EMP 5

Produsul scalar

5.1 Exerciţii pentru seminar

³ ´
Exerciţiul 1. Fie un reper ortonormat O, i, j în plan. În fiecare din situaţiile de mai jos,
−−→ −−→
(i) determinaţii coordonatele vectorilor AB şi AC,
−−→ −−→
(ii) calculaţi produsul scalar dintre vectorii AB şi AC ,
°−−→° °−−→° °−−→°
(iii) calculaţi ° AB° , ° AC ° şi °BC ° ,
° ° ° ° ° °

−−→ −−→
(iv) stabiliţi natura unghiului dintre AB şi AC .

Exerciţiul 2 (o altă definiţie pentru produsul scalar). Fie u şi v doi vectori din R2 oarecare. Să se arate
că au loc formulele de calcul prescurtat
k u ± vk2 = k uk2 ± 2 u · v + kvk2 şi ( u − v ) ( u + v ) = k u k2 − k v k2 .

25
5.1. EXERCIŢII PENTRU SEMINAR EMP 5. PRODUSUL SCALAR

Deduceţi că
1¡ 1¡
k u k2 + k v k2 − k u − v k2 k u + v k2 − k u k2 − k v k2
¢ ¢
u·v= şi u·v= (5.1)
2 2
°−−→°
Exerciţiul 3. Fie ABCD un paralelogram astfel încât ° AB° = AB = 5, AC = 5 şi AD = 4. Să se calculeze
° °

−−→ −−→ −−→ −−→

−−→ −−→
BA · BC, BA · C A
DC · AB.
şi (5.2)
p
Exerciţiul 4. Fie ABCD un dreptunghi astfel încât AB = 2 şi AD = 2. Să se arate că dreptele AC şi MD
sunt perpendiculare, unde M este mijlocul segmentului AB.
³ ´
Exerciţiul 5. În raport cu reperul O, i, j considerăm punctele A (1, 3) , B (4, 3 − λ) şi C (2, λ).

(i) Să se determine numerele reale λ astfel încât triunghiul ABC să fie dreptunghic în A .

(ii) Să se reprezinte grafic triunghiurile ABC corespunzătoare valorilor lui λ determinate la punctul anterior.

Exerciţiul 6 (relaţii metrice în triunghi). Fie triunghiul oarecare ABC , unde A, B, C sunt puncte în plan.
Notăm a = BC, b = C A, c = AB şi A,
b B,
bCb numerele reale din intervalul (0, π) ce reprezintă măsura în radiani a
unghiurilor BAC,
ƒ CBA ƒ, respectiv ƒ ACB.

Figura 5.3: Relaţii metrice în triunghiul ABC

(i) Să se arate că are loc formula lui Al Kaschi a2 = b2 + c2 − 2 bc cos A.
b

(ii) Să se arate că triunghiul ABC este dreptunghic în A dacă şi numai dacă a2 = b2 + c2 . Acest rezultat este
cunoscut sub numele de teorema lui Pitagora. Mai cunoaşteţi şi alte demonstraţii?

(iii) Să se deducă din formula lui Al Kaschi următoarele inegalităţi triunghiulare

| b − c| < a < | b + c| . (5.3)

(iv) Fie A 0 mijlocul segmentului BC şi A 1 proiecţia ortogonală a lui A pe BC . Notăm cu m A lungimea media-
nei din A şi cu h A lungimea înălţimii din A .

1
• Să se arate că are loc formula medianei b2 + c2 = 2 m2A + a2 .
2

26
EMP 5. PRODUSUL SCALAR 5.1. EXERCIŢII PENTRU SEMINAR

a
• Deduceţi că m A = , atunci când triunghiul ABC este dreptunghic în A .
2
• Să se justifice că c2 − b2 = 2BC × A 0 A 1 . Deduceţi că triunghiul ABC este isoscel dacă şi numai dacă
mediana din A coincide cu înălţimea din A .

(v) Fie S aria triunghiului ABC şi R raza cercului circumscris triunghiului ABC . Justificaţi formula sinusu-
rilor
a b c abc
= = = . (5.4)
sin A sin B sin C
b b b 4S

(vi) Utilizând formula sinusurilor deduceţi formula

a2 sin B
b sin C
b
S= × ¢.
2 sin B
¡
b+C b

(vii) Să se arate că (calculând eventual sin A,

b sin B
b şi sin C
b)

a b c
= = = 2R. (5.5)
sin A
b sin B
b sin C
b
p
(viii) Justificaţi formula lui Heron S = p ( p − a) ( p − b) ( p − c), unde p este semiperimetrul triunghiului ABC .

(ix) Fie r raza cercului înscris triunghiului ABC . Arătaţi că S = pr şi deduceţi formula
s
( p − a) ( p − b ) ( p − c )
r= .
p

(x) Să arate că are loc formula

1¡ 2
G A 2 + GB2 + GC 2 = a + b2 + c2 ,
¢
(5.6)
3
unde G este echibaricentrul punctelor A, B, C .

(xi) Demonstraţi că, oricare ar fi M din planul triunghiului ABC , avem

M A 2 + MB2 + MC 2 = 3 MG 2 + a2 + b2 + c2 (5.7)

şi calculaţi
inf M A 2 + MB2 + MC 2 .
M ∈( ABC )

−−→ −−→
Exerciţiul 7. Fie A, B şi C trei puncte din plan astfel încât AB = 4, AC = 3 şi AB · AC = −10. Să se afle
valoarea de adevăr a propoziţiei

(i) Punctele A, B şi C sunt coliniare.

(ii) Măsura, în radiani, a unghiului BAC este egală cu π/7.

p
(iii) BC = 2 11.

Exerciţiul 8 (patrulater ortocentric). Spunem că punctele din plan A, B, C şi D sunt vârfurile unui patru-
later
³ ortocentric
´ dacă fiecare din aceste puncte este ortocentrul triunghiului format din celelalte trei puncte. Fie
O, i, j un reper ortonormat şi alegem A (5, 0) , B (−1, −2) , C (11, −8) şi D (7, 4). Să se decidă dacă aceste puncte
sunt vârfurile unui patrulater ortocentric.

Exerciţiul
³ 9 (ecuaţia
´ mediatoarei). Considerăm punctele A (−1, 2) şi B (3, 4) în raport cu reperul din orto-
normat O, i, j . Să se determine ecuaţia generală a mediatoarei segmentului AB.
³ ´
Exerciţiul 10. Considerăm punctele A (1, −1) şi B (3, −2) în raport cu reperul din ortonormat O, i, j . Să se
determine ecuaţia generală a cercului de diametru [ AB].

Exerciţiul 11 (ecuaţia
³ ´ tangentei la un cerc). Considerăm punctele A (−2, 1) şi B (2, 3) în raport cu reperul
din ortonormat O, i, j . Să se determine ecuaţia tangentei la cercul de diametru [ AB].

Exerciţiul 12 (ortocentrul triunghiului). Fie ABC un triunghi oarecare, O centrul cercului circumscris, X
−−→ −−→ −−→ −−→
un punct din plan astfel încât OX = O A + OB + OC . Să se arate că X este ortocentrul triunghiului ABC .

27
5.1. EXERCIŢII PENTRU SEMINAR EMP 5. PRODUSUL SCALAR

Exerciţiul 13 (Fulgul lui Koch sau o stea pentru vârful pomului de Crăciun). Vom face o serie de
transformări asupra unei linii frânte plane şi închise formată din segmente congruente. La pasul 0 desenăm
un triunghi echilatral de latură 1. La fiecare iteraţie vom face următoarele transformări:

• împărţim fiecare latură a triunghiului în trei părţi egale;

• ştergem partea din mijloc;

• construim, înspre exteriorul figurii, un triunghi echilateral cu baza pe segmentul şters, apoi ştergem baza
triunghiului nou desenat.

Ilustrăm primii 6 paşi din algoritmul descris mai sus :

(a) Iteraţia 0 (b) Iteraţia 1 (c) Iteraţia 2

(a) Iteraţia 4 (b) Iteraţia 5 (c) Iteraţia 6

Facem următoarele notaţii:

• l n − lungimea segmentului din care se compune linia frântă la pasul n;

• s n − numărul segmentelor din care se compune linia frântă la pasul n;

• t n − numărul triunghiurilor ce au fost adăugate la pasul n;

• a n − aria unui triunghi echilateral ce a fost adăugat, la pasul n;

• P n − perimetrul liniei frânte la pasul n;

• A n − aria figurii mărginite de linia frântă la pasul n. Răspundeţi următoarelor cerinţe:

(i) Găsiţi formule generale pentru şirurile definite mai sus.

(ii) Arătaţi că

p
4 3
∀n ∈ N : A n ≤ şi P n > n.
5
Interpretaţi rezultatele obţinute mai sus.

28
EMP 5. PRODUSUL SCALAR 5.1. EXERCIŢII PENTRU SEMINAR

Exerciţiul 14 (Cum împodobim pomul de Crăciun?...Nicicând fără Matematică!). Într-o notă ludică,
ne propunem să decorăm un pom de Crăciun (brad, molid...după posibilităţi). Tradiţionalele globuri sferice
sunt mereu o alegere inspirată, însă putem obţine un design minimalist şi uşor abstract folosind nişte obiecte
care au fost admirate şi studiate de geometrii timp de de mii de ani. Este vorba despre solidele platonice

TETRAEDRU, CUB, OCTOEDRU, DODECAEDRU şi ICOSAEDRU.

Figura 5.6: Corpurile solide ale lui Platon (427î.Hr.−347î.Hr.)

Solidele platonice sunt corpuri 3D în care

• fiecare faţă este un poligon regulat convexe congruente

• toate unghiurile diedre formate de oricare două feţe cu muchia comună sunt congruente,

• toate vârfurile sunt determinate de un acelaşi număr de muchii.

(i) În orice poliedru convex, după cum Descartes şi Euler notau în scrierile lor, are loc următoarea formulă

χ = V − M + F = 2, (5.8)

unde V reprezintă numărul de vârfuri, M numărul de muchii şi F numărul de feţe ale poliedrului. În
general, numărul χ se numeşte caracteristica Euler-Poincaré şi reprezintă un invariant numeric care
ne oferă informaţii despre structura spaţiului pentru care este calculată. Utilizând formula lui Euler-
Poincaré şi figura de mai sus, să se completeze următorul tabel

Poliedru Vârfuri Muchii Feţe χ=V −M+F

Tetraedru 2

Cub 2

Octoedru 2

Dodecaedru 2

Icosaedru 2

29
5.1. EXERCIŢII PENTRU SEMINAR EMP 5. PRODUSUL SCALAR

(ii) Notăm cum a numărul de laturi al fiecărei feţe (care coincide cu numărul de vârfuri al fiecărei feţe) şi cu b
numărul de feţe care se întâlnesc în fiecare punct (care coincide cu numărul de muchii care se întâlnesc
în fiecare vârf). Să se stabilească valoarea de adevăr a formulei

( b − 1) V = 2 M = aF, (5.9)

iar în cazul în care este falsă să se modifice formula astfel încât să devină adevărată.

(iii) Utilând punctul anterior şi formula lui Euler-Poincaré să se arate că singurele solide platonice sunt tetra-
edrul, cubul, octoedru, dodecaedrul şi icosaedru.

(iv) Căutaţi un argument pur geometric pentru faptul că există doar 5 solide platonice.

Înainte de încheia, menţionăm că putem determina cu o precizie destul de bună lungimea unui fir de beteală
astfel încât să avem un decor elegant precum cel din figura de mai jos.

(b) Spirala lui Arhimede şi un model pentru beteală

(a) O brad, molid, pin frumos...

Astfel, pentru un model uniform de aranjare al firului de beteală putem opta pentru spirala lui Arhimede de
a lungul unui con, con care aproximează forma bradului nostru. Dacă notăm cu h înălţimea bradului,
cu r raza bazei acestuia şi cu n numărul de bucle pe care dorim să îl fac beteala în jurul bradului, atunci
spirala de ecuaţii
( h − z) 2π nz ( h − z) 2π nz
x= r cos şi y = r sin ,
h h h h
reprezentată în figura de mai sus (dreapta) ne va arăta exact cum trebuie să fie aşezată beteala. Mai
mult, putem calcula lungimea firuli de beteală necesar îmbodobirii bradului cu ajutorul formulei

¢ h 1 + r2
¡ ¢
h 2 nπ r
q µ ¶
1 + r 2 1 + (2 nπ)2 + sinh−1 p
¡
L beteal ă = .
2 4 nπ r 1 + r2

SĂRBĂTORI LINIŞTITE ŞI PLINE DE ARMONIE!

30