TEMA: ROLUL STATULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

1. Definirea conceptului privind bugetul de stat. Rolul guvernului în formarea bugetului de stat
2. Administrarea costurilor și beneficiilor externe
3. Instrumentele reglării economiei de către stat
4. Esența și rolul impozitelor în fluxul circular al banilor. Tipologia impozitelor

1. Definirea conceptului privind bugetul de stat. Rolul guvernului în formarea bugetului de stat

Termenul buget îşi găseşte originea în vechea limbă franceză şi anume în expresia bouge şi bougette prin
care se înţelege o pungă din piele sau o pungă cu bani. Termenul a fost preluat în Anglia odată
cu cuceririle normande şi de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţia financiară.
BUGET:
1. Bilanţ al veniturilor și cheltuielilor unui stat, ale unei întreprinderi etc. pe o perioadă determinată.
2. Totalitatea prevederilor de venituri Şi cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o
anumită perioadă de timp.
3.Este un plan/program ce se întocmeşte anual si cuprinde totalitatea veniturilor si a cheltuielilor dintr-o
economie naţionala, indiferent dacă aceste sunt publice sau private.
Bugetul statului (public) este un program sau plan de cheltuieli, ce urmează a se efectua, şi de venituri, ce
urmează a se realiza într-o perioadă determinată, de regulă 1 an calendaristic, fiind aprobat de Parlament
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor execuţiei
resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli publice.
Figura 2. Componentele bugetului public național

I. Veniturile Bugetului de stat pot fi clasificate în 3categorii:

1. Venituri curente sunt acelea la care statul apelează în modul obișnuit, în condițiile considerate normale,
și care se încasează la bugetul de stat cuoanumită regularitate. Veniturile curente sunt constituite din :
a) Venituri fiscale:
- Impozite directe - se stabilesc în sarcina unei persoanei fizice sau juridice, în funcție de venit sau avere, pe baza
cotelor de impunere stabilite de lege . Ex.: Impozitul pe venit de la activitatea de întreprinzător - ?%, Impozitul
pe venit de la persoanele fizice – 12%.
-Impozite indirecte – se stabilesc asupra vînzării bunurilor și prestării serviciilor. Ex. Taxa pe valoare adăugată
(TVA) %
Accizele.
b) Venituri nefiscale :
- alte venituri din activitatea de întreprinzător, dividente, dobînzi la credite;
taxele și plățile administrative;
amenzi și sancțiuni administrative.
c) Fondurile și mijloacele speciale – ale instituțiilor publice sunt veniturile obținute de la efectuarea lucrările și
prestarea serviciilor contra plată, donații, sponsorizări, alte mijloace bănești, intrate legal în posesia instituțiilor
publice.
2. Granturi externe – reprezintă alocații nerambursabile de la alte țări sau instituții internaționale;
a) Granturi pentru susținerea bugetului
b) Granturi pentru finanțarea proiectelor investiționale.
3. Transferurile:
a) Transferuri pentru cheltuielile curente primite de la bugete de alt nivel;
b) Tranferuri pentru cheltuielile capitale de la bugetele de alt nivel;
c) Mijloacele încasate prin decontări reciproce de la bugetele de alt nivel;
d) Transferurile de peste hotare (remitențe).

II. Cheltuielile Bugetului de stat.

Legea privind sistemul bugetar și procesul begetar clasifică cheltuielille bugetare în corespundere cu clasificația
bugetară.
1. Cheltuieli curente; 2. Cheltuieli capitale; 3. Procurarea de acțiuni; 4. Creditarea netă.

1
1. Cheltuieli curente sunt cheltuieli bugatare în urmacărora sunt produse bunuri și servicii publice, cu un ciclu
de viață pînă la un an.Ex. che.p/u bunuri și servicii, che. p/u plata dobînzilor, transferuri curente,
2. Cheltuieli capitale se referă la cheltuielile care au ca scop construcția și achiziționarea activelor fixe, la
transferuri și ajutoare capitale în formă monetară și nemonetară. Ex. școli, spitale, teatre, uzine.
3. Procurarea de acțiuni indică cheltuielile statului pentru procurarea de acțiuni.
4. Creditarea netă :
a) Împrumuturile acordate bugetelor de alt nivel minus plățile în contul achitării lor;
b) Împrumuturile acordate întreprinderilor nefinanciare minus plățile în contul achitării lor;
c) Restituirea mijloacelor la buget;
d) Sumele împrumuturilor acordate și rambursate populației cu amanetarea articolelor din metale
prețioase și pietre prețioase în serviciul de lombard al Vistierei de stat.

Sarcinile generale, a căror realizare revine statului: (p.111-114)

1. Stabilirea şi implementarea drepturilor asupra proprietăţii private şi a legislaţiei respective;
2. Administrarea costurilor şi a beneficiilor externe;
3. Asigurarea concurenţei de piaţă;
4. Producerea de bunuri şi servicii publice;
5. Asigurarea securităţii economice;
6. Stabilizarea economiei.

2. Administrarea costurilor și beneficiilor externe

1.Costurile externe şi beneficiile externe sunt efectele care nu se supun controlului pieţei.
Costurile externe - numite externalităţi, au loc în cazurile cînd efectele unor decizii se răsfrîng asupra
celora care nu participă direct la procesul de adoptare a acestora - părţile terţe (terțe persoane).
În consecinţă, fară să vrea, altcineva suportă aceste costuri.
Economiştii le numesc costuri externe, deoarece ele nu se supun controlului pieței.
Beneficiile externe: EX.: atunci cînd o clinică vaccinează oamenii împotriva unor boli contagioase, oamenii
vaccinaţi obţin beneficii directe, pe cînd cei care au rămas nevaccinaţi beneficiază indirect prin riscul redus de
îmbolnăvire. Din cauza că oamenii deseori recunosc doar beneficiile directe, nu şi cele externe, guvernul poate
înainta anumite cerinţe faţă de beneficiari şi poate subvenţiona activitatea instituţiilor de acest gen. Nu este de
mirare că economiştii numesc astfel de servicii beneficii externe.
2.Asigurarea concurenței de piață: Pentru a asigura concurenţa de piaţă, în mai multe ţări există legi
antitrust sau anti-monopol. În Statele Unite ale Americii legile antitrust au fost denumite după „trusturile" din
secolul al XlX-lea, care au absorbit companiile concurente de pe unele pieţe.
3.Asigurarea cu bunuri şi servicii publice: Economia de piaţă nu asigură de la sine şi în mod adecvat toate
bunurile şi serviciile. Cauza rezidă în diferenţa dintre aşa-numitele bunuri şi servicii publice şi cele private.
Bunurile şi serviciile private sunt consumate doar contra unui cost, deoarece consumul lor de către unele
persoane înseamnă mai puţin consum pentru altele.
Bunurile şi serviciile publice odată oferite sunt disponibile tuturor fără costuri suplimentare.
4.Asigurarea securităţii economice: Guvernului îi revine rolul de asigurare a securităţii economice pentru
persoanele defavorizate, elaborînd diferite programe de finanţare.
În Republica Moldova guvernul îşi asumă responsabilitatea privind acumularea veniturilor la Fondul Social şi
achitarea pensiilor şi a altor plăţi sociale.
De regulă, programele de ajutorare a populaţiei se împart în două grupe:
 Programe care au ca scop mărirea veniturilor (programul de asigurare socială şi alte programe pentru
pensionari, alocaţiile, tichetele de produse alimentare, ajutoarele de şomaj exemplifică astfel de programe);

2
 Programe de eliminare a cauzelor sărăciei şi a dezavantajelor economice ( susţinerea programelor de
instruire, recalificare şi perfecţionare profesională pentru sporirea productivităţii muncii, care contribuie la
încadrarea în muncă a unor categorii cît mai largi de populaţie).
5. Stabilizarea economiei: Periodic economia de piaţă parcurge intervaluri de extidere / ascensiune
(urcuşuri) şi contracție / descensiune (coborîşuri), care sunt numite faze ale
„ciclurilor economice”.

3. Instrumentele reglării economiei de către stat

În majoritatea ţărilor există cîteva nivele ale organelor puterii de stat.

În SUA există trei nivele: locale, de stat şi federale.
În RM sunt două - local (comună, oraş, municipiu) şi republican.

Bugetul guvernului: plan financiar care estimează veiturile și cheltuielile anticipate (așteptate) pentru viitorul
an fiscal.
Buget echilibrat: cînd cheltuielile anticipate corespund veniturilor anticipate.
Buget excedentar (surplus): cînd veniturile anticipate depășesc cheltuielile anticipate.
Buget deficitar (deficit): cînd cheltuielile anticipate depășesc veniturile anticipate.
Sursele de venituri în bugetul de stat: principala sursă e venitul din impozite:
- impozitul de venitul individual, - impozitele pe profit achitate de
întreprinderi, - taxa pe valoare adăugată (TVA), - accizele

4.Esența și rolul impozitelor în fluxul circular al banilor. Tipologia impozitelor

De ce statul percepe impozite?

1.pentru a proteja anumite industrii;
2.pentru a descuraja anumite acțiuni (ex. Produse din tutun,băuturile alcoolice);
3.pentru a încuraja anumite activiăți,
4.pentru a regal nivelul activității economice

Incidența impozitelor: se referă la persoana sau compania care suportă povara impozitului (cine îl va plăti în
realitate).
Principiul beneficiului încasat al impozitării constată că guvernul trebuie să impoziteze oamenii proporţional
cu beneficiile pe care le primesc de la structurile guvernamentale
Principiul solvabilităţii presupune că guvernul trebuie să impoziteze oamenii proporţional cu posibilitatea lor de
a plăti.

Tipologia impozitelor:
 Impozitul proporţional presupune achitarea aceleiaşi rate procentuale (%) de către persoane cu venit diferit.
De ex.: - rata de 20% va constitui 5.000 lei pentru o persoană cu un venit de 25 000 lei pe an (0.20 x 25 000
lei = 5 000 lei) şi - 20 000 lei pentru o persoană cu 100 000 lei pe an (0.20 x 100 000 lei = 20 000 lei). În
acest caz, atît venitul, cît şi mărimea bănească a impozitului persoanei mai avute sunt de patru ori mai mari.
Impozitul proporţional, de asemenea, este numit impozit plat.
 Impozitul progresiv reprezintă o rată crescîndă în raport cu creşterea venitului. De exemplu, imaginaţi-vă că
persoana care cîştigă 25 000 lei anual plăteşte un impozit de 20%, pe cînd cineva care cîştigă 100.000 lei pe
an plăteşte un impozit de 40%. în acest caz persoana cu un venit mai mare plăteşte 40 000 lei ca impozit, iar
persoana cu un venit mai scăzut plăteşte doar 5 000 lei. în consecinţă, persoana al cărei venit este de patru ori
mai mare plăteşte un impozit de opt ori mai mare. Deci, dacă venitul creşte, impozitul se măreşte într-o
proporţie mai mare.
 Impozitul regresiv. Acest impozit reţine dintr-un venit mai mic o cotă mai mare, comparativ cu cota mai
mică dintr-un venit mai mare. Impozitele pe vînzări sau TVA sunt regresive. De exemplu, o familie cu un
venit mic şi una cu un venit mare cumpără frigidere de $550, la care impozitul pe vînzare este de 8%. Ambele
familii plătesc $40 pentru impozitul pe vîn-zare. Dar aceşti $40 reprezintă un procent mai mare din venitul
total al familiei cu venitul mic decît al celei cu venitul mare.

3
 Sistemul impozitelor şi taxelor ale Republicii Moldova
Sistemul Sistemul impozitelor şi taxelor locale
impozitelor şi
taxelor generale
de stat
1. impozitul pe 1)impozitul pe bunurile imobiliare;
venit; 2)taxele pentru resursele naturale;
2. taxa pe valoarea 3)taxa pentru amenajarea teritoriului;
adăugată; 4)taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii pe teritoriul unităţii administrativ
3. accizele; – teritoriale;
4. impozitul privat; 5)taxa de plasare a publicităţii (reclamei);
5. taxa vamală; 6)taxa deaplicare a simbolicii locale;
6. taxele rutiere. 7)taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;
8) taxa de piaţă;
9) taxa pentru cazare;
10)taxa balneară;
11)taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale,
orăşăneşti şi săteşti (comunale);
12)taxa pentru parcare;
13)taxa de la posesorii de cîini;
14)taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale
de trecere a frontierei vamale

1.Impozitele pe vînzări sau Taxa pe valoare adăugată (TVA):

 Taxa pe valoarea adaugată (CF al RM art.93) – impozit general de stat care reprezinta o forma de colectare la
buget a unei parti a valorii marfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitarii pe teritoriul RM
precum si a unei parti din valoarea marfurilor, serviciilor impozabile importate în RM.
Cotele T.V.A.:
a) cota-standard – în marime de 20% din valoarea impozabila a marfurilor si serviciilor importate si a livrarilor efectuate
pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în marime de:
- 8% – la pîinea si produsele de panificatie livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu exceptia produselor alimentare
pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
- 8% – la medicamentele indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît si autorizate de Ministerul Sanatatii,
importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum si medicamentele preparate în farmacii conform
prescriptiilor magistrale, cu continut de ingrediente (substante medicamentoase) autorizate;
- 8% – la marfurile, importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
– 8% – la zaharul din sfecla de zahar importat si/sau livrat pe teritoriul tarii;
– 8% – la productia din fitotehnie si horticultura în forma naturala si productia din zootehnie în forma naturala, masa vie si
sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii;
- 6% – la gazele naturale si gazele lichefiate, atît la cele importate, cît si la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
2.Impozitul pe venit
Cotele de impozit: Suma totala a impozitului pe venit se determina:
a) pentru persoane fizice, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si întreprinzatorilor individuali, în marime de:
– 7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei;
– 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei;
b) pentru persoanele juridice – în marime de 0% din venitul impozabil;
c) pentru gospodariile taranesti (de fermier) si întreprinzatorii individuali – în marime de 0% din venitul impozabil;
d) pentru agentii economici al caror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 – în marime de 15% din depasirea
venitului estimat fata de venitul brut înregistrat în evidenta contabila de agentul economic.
3.Contribuţiile de asigurări sociale - 29%:
23% - angajatorul
6% - angajatul
4. Acciz – impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
Accizele: sunt taxe impuse pe producerea și/sau comercializarea unor anumite articole (ex. parfum, alcoolul,
cafeaua, produsele de tutungerie).

4
 5. Impozit pe bunurile imobiliare – impozit local care reprezinta o plata obligatorie la buget de la valoarea
bunurilor imobiliare.
6.Taxele vamale sunt taxele pe importuri
7.Taxa locala – plata obligatorie efectuata la bugetul unitatii administrativ-teritoriale.
8.Taxa pentru resursele naturale: Sistemul taxelor pentru resursele naturale include:
a) taxa pentru apa;
b) taxa pentru efectuarea prospectiunilor geologice;
c) taxa pentru efectuarea explorarilor geologice;
d) taxa pentru extragerea mineralelor utile;
e) taxa pentru folosirea spatiilor subterane în scopul constructiei obiectivelor subterane, altele decît cele destinate
extractiei mineralelor utile;
f) taxa pentru exploatarea constructiilor subterane în scopul desfasurarii activitatii de întreprinzator, altele decît
cele destinate extractiei mineralelor utile;
g) taxa pentru lemnul eliberat pe picior.
9.Taxele rutiere sînt taxe percepute pentru folosirea drumurilor si/sau a zonelor de protectie a drumurilor din
afara perimetrului localitatilor.

Datoria națională:
1.Datoria brută care reprezintă totalul tuturor obligaţiunilor guvernului.
2.Datoria publică reprezintă datoria brută minus suma pe care agenţiile guvernamentale au investit-o în titlurile
de valoare guvernamentale