Forme de organizare statală

Modalitatea de organizare a puterii în stat, precum

Forme de şi competenţa organelor supreme ale statului şi
guvernământ modul de formare a acestora reprezintă forma de
guvernământ a unui stat
 Forma de guvernare în care funcţia supremă în stat este deţinută de o persoană
(rege, împărat, principe, domnitor etc.) care moşteneşte puterea de la un membru
din familia sa şi o deţine pe durata întregii vieţi. Familia domnitoare se numeşte
Monarhia dinastie. Există cazuri în care monarhia se bazează principiul electiv-ereditar, adică
monarhul este ales dintre membrii dinastiei (cazul Ţărilor Române în perioada
medievală).

Steagul imperial al împăratului Japoniei

Regarul Romaniei

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Monarhia Clasificare

1. Monarhii absolutiste (epoca antică și medievală): Franța, Rusia

monarhul are putere nelimitată
monarhul are drept de viață și de moarte asupra supușilor săi

1. Monarhii autoritare (epoca modernă și contemporană): Austro-Ungaria, Rusia

monarhul deține puterea cvasi-absolută în stat
celelalte instituții de conducere au un rol decorativ

1. Monarhii constituționale (epoca modernă și contemporană): România, Regatul Unit

atribuțiile monarhului sunt limitate prin constituție
monarhia constituțională are la bază principiul separației puterilor în stat
 A apărut în Grecia antică.Puterea este deținută de o instituție
Republica sau de o persoană pe o perioadă limitată de timp iar cel care
deține puterea este ales de popor

Republica Dominicană Republica Socialistă România

Republica Franceză
Republica Clasificare

1. republici sclavagiste (epoca antică) : orașele-stat grecești, Roma

sclavii erau lipsiți de drepturi

1. republici aristocratice (epoca medievală): Veneția, Genova

1. republici constituționale (epoca modernă și contemporană) : S.U.A., Elveția

separația puterilor în stat
pluripartidism
votul universal

1. republici populare / dictatoriale (epoca contemporană): U.R.S.S., China, Coreea de Nord

întreaga putere era concentrată în mâinile conducătorului / partidului unic
inexistența principiului separării puterilor în stat
Structura de Exprima organizarea puterii in interiorul statului, in functie si
stat de organizarea teritoriului. In acest sens se disting mai multe
tipuri de state: unitare, federative si confederative.

1. Statul unitar
in care institutiile puterii de stat isi exprima suveranitatea asupra intregului teritoriu.
Statele unitare se caracterizeaza prin existenta unui singur stat, a unui singur Parlament,
Guvern, Constitutie, adica a unor singure organe si institutii centrale de stat.
2. Statul compus – care poate fi:
federatie – pe plan intern statul isi pastreaza o relativa independenta.
confederatia – statele din confederatia isi pastreaza – independenta si suveranitatea, iar
pentru anumite interese isi aleg anumite organe comune.

Legatura intre state se realizeaza pe baza de tratat.

 Statele
federative

Presupun o comunitate a statelor nesuverane, care dispun de un stat central cu competente si personalitate
distincta fata de celelalte state membre.
Statul federativ se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
Ordinea constitutionala comuna. Aceasta se regaseste in existenta unei singure constitutii care are prioritate
asupra tuturor celorlalte reglementari
Functiile statului sunt impartite intre statul federal si statele membre. In consecinta, in cadrul statului federal se
intalnesc paralel organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii ale statelor
membre;
Statul federal e insarcinat cu rezolvarea problemelor comune, el reprezentand si statul in relatiile internationale;
Statele membre isi pastreaza o autonomie relativa. Ele au o legislatie proprie, organe si institutii proprii de
aplicare a acesteia fara a se substitui celor ale statului federal. Sub rezerva respectarii constitutiei federale,
fiecare stat are o ordine constitutionala proprie, consacrata in constitutia sa
 State
confederative

Sunt state suverane, ele pastrandu-si suprematia si independenta in mod integral. Au luat
nastere prin asocierea a doua sau mai multe state care au convenit sa-si creeze sau nu organe
comune, pastrandu-si suveranitatea si calitatea de subiect de drept international.
Confederatia are urmatoarele caracteristici:
statele asociate sunt independente, suverane, atat in plan intern cat si international;
nasterea confederatiei este rezultatul vointei statelor membre, creatia unui act juridic de
drept international;
poate presupune existenta unuia sau mai multor organisme comune, dar cu autoritate
limitata, bine precizata si stabilita (seful statului, organe diplomatice)

Sisteme de
conducere

Sistemul parlamentar este sistemul în care şeful statului are doar o putere simbolică (sau un rol decorativ), iar cea mai
importantă instituţie este parlamentul. Parlamentul alege guvernul (membrii guvernului sunt parlamentari) şi poate
determina demisia acestuia (de obicei când guvernul nu reuşeşte să aibă majoritate în parlament la votarea unei legi
iniţiate de el). Dar şi guvernul poate dizolva parlamentul în anumite condiţii. Ţările care au sistem parlamentar sunt, din
punct de vedere al formei de guvernare, republici sau monarhii. Într-o republică parlamentară şeful statului este ales de
parlament (de ex. Italia). Astăzi toate monarhiile democratice au sistem parlamentar, statul model fiind Anglia.

Sistemul prezidenţial este sistemul în care şeful statului deţine puteri foarte mari, de obicei el este şi prim-
ministru. Dar preşedintele nu poate dizolva Parlamentul şi nici parlamentul nu poate demite guvernul sau
preşedintele. Statul reprezentativ este S.U.A., unde preşedintele este, în plus, comandant suprem al armatei şi
are rol hotărâtor în conducerea politicii externe şi tot el numeşte cei 9 membri ai Curţii Supreme de Justiţie.

Sistemul semiprezidenţial este sistemul în care primul ministru guvernează iar preşedintele, care numeşte primul
ministru, are rol de arbitru al vieţii politice. Preşedintele, ales prin vot universal, are atribuţii importante: numeşte primul
ministru, aprobă componenţa guvernului (propusă de primul ministru), poate respinge o lege votată de parlament şi o
retrimite acestuia spre analiza, poate dizolva parlamentul, poate iniţia un referendum. Modelul republicii
semiprezidenţiale este Franţa.
 Bibliogerafie
https://oradeistorie.ro/forme-de-organizare-statala/?utm_source=canva&utm_medium=iframely

https://istorie-bacalaureat-manual.ro/forme-de-organizare-statala.html?utm_source=canva&utm_medium=iframely

https://liceul-vidra.ro/stiinta-faptelor/lectii-de-istorie/capitolul-vstatul-si-politica/forme-de-organizare-statala.html

Proiect realizat de catre:

Iancu Delia
Maxim Ernest