Masuri electrice in curent continu

Curentul continuu este o mișcare de sarcini electrice într-un singur sens printr-un mediu
oarecare. El este produs de baterii electrice (galvanice), termocuple, celule (baterii)
electrice solare, generatoare electrice cu colector-comutator (dinamuri).

Curentul continuu poate curge (să fie transmis) prin diferite medii:
● conductori electrici (sârmă) metalici
● materiale semiconductoare
● vacuum, unde curentul este reprezentat ca flux/fascicul de ioni sau electroni
● medii izolante (izolatori), unde are valori infime care în practică sunt neglijabile
● soluții electrolitice

Intensitatea curentului continuu

Intensitatea curentului electric continuu este cantitatea sarcinilor electrice care trec
printr-o secțiune transversală de mediu conductor într-o secundă:

Unde,
I este intensitatea curentului electric în amperi (A),
Q este cantitatea de sarcini electrice în coulombi (C),
t este timpul în secunde (s)

Surse electrice de energie electrică de curent continuu

● elemente galvanice
● celule fotovoltaice
● acumulatoare electrice
● pile de combustie
● dinamuri

Transformare din c.a. în c.c.

Prin redresarea curentului electric alternativ se obține curent continuu variabil, numit curent
pulsatoriu. Variațiile (pulsațiile) de intensitate pot fi netezite prin folosirea de condensatoare (C) și
bobine (L) electrice.

Curеntul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice. Există două mărimi fizice
care caracterizează un curent electric:
● intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curent electric, care
caracterizează global curentul, referindu-se la cantitatea de sarcină electrică ce
străbate secțiunea considerată în unitatea de timp. Se măsoară în amperi.
● densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct, intensitatea
curentului regăsindu-se ca integrală pe întreaga secțiune a conductorului din
densitatea de curent. Se măsoară în amperi pe metru pătrat.

Conductor și circuit electric

Sarcinile electrice în mișcare pot fi purtate între două puncte date, de electroni, ioni sau o
combinație de ioni și electroni. Producerea și menținerea curentului electric este determinată de
existența unei tensiuni electrice între cele două puncte (între care se deplasează sarcinile) ale
unui conductor electric. Tensiunea în cauză poate fi dată de o sursă de tensiune electromotoare
de diferite origini existentă în circuitul electric considerat datorată unui generator electric.
Asupra sarcinilor electrice în mișcare din conductor acționează un câmp electric de natură
electrostatica

Curent electric indus

De asemenea, curentul electric mai poate lua naștere într-un circuit dacă acesta este un circuit
închis și este influențat de o tensiune electromotoare (t.e.m.) variabilă, separată galvanic de
acesta. Fenomenul este denumit inducție electromagnetică.

Rezistență electrică
Rezistența electrică este o mărime fizică prin care se exprimă proprietatea unui conductor
electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. În electrotehnică, ea este o măsură
care determină ce valoare de tensiune este necesară pentru ca un anumit curent electric să
treacă printr-un circuit (conductor) electric dat. Unitatea de măsura a rezistenței electrice, în SI,
este ohm-ul, notat cu Ω.
Pentru un conductor omogen, valoarea rezistenței este :
unde:
● ρ este rezistivitatea materialului din care este făcut conductorul, măsurată în ohm ·
metru;
● l este lungimea conductorului, măsurată în metri;
● S este secțiunea transversală a conductorului, măsurată în metri pătrați;
Într-un circuit electric simplu (ochi), valoarea rezistenței lui se calculează cu ajutorul legii lui Ohm,
fiind egală cu raportul dintre tensiunea U aplicată la bornele circuitului și intensitatea I a
curentului care circulă prin circuit.

Variația rezistenței electrice în funcție de temperatură

Rezistența electrică a metalelor crește cu temperatura iar a cărbunelui și a lichidelor scade cu

cât temperatura lor crește. Rezistența electrică a cuprului crește cu 4% la o încălzire de 10 °C.
Modul cum variază rezistența electrică a unui conductor electric în funcție de temperatură se
poate determina folosind următoarea relație:

unde:
● t : este temperatura materialului
● p : este rezistivitatea materialului la temperatura t, numită și rezistența specifică a
materialului;
● p0 : este rezistivitatea materialului la 20 °C
● este coeficientul de variație a rezistenței cu temperatura (specific fiecărui material
și reprezintă variația rezistenței de un ohm a conductorului respectiv la o creștere a
temperaturii sale cu 1 °C). Există materiale cu coeficient de temperatură pozitiv (cele
mai multe) și materiale cu coeficient negativ (a căror rezistență scade la creșterea
temperaturii lor).

Putere
Puterea în fizică este mărimea fizică scalară ce caracterizează schimbul de energie în unitatea
de timp

Definiție

Definiția clasică a puterii se bazează pe puterea mecanică

unde
P este puterea
L este lucrul mecanic
t este timpul.
Unitatea de măsură pentru putere în SI este wattul:

Tipuri de putere

după natură
● mecanică
● termică (calorică, frigorifică)
● electrică
● sonoră
● luminoasă

după durata efectuării

 ● instantanee
● medie
Puterea instantanee este derivata energiei schimbate (în relația următoare sub forma lucrului
mecanic) în funcție de timp:

Pentru un interval de timp Δt puterea medie este energia schimbată (în relația următoare sub
forma lucrului mecanic) în intervalul de timp:

Becheanu Ionel Cristian