediu de 40 de specii din probe de placă subgingivală în
locuri moderate înainte de 30 și 90 de zile după tratament în grupul SRP-I. *Diferențe semnificative pe parcursul studiului
(p < 0,05, testul Friedman); **diferențe semnificative între momentul inițial și 30 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon);
***diferențe semnificative între momentul inițial și 90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon); #diferențe semnificative între 30 și
90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon).
 Perrellaet al.: 10% Povidonă-iodă în tratamentul parodontal 115

Figura 4: Diagramă cu bare laterale care ilustrează numărul mediu de 40 de specii din probe de placă subgingivală în
locurile inițial adânci înainte de 30 și 90 de zile după tratament în grupul SRP-S. *Diferențe semnificative pe parcursul
studiului (p < 0,05, testul Friedman); **diferențe semnificative între momentul inițial și 30 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon);
***diferențe semnificative între momentul inițial și 90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon).

Figura 5: Diagramă cu bare laterale care ilustrează numărul mediu al celor 40 de specii bacteriene evaluate din buzunarele
profunde inițial la momentul inițial, la 30 și 90 de zile după tratament în grupul SRP-I. *Diferențe semnificative pe parcursul
studiului (p < 0,05, testul Friedman); **diferențe semnificative între momentul inițial și 30 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon);
* * * diferențe semnificative între momentul inițial și 90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon); #diferențe semnificative între 30 și
90 de zile (p < 0,05, testul Wilcoxon).†: diferenţe între cele două grupuri. (p < 0,05, testul Mann Whitney U).
116 Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia (2016)18/4

Figura 6: Diagrame circulare ale proporțiilor medii ale complexelor microbiene prezente în probele de plăci subgingivale ale
subiecților din cele două grupuri de tratament la momentul inițial, la 30 și 90 de zile după tratament. Aria graficului a fost
ajustată pentru a reflecta diferența dintre numărul total de la momentul inițial și celelalte două momente * Diferențe
semnificative pe parcursul studiului (p < 0,05, testul Friedman); #diferențe semnificative între cele două grupuri la fiecare
punct de timp (p < 0,05, testul Mann Whitney U).

Numărările majorității speciilor din complexele violet,
galben, albastru și verde, precum șiActinomycesspecii,
au fost doar puțin afectate de diferitele tratamente.
Figurile 4și5prezentați numărul microbian în pungi inițial
adânci (≥ 7 mm) pe parcursul studiului. Specii complexe roșii (în
principalP. gingivalisșiT. forsythia) au fost cele mai numeroase
bacterii la momentul inițial în cele două grupuri, urmate de unii
membri ai complexului portocaliu. O reducere semnificativă
statistic a numărului celor trei agenți patogeni complexi roșii a
fost observată la 30 de zile în cele două grupuri. Cu toate
acestea, la 30 de zile post-tratament, grupul de testat a prezentat
niveluri semnificativ mai mici din punct de vedere statisticT.
forsythia (41 x 105, corespunzătoare unei reduceri de 98% în
comparație cu numărul inițial) față de grupul de control (22 x 10 5,
corespunzătoare unei reduceri de 60% în comparație cu numărul
de referință). Nu s-au observat diferențe semnificative statistic în
numărul speciilor complexe roșii între grupuri la 90 de zile.
Cele două tratamente au dus la o reducere a numărului de
specii de complex portocaliu. Au fost observate diferențe
semnificative statistic între momentul inițial și 90 de zile pentru
trei specii din grupul SRP-S (P. intermedia,E. nodatum, și
Streptococcus constellatus) și două specii din grupul SRP-I ( E.
nodatumșiP. intermedia); și între momentul inițial și 90 de zile
pentru patru specii din grupul SRP-S (P. intermedia,E.
nodatum,C. showae, șiP. nigrescens)și șapte specii din grupul
SRP-I (E. nodatum,P. intermedia,Campylobacter rectus,F.
nucleatum stp. nucleatum,F. parodonticum, șiP. micra).
Figura 6prezintă modificările proporţiilor complexelor
microbiene în perioada de studiu în funcţie de grupa de
tratament. Proporția fiecărui complex a fost calculată ca
sumă a proporțiilor speciilor corespunzătoare la fiecare
moment evaluat. Speciile cu complex roșu au fost cele în
proporție cea mai mare în cele două grupuri la momentul
inițial (39% în grupul SRP-S și 46% în grupul SRP-I),
urmate de complexul portocaliu (30% în grupul SRP-S și
19% în grupul SRP-I). În general, cele două tratamente au
dus la modificări benefice ale compoziției microbiene. La
30 de zile, tratamentul cu SRP-I a redus proporția
complexului roșu cu 38% față de 20% în grupul SRP-S,
iar proporțiile rămase ale acestui complex au fost mai
mari la control (19%) decât în grupul testat ( 8%) în acest
moment (p> 0,05). La 90 de zile post-tratament au fost
observate proporții similare ale complexului roșu în cele
două grupuri (19% în grupul SRP-S și 21% în grupul SRP-
I). Proporțiile complexelor cuprinzând specii benefice
(albastru, violet, galben și verde) au crescut după cele
două tratamente, diferența fiind semnificativă statistic
doar pentru Actinomycesspecii.
 Perrellaet al.: 10% Povidonă-iod în tratamentul parodontal 117

Discuţie Ambele tratamente au dus la o reducere semnificativă a

nivelurilor de agenți patogeni complexului roșu și a mai multor
Rezultatele prezentului studiu nu au evidențiat diferențe
specii ale complexului portocaliu, în acord cu studiile anterioare
semnificative statistic între îmbunătățirile clinice observate
care arată că SRP în sine este capabil să reducă acești agenți
la subiecții cu parodontită cronică tratați numai cu SRP sau
patogeni (Haffajeeet al., 1997; Cuginiet al., 2000; Petersilkaet al.,
combinat cu 10% PVP-I. La 90 de zile, îmbunătățirile clinice
2002; Krücket al., 2012). Deși, utilizarea adjuvantă a PVP-I nu a
observate la ambele grupuri au fost compatibile cu
arătat un beneficiu evident asupra compoziției microbiotei
rezultatele studiilor care au investigat efectele terapiei
subgingivale la 90 de zile, în evaluarea pe termen scurt (30 de
parodontale nechirurgicale (Baderstenet al., 1981, 1984;
zile post-terapie) protocolul combinat a fost mai eficient decât
Lindheet al., 1982; Westfelt et al., 1985; Drisko, 2001;
SRP doar în reducerea numărului deT. forsythiași proporțiile
Claffeyet al., 2004). Cu toate acestea, nu au fost observate
agenților patogeni complexi roșii. Mai mult, mai mulți agenți
diferențe semnificative statistic în PD sau CAL între cele
patogeni presupuși din complexul portocaliu au fost reduse pe
două grupuri după 90 de zile.
parcursul studiului în grupul SRP-I în comparație cu grupul SRP-
Aceste rezultate sunt în acord cu studiul lui Hoanget al.
S, în special în locurile inițial moderate. von Ohleet al. (1998) au
( 2003), care a folosit, de asemenea, 10% PVP-I pentru irigarea
descoperit că irigarea subgingivală numai cu PVP-I a condus la o
subgingivală ca adjuvant la SRP manual și nu a găsit diferențe
reducere tranzitorie mai mare a numărului total de bacterii
semnificative statistic între cele două grupuri în reducerea PD în
subgingivale decât irigarea cu clorhexidină sau placebo. Deși
pungile profunde inițial. Această reducere a fost de 1,80
avantajele microbiologice pe termen scurt observate în grupul
mm în grupul de testare și de 1,60 mm în grupul de control.
SRP-I în prezentul studiu nu au adus beneficii clinice, s-ar putea
Rezultatele acestor autori au fost similare cu cele ale studiului de
specula că aplicațiile repetate ale PVP-I în timpul tratamentului
față, dar nu s-a putut face o comparație directă, deoarece timpul
parodontal sau fazei de întreținere ar putea duce la beneficii
de urmărire a fost de numai 5 săptămâni în studiul menționat mai
microbiologice și clinice suplimentare.
sus și numărul de locuri studiate a fost mic (16 per grup). De
asemenea, alte studii nu au putut demonstra diferențele în
parametrii clinici între instrumentele mecanice cu și fără iod
Acest studiu are limitări, cum ar fi perioada de
(Koshyet al., 2005; Leonhardt et al., 2006; Ribeiro et al., 2006; urmărire pe termen scurt de 90 de zile și dimensiunea
Zanattaet al., 2006). mică a eșantionului care ar fi putut interfera cu
semnificația statistică a principalelor constatări. Mai
Este important de subliniat faptul că studiul de față a arătat o
mult, detartrajul supragingival efectuat înainte de SRP
diferență mică, deși nu semnificativă statistic, în favoarea
și profilaxia la 30 de zile postterapie ar fi putut
grupului de testare pentru reducerea PD și creșterea CAL la
interfera cu diferențele semnificative dintre loturile de
locurile inițial moderate și profunde. Roslinget al.(2001) au
testare și cele de control. Principalul punct forte al
investigat utilizarea a 0,1% PVP-I în dispozitive cu ultrasunete la
prezentei investigații este acela de a fi primul studiu
223 de subiecți cu boală parodontală avansată și au arătat că
controlat randomizat care să evalueze efectele
acest tratament a promovat o reducere semnificativ mai mare a
microbiologice ale irigației SRP + PVP-I în tratamentul
PD și un câștig în CAL la 12 luni în comparație cu un grup tratat
parodontal. Prin urmare, rezultatele prezentate aici
cu ultrasunete. dispozitiv fără PVP-I. Diferențele dintre grupurile
pot orienta investigațiile viitoare în domeniu. Luate
de testare și de control în studiul lui Rosling et al.(2001) au fost
împreună, rezultatele acestui studiu nu au putut arăta
foarte asemănătoare cu cele observate în studiul de față, deși nu
un beneficiu clinic semnificativ statistic din utilizarea
am detectat diferențe semnificative statistic între cele două
adjuvantă a 10% PVP-I în tratamentul parodontitei
grupuri. Aceste diferențe se pot datora dimensiunii mai mari a
cronice. In orice caz,
eșantionului din studiul citat, în comparație cu cel de față. O
revizuire sistematică (Sahrmannet al., 2010) a indicat, de
asemenea, beneficii clinice mici până la moderate ale utilizării Mulțumiri
adjuvante a PVP-I în timpul tratamentului parodontal.
Autorii doresc să mulțumească CAPES (Coordenação de
Aperfeiçoamento de Pessoal de Nível Superior), pentru
Într-o a doua fază a studiului lui Roslinget al. (2001), bursele acordate în cadrul acestui studiu.
subiecții au fost urmăriți timp de 12 ani și au primit
tratament parodontal de susținere, care a constat în Referințe
reinstrumentarea locurilor de sângerare, folosind aceleași
Adriaens PA, De Boever JÁ și Loesche WJ. bacteriene
protocoale ca și cele utilizate în timpul terapiei inițiale.
invazia cimentului radicular si a dentinei radiculare a
Pierderea redusă a dinților și niveluri mai scăzute de
dintilor bolnavi parodontal la om. Rezervor de
pierdere a atașamentului au fost observate în grupul de
bacterii parodontopatice.Revista de parodontologia
testare, ceea ce indică faptul că aplicații multiple de PVP-I ar
1988;59 :222-230.
putea fi utile pentru combaterea reinfectării zonelor tratate.
118 Jurnalul Academiei Internaționale de Parodontologia (2016)18/4
Araújo M, Hovey KM, Benedek JR,et al.Reproductibilitatea
a măsurătorilor adâncimii de sondare folosind o sondă
electronică cu forță constantă: analiza variabilității inter
și intra-examinator.Revista de parodontologia2003;74
:1736-1740. Axelsson P și Lindhe J. Efectul igienei orale controlate
proceduri pe carii și boli parodontale la adulți. Revista
de parodontologie clinică1978;5:133-151. Badersten A,
Nilvéus R și Egelberg J. Effect of nonsurgi-
terapie parodontala cal. I. Parodontita moderat
avansat.Revista de parodontologie clinică1981;8:57-72.
Badersten A, Nilvéus R și Egelberg J. Reproductibilitate
de sondare a măsurătorilor nivelului de atașament.Revista
de parodontologie clinică1984;11:475-485.
Chaves ES, Jeffcoat MK, Ryerson CC și Snyder B. Per-
colonizarea bacteriană persistentă aP. gingivalis,P. intermedia
șiA. actinomicetemcomitansîn parodontită și asocierea acesteia
cu pierderea osoasă alveolară după 6 luni de terapie. Revista de
parodontologie clinică2000;27:903-907. Claffey N,
Polyzois I și Ziaka P. O privire de ansamblu asupra non-
terapie chirurgicală și chirurgicală.Parodontologia 20002004;
36:35-44.
Cugini MA, Haffajee AD, Smith C, Kent Jr. RL și Socran-
cerul SS. Efectul detartrajului și planificării radiculare
asupra parametrilor clinici și microbiologici ai bolii
parodontale: rezultate la 12 luni.Revista de
parodontologie clinică 2000;27:30-36.
Drisko CH. Terapia parodontala nechirurgicala.Parodontologia
20002001;25:77-88.
Etienne D. Antimicrobiene livrate la nivel local pentru trata-
tratarea parodontitei cronice.Boli bucale2003;
1 :45-50.
FeresM, Figueiredo LC, Soares GM și Faveri M. Systemic
antibiotice în tratamentul
parodontitei.Parodontologia 20002015a;67:131-186.
Feres M, Faveri M, Figueiredo LC,et al.Grupa B. Inițiator
hârtie. Terapie parodontală nechirurgicală:
debridare mecanică, agenți antimicrobieni și alte
modalități. Jurnalul Academiei Internaționale de
Parodontologia 2015b;17:21-30.
Greenstein G. Răspunsul parodontal la non- mecanic
terapie chirurgicală: o revizuire.Revista de parodontologia1992;
63 :118-130.
Greenstein G. Efectele povidonei iodului și rolul în
managementul bolilor parodontale: o revizuire.Revista
de parodontologia1999;70:1397-1405.
Greenstein G; Comitetul de cercetare, știință și terapie
al Academiei Americane de Parodontologia. Document
de poziție: Rolul irigației supra și subgingivale în
tratamentul bolilor parodontale.Revista de
parodontologia2005;76:2015-2027.
Haffajee AD, Cugini MA, Dibart S, Smith C, Kent
RL Jr și Socransky SS Efectul SRP asupra
parametrilor clinici și microbiologici ai bolilor
parodontale.Revista de parodontologie
clinică 1997;24:324-334.
Hoang T, Jorgensen MG, Keim RG, Pattison AM și Slots
J. Povidonă-iodă ca dezinfectant al buzunarului parodontal.
Journal of Parodontal Research2003;38:311-317. Hosaka Y,
Saito A, Maeda R,et al.Activitatea antibacteriană a
povidonă-iod împotriva unui biofilm artificial de
Porphyromonas gingivalisșiFusobacterium nucleatum.
Arhivele Biologiei Orale2012;57:364-368.
Jorgensen MG, Aalam A și Slots J. Antimi- parodontal
crobiali - găsirea soluțiilor potrivite.Jurnalul Internațional
de Stomatologie2005;55:3-12.
König B, Reimer K, Fleischer W și König W. Effects of
Betaisodona asupra parametrilor apărării
gazdei.Dermatologie 1997;2:42-48.
Koshy G, Kawashima Y, Kiji M,et al.Efectele unei singure vizite
debridarea cu ultrasunete pe gură completă versus
debridarea ultrasonică pe cadran.Revista de
parodontologie clinică 2005;32:734-743.
Krück C, Eick S, Knöfler GU, Purschwitz RE și Jentsch
HF. Rezultate clinice și microbiologice la 12 luni după
detartrare și planare radiculară cu diferite soluții de irigare
la pacienții cu parodontită cronică moderată: un studiu pilot
randomizat.Revista de parodontologia2012;83:312-320.
Kunisada T, Yamada K, Oda S și Hara O. Investigation
a eficacității povidonei iodului împotriva speciilor
rezistente la antiseptice.Dermatologie1997;2:14-18.
Lanker-Klossner B, Widmer HR și Frey F. Nondevelop-
mentul rezistenței bacteriilor în timpul utilizării în spital
a povidonă-iod.Dermatologie1997;2:10-13.
Lang NP, Joss A și Tonetti MS. Monitorizarea bolii în timpul
tratament parodontal de susținere prin sângerare la
sondare. Revizuire.Parodontologia 20001996;12:44-48.
LeonhardtA, BergstromC,KrokLandCardaropoliG.Heal-
În urma debridarii cu ultrasunete și a iodului PVP la
persoanele cu boală parodontală cronică severă: un
studiu clinic randomizat, controlat.Acta
Odontologica Scandinavia2006;64:262-266.
Lindhe J, Westfelt E, Nyman S, Socransky SS, Heijl L și
Bratthall G. Vindecarea în urma tratamentului chirurgical/
nechirurgical al bolii parodontale. Un studiu clinic.Revista
de parodontologie clinică1982;9:115-128.
Maruniak J, Clark WB și Walker CB. Efectul 3
apele de gură pentru dezvoltarea plăcii și a gingivitei.
Revista de parodontologie clinică1992;19:19-23.
MatarazzoF, FigueiredoLC, Cruz SE, FaveriMandFeresM.
Beneficiile clinice și microbiologice ale metronidazolului
și amoxicilinei sistemice în tratamentul fumătorilor cu
parodontită cronică: un studiu randomizat controlat cu
placebo.Revista de parodontologie clinică2008;35
:885-896. Matesanz-Pérez P, García-Gargallo M, Figuero E,
Bascones-Martínez A, Sanz M și Herrera D. O
revizuire sistematică a efectelor antimicrobienelor
locale ca adjuvanti la debridarea subgingivală, în
comparație cu debridarea subgingival singur, în
tratamentul parodontitei cronice.Revista de
parodontologie clinică 2013;40:227-241.

Mestnik MJ, Feres M, Figueiredo LC, Duarte PM,
Lira EA și Faveri M. Beneficiile pe termen scurt ale
utilizării adjuvante a metronidazolului plus amoxicilină în
profilul microbian și în parametrii clinici ai subiecților cu
parodontită agresivă generalizată. Revista de
parodontologie clinică2010;37:353-365.
Mombelli A, Schmid B, Rutar A și Lang NP. Persistent
modele dePorphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia/nigrescens și Actinobacillus
actinomycetemcomitans după terapia mecanică a bolii
parodontale. Revista de parodontologia2000;71:14-21.
Mombelli A și Samaranayake LP. Topic și sistemic
antibiotice în tratamentul bolilor parodontale.Jurnalul
Internațional de Stomatologie2004;54:3-14. Nakagawa
T, Hosaka Y, Ishihara K,et al.Eficacitatea
produse povidonă-iodă împotriva parodontopatiei
bacterii.Dermatologie2006;1:109-111.
Petersilka GJ, Ehmke B și Flemming TF. antimicro-
efectele biale ale debridarii
mecanice.Parodontologia 20002002;28:56-71.
Renvert S, Wikström M, Dahlén G, Slots J și Egel-
berg J. Despre incapacitatea de a elimina debridarea
radiculară și chirurgia parodontalăActinobacillus
actinomycetemcomitansdin buzunarele parodontale.
Revista de parodontologie clinică 1990;17:351-355.
Ribeiro EP, Bittencourt S, Ambrosano GM, Nociti FH
Jr, Sallum EA și Sallum AW. Povidonă-iodă utilizată ca
adjuvant la tratamentul nechirurgical al afectarilor
furcației.Revista de parodontologia2006;77:211- 217.
Rosling B, Hellstrom MK, Ramberg F, Socransky SS
și Lindhe J. Utilizarea PVP-iodului ca adjuvant la
tratamentul nechirurgical al parodontitei cronice.
Revista de parodontologie clinică2001;28:1023-1031.
Sahrmann P, Puhan MA, Attin T și Schmidlin PR.
Revizuire sistematică a efectului clătirii cu povidonă-
iod în timpul terapiei parodontale nechirurgicale.
Journal of Parodontal Research2010;45:153-164.
Sahrmann P, Imfeld T, Ronay V, Attin T și Schmidlin
RELATII CU PUBLICUL. Gel și soluție de povidonă-iod
ca adjuvant la debridarea cu ultrasunete în
tratamentul parodontozei nechirurgicale: un studiu
pilot RCT. Quintessence International2014;45:281-290.
Schreier H, Erdos G, Reimer K, König B, König W și
Fleischer W. Efectele moleculare ale povidonei-iodului
asupra microorganismelor relevante: un studiu electron-
microscopic și biochimic.Dermatologie1997;2:111-116.
Perrellaet al.: 10% Povidonă-iodă în tratamentul parodontal 119
Serino G, Rosling B, Ramberg P, Socransky SS și Lindhe
J. Rezultatul inițial și efectul pe termen lung al tratamentului
chirurgical și nechirurgical al bolii parodontale avansate.
Revista de parodontologie clinică2001;28:910-916. Sgolastra
F, Gatto R, Petrucci A și Monaco A. În vigoare-Caracterizarea
amoxicilinei/metronidazolului sistemic ca terapie adjuvantă la
detartraj și planarea radiculară în tratamentul parodontozei
cronice: o revizuire sistematică și metaanaliză.Revista de
parodontologia2012a;83:1257-1269.
Sgolastra F, Petrucci A, Gatto R și Monaco A. Efect-
Activitatea amoxicilinei/metronidazolului sistemic
ca terapie adjuvantă la detartrarea gurii întregi și
planarea rădăcinilor în tratamentul parodontitei
agresive: o revizuire sistematică și meta-analiză.
Jurnalul de Parodontologia 2012b;83:731-743.
Slots J. Terapie parodontală low-cost.Parodontologia 2000
2012;60:110-137.
Socransky SS, Smith C, Martin L, Paster BJ, Dewhirst FE
și Levin AE. Hibridarea ADN-ADN „tabla de șah”.
Biotehnici1994;17:788-792.
Socransky SS, Haffajee AD, Cugini MA, Smith C și Kent
Jr RL. Complexe microbiene în placa subgingivală.Revista
de parodontologie clinică1998;25:134-144.
Tonetti MS, Lang NP, Cortellini P,et al.Efectele unui păcat-
Administrarea locală de doxiciclină adjuvantă la
debridarea mecanică la pacienții cu parodontită
persistentă/recurentă, dar cu o igienă orală acceptabilă
în timpul terapiei parodontale de susținere.Revista de
parodontologie clinică2012;39:475-482.
von Ohle C, Weiger R, Decker E, Schlagenhauf U și
Brecx M. Efectul unei irigații cu un singur buzunar
asupra vitalității microbiene subgingivale.Investigație
orală clinică 1998;2:84-90.
Westfelt E, Bragd L, Socransky SS, Haffajee AD, Nyman
S și Lindhe J. Condiții parodontale îmbunătățite
după terapie.Revista de parodontologie clinică1985;
12 :283-293.
Zanata GM, Bittencourt S, Nociti FH Jr, Sallum EA, Sal-
lumAW si Casati MZ. Debridarea parodontală cu
povidonă-iodă în tratamentul parodontal:
observații clinice și biochimice pe termen
scurt.Revista de parodontologia. 2006;77:498-505.
Zandbergen D, Slot DE, Cobb CM și Van der Weijden
FA. Efectul clinic al detartrajului și planificării radiculare
și administrarea concomitentă de amoxicilină sistemică
și metronidazol: o revizuire sistematică.Revista de
parodontologia2013;84:332-351.