Sunteți pe pagina 1din 13

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERŢ

PROIECT

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI

TURISTIC AL JUDEŢULUI BISTRIŢA - NĂSĂUD

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. MINCIU RODICA

)
Grupa 378 , an II , ID

BUCUREŞTI
2008
Cap. 1 Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului
Bistriţa- Năsăud

În prezent există o activitate turistică bine definită şi cu o sezonalitate redusă datorită bogăţiei
patrimoniului turistic natural şi antropic ce determină turiştii să vină în judeţul Bistriţa-
Năsăud în orice perioadă din an.

Caracterizarea geografică
Aşezarea geografică
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, fiind încadrat de judeţele
Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud-est şi Cluj în vest, având o suprafaţă de
5355 km².Are în componenţă 62 de unităţi administrativ-teritoriale din care 1 municipiu, 3
oraşe, 58 comune, 235 sate.
Relieful
Teritoriul judeţului prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amplu
amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone
de relief.
Zona montană cuprinde grupa nordică şi mijlocie din arcul Carpaţilor Orientali. Zona
dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a
judeţului, în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa.
Zona de luncă însoţeşte principalul curs de apă care străbate judeţul,Someşul Mare,şi
afluenţii acestuia.
Caracterizarea economică
Industrie
Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia,
construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare
minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în
special în municipiul Bistriţa.
Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi
materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.
Agricultura si silvicultura
Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezintă
55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în
comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului). Pădurile
ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului, fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea
viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud
(24,9%) şi Bîrgău (15,1%) .
Caracterizarea socială
Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud ,la data de 1 ianuarie 2008, era de 316932
locuitori (157411 bărbaţi+ 159521 femei). Comparativ, în anul 2000 numărul total al
locuitorilor a fost de 326115(162018 bărbaţi +164097femei).
Din totalul populaţiei, 36,79 % locuiesc în mediul urban şi 63,21 % în mediul rural.

2
Fig 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe şi medii, comparativ 2000-2007
166000 250000

164000
200000

162000
150000
2000 2000
160000
2007 2007
100000
158000

156000 50000

154000
M asculin Feminin 0
Urban Rural

Sursa: © 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA,” Populatia stabila la 1 ianuarie pe


sexe, medii, regiuni de dezvoltare si judete”

Rata şomajului înregistrată în anul 2007 : 2.5% bărbaţi, 2.5%femei.A scăzut cu mai mult de
10 procente comparativ cu anul 2000 (13.1% bărbaţi, 13.2% femei).
Fiind un judeţ cu preponderenţă agricol, populaţia ocupată civilă ce activează în agricultură
este de 58%.În celelalte ramuri,situaţia este următoarea: industrie - 18,8%, construcţii 3,08%,
comerţ şi servicii - 7%,administraţie - 2,5%,învăţământ - 5%,sănătate - 3,9%, alte domenii –
8,6%.
Câştigul salarial mediu net la sfârşitul anului 2007 a fost de aproximativ 990 lei/persoană în
agricultură ,silvicultură şi servicii, şi de 886 lei/persoană în industrie şi construcţii.

Cap. 2 Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud

Potenţialul turistic al judeţului Bistriţa – Năsăud este dat atât de resursele naturale, cât şi de
resursele antropice foarte variate.
Potenţialul turistic natural
Relieful
Zona montană, formată din masivele Ţibleş,Rodna,Suhard,Bârgău şi Călimani, îndeplineşte
funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport.
Partea nordică,dominată de vârfuri înalte(Ţibleş -1839m, versantul sudic al vârfului Pietrosul-
2303m, Ineu -2279m) dispune de un relief predominant glaciar (circuri glaciare,custuri,văi
glaciare,morene,grohotişuri,terase).Pe văile principalelor râuri( Sălăuţa,Rebra ,Anieş) urcă
traseele spre creastă. Lipsită de popasuri amenajate, este indicată pentru alpinism şi drumeţii
cu cortul. Tot aici găsim şi Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor,cu o lungime de 16km,intrată în
atenţia cercetătorilor datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu interes ştiinţific.În
zona montană estică ,pantele domoale ale masivului Căliman favorizează turismul de odihnă
şi recreere. Staţiunea Piatra Fântânele este preferată de iubitorii sporturilor de iarnă,având
amenajate pârtii de schi şi săniuţe. Atractivitatea zonei este crescută şi datorită formaţiunilor
stâncoase de origine vulcanică ( „12 Apostoli”, „Capul pietrii”)din Munţii Căliman,acesta
fiind cel mai mare masiv de origine vulcanică din România,stins în prezent. Putem spune că
muntele în sine constituie un obiectiv important pentru turismul ştiinţific.
Alta zone cu interes ştiinţific ridicat din punct de vedere geologic se regăsesc în partea de sud
a judeţului, la Sărăţel(Masivul de sare) şi în apropierea satului Domneşti(„Râpa cu
Păpuşi”,grup de sculpturi naturale în gresie,cu forme sugestive:Ciupercile,Femeia de

3
piatră,Soldaţii).Sunt zone foarte accesibile , aflate în apropierea drumurilor E58 şi 172G şi a
căii ferate ce leagă Şieu de Beclean.
Clima are caracter continental, cu variaţii mari în funcţie de treptele de relief, cu vânturi
predominante din direcţia nord-vest şi vest.Temperatura medie anuală se situează sub 0°C în
zona montană,la altitudini de peste 1900m, şi la peste 8.5°C în zona sud-vestică a judeţului.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală
înregistrând 680 mm.Zăpada care se aşterne încă din luna noiembrie şi ţine până în martie
favorizează practicarea sporturilor de iarnă .
Zona Colibiţa – Piatra Fântânele, este cunoscută şi renumită încă din secolul XIX pentru
calităţile sale curative unice în Europa, concentraţia de ozon şi ioni de iod fiind foarte ridicată
datorită vastelor suprafeţe împădurite.
Hidrografia Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine
reprezentată(538km), axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe
teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii
Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi
turistică.
Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute sub denumirea
populară de ,,borcuturi'', importante pentru turismul de odihnă şi tratament sunt cele de la
Sângeorz-Băi, Parva,Anieş, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura
Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos, Figa, Pinticu Tecii.
Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea
Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.
Turismul de week-end şi pentru pescuit se poate practica pe lacurile Budurleni,
Manic(naturale) şi Colibiţa(antropic).
Vegetaţia Zona montană adăposteşte numeroase rezervaţii în care se regăsesc specii de plante
ocrotite prin lege,favorizând turismul ştiinţific. Plante ocrotite - tisa, zada, smârdarul,
zâmbrul (Pinus cembra), floarea de colţ, angelica narcisa, bulbuci de munte, crucea
voinicului, ghinţură galbenă, laleaua pestriţă.
În Munţii Bârgăului există suprafeţe vaste ocupate de păduri,un important factor natural de
cură datorită concentraţiei ridicate de ozon.
Fauna Zonele montane greu accesibile, cu relief sălbatic, au permis menţinerea unui fond
cinegetic variat, important atât pentru practicarea turismului de vânătoare, cât şi pentru cel
ştiinţific. Printre animalele ocrotite de lege se numără: capra neagră, marmota, ursul carpatin,
râsul, acvila de stâncă, acvila mică, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza albă, stârcul cenuşiu,
corbul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn.
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre care pot fi amintite:
Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani(adăposteşte specii
rare,precum cocoşul de munte şi râsul de stâncă), Parcul Dendrologic Arcalia, situat în
comuna Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti(bradul
argintiu,molidul caucazian,salcâmul japonez, rezervaţiile geologice Masivul de sare de la
Sărăţel şi Râpa cu Păpuşi(Domneşti)
Parcul Naţional Munţii Rodnei – este situat în zona centrală a Munţilor Rodnei. Importanţa
acestui parc se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a
numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. În Parcul Naţional Munţii
Rodnei se află câteva arii naturale de un interes deosebit:
Rezervaţia ştiinţifică „Pietrosul Mare”, se află în partea nord-vestică a Munţilor Rodnei.
Aceasta se desfăşoară de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzând în arealul ei formaţiuni
glaciare şi periglaciare, precum şi porţiuni din principalele etaje de vegetaţie ale Munţilor
Rodnei. A fost înfiinţată în anul 1932 şi are şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută.

4
Rezervaţia naturală Piatra Rea, protejată în special pentru abundenţa exemplarelor de floare
de colţ (Leontopodium alpinum).
Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei”, situată în partea estică a
Munţilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura, a fost declarată rezervaţie în anul
1977. Denumirea acestei arii protejate geologice şi peisagistice provine de la nuanţa verzui-
albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenţii de obârşie al râului Iza.
Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de pe Muntele Saca, rezervaţie naturală botanică , cu
specii rare:barba ursului,crucea pământului,opaiţe multicolore.
Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar
(custuri, circuri, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale reţelei hidrografice deosebit
de pitoreşti (cascade, lacuri glaciare) şi elemente ale florei şi faunei caracteristice acestor
munţi: tisa, zâmbrul şi cocoşul de mesteacăn.
Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor” a fost declarată monument al naturii
în principal datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu importanţă ştiinţifică
descoperite în cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci).

Potenţialul turistic antropic


Vestigii arheologice
Comuna Rodna, sat Rodna: ruinele cetăţii medievale, cetate construită în sec. X; ruinele
bazilicii dominicane, construită în sec. XIII
Comuna Maieru, sat Anieş: ruinele cetăţii medievale, construită în sec. XVII, având drept
scop supravegherea împrejurimilor.
Monumente istorice şi de arhitectură religioasă
Comuna Moisei: Mânăstirea Moisei datează din sec. XIV, fiind atestată documentar în anul
1637.Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”,
construită în anul 1637, ce păstrează picturi interioare executate pe pânză în anul 1650;
biserica din zid, construită în perioada 1910-1928 ,realizată în stil neoclasic.
Comuna Şanţ, sat Şanţ: biserica ortodoxă, construită în perioada 1903-1906. Pictura murală
interioară aparţine lui Octavian Smigelschi şi este remarcabilă prin ţinuta îngrijită a desenului
şi armonia culorilor.
Comuna Rodna: Biserică romano-catolică (sec. XVIII), biserică ortodoxă, în stil neobizantin .
Oraş Borşa: biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Biserica a fost construită în anul
1700 şi se remarcă prin decorul sculptat şi picturile interioare executate pe lemn în anul 1775.
Comuna Salva, sat Runcu Salvei: biserica “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec. XVIII), biserica
“Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (sec. XVIII).
Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”
construită în anul 1721.
Oraş Sângeorz-Băi: biserica ortodoxă “Buna Vestire”, realizată în stil maramureşan,
construită în anii 1550-1560 şi reconstruită în anul 1751, păstrează icoane realizate în anul
1747 de Teodor Zugravul.
Comuna Maieru, sat Maieru: biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”, construită în anul
1818, păstrează obiecte de cult şi icoane pe lemn cu valoare artistică deosebită.
Comuna Săcel, sat Săcel: biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (1728).
Muzee şi case memoriale
Comuna Moisei: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat în amintirea românilor ucişi
de armata horthystă pe 14 octombrie 1944.
Oraşul Sângeorz-Băi: Muzeul de artă comparată, cu colecţii de etnografie şi lucrări de artă
plastică aparţinând artiştilor locali.
Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: Muzeul memorial “George Coşbuc”, unde sunt expuse obiecte
aparţinând poetului, mobilier din casa părinţilor, cărţi, ediţii ale operei sale.

5
Comuna Feldru, sat Feldru: colecţie muzeală, în cadrul căreia sunt expuse obiecte etnografice
din zonă, costume populare ş.a.
Comuna Maieru, sat Maieru: Muzeul sătesc: obiecte etnografice (unelte agricole, costume
populare), istorice (vase dacice, schiţe, hărţi, documente) precum şi documente ce au aparţinut
scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul deţine peste 6000 piese, fiind unul dintre cele mai mari
colecţii săteşti din ţară.
Comuna Şanţ, sat Şant: Muzeu etnografic si centru de prelucrare artistica a lemnului
Oraşul Năsăud: Muzeu cu secţii de istorie, etnografie artă, ştiinţele naturii, adăpostit (din
1946) în clădirea fostei cazărmi Svarda (sec XVIII).
În satul Liviu Rebreanu: Muzeul memorial Liviu Rebreanu – inaugurat la 2 iunie 1957.
Etnografie şi folclor
Oraşul Borşa: arhitectură populară (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistică a
lemnului), instalaţii tehnice populare (mori de apă), manifestare tradiţională (“Sărbătoarea
Sânzienilor”, desfăşurată în luna iunie; în Poiana Prislop are loc anual, în a doua jumătate a
lunii august vestitul festival „Hora de la Prislop”).
Comuna Săcel: arhitectură şi artă populară, instalaţii tehnice populare (mori, pive),
important centru de ceramică roşie, port popular tradiţional.,
Comuna Moisei: arhitectură şi artă populară (sat cu structură tradiţională), instalaţii tehnice
populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare tradiţionale calendaristice.
Comuna Salva, sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară (prelucrarea
artistică a lemnului), creaţie populară (obiceiuri populare tradiţionale).
Comuna Rebrişoara, sat Rebrişoara: manifestare tradiţională (serbarea folclorică “Primăvara
rebrişoreană”).
Comuna Şanţ, sat Şanţ: arhitectură populară tradiţională (casă cu tindă şi încăperi de locuit),
interioare tradiţionale (covoare, ştergare cu alesături ţesute, căpătâie de pernă înflorate etc.),
obiceiuri tradiţionale (“Bere”- obicei străvechi desfăşurat în timpul sărbătorilor de iarnă şi în
cele şapte duminici care urmează. Este o petrecere a băieţilor şi fetelor din localitate, ocazie
cu care sunt etalate frumoasele costume populare).
Oraşul Sângeorz-Băi: manifestare tradiţională (“Festivalul cântecului, jocului şi portului
someşan”- se desfăşoară anual, vara).
Comuna Maieru, sat Maieru: artă populară (obiecte din piele – chimire frumos ornamentate),
creaţia artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare “Cununa”), obiceiuri populare
tradiţionale calendaristice (“cununa”).
Comuna Rebra, sat Rebra: creaţie artistică (Ansamblu de cântece şi dansuri populare).
Comuna Coşbuc, sat Coşbuc: manifestare artistică (“Festivalul naţional de poezie George
Coşbuc”), creaţie populară (dansuri populare).
Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectură populară (prelucrarea artistică a lemnului), creaţie
populară (formaţie corală).
Ilva Mare si Bargau – dansuri,port popular; tradiţii: confecţionarea pieselor de port şi a
ţesăturilor de interior,confecţionarea vaselor de ceramică sau lemn,de uz casnic şi
gospodăresc.

Concentrarea pe zone a activităţii turistice


Staţiunea Piatra Fântânele,situată în apropierea Pasului Tihuţa, la 1227m altitudine,dispune
de pârtii de schi amenajate cu instalaţii de telescaun şi teleschi,pârtii de săniuţe. Se distinge
aici hotelul Castel Dracula, cu arhitectură medievală.
Colibiţa-lac de acumulare hidroenergetică cu lungimea de 5 km , la 830m altitudine; în ultimii
ani s-au construit pe malurile sale 200 vile,case de vacantă şi cabane,fiind un important punct
de atracţie pentru turiştii care preferă pescuitul şi agrementul;zona este înconjurată de

6
numeroase rezervaţii naturale:Defileul Bistriţei Ardelene,Valea Repedea,Stâncile
Tătarului,Piatra Corbului, cu acces facil spre Parcul Naţional Munţii Călimani.
Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune
balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor
minerale de la izvoarele de aici( electroterapie,hidroterapie,aerosoli şi inhalaţii,împachetări cu
nămol mineral,mofete).
Municipiul Bistriţa,atestat în 1349, centrul său vechi are arhitectură medievală
germană:Biserica evanghelică,turn de 75 m,cea mai veche sculptură ecvestră din
Transilvania;Turnul Dogarilor-sec.XV, muzeu de măşti şi păpuşi;Casa Argintarului-sec.
XVI,stil renascentist.

Cap.3 Analiza infrastructurii generale şi specifice

Infrastructura generală
Teritoriul judeţului, prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă
deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai
cunoscut este Drumul European E 58(576)(Dej,jud.Cluj- Beclean- Şieu Măgheruş- Bistriţa-
Prundu Bârgăului-Pasul Tihuţa-Vatra Dornei,jud. Suceava),din care derivă drumurile
naţionale:15A(Şieu-Teaca-Reghin,jud.Mureş),17C,17D(traversează judeţul de la vest la
est,paralel cu DE 576 ,trece prin Beclean- Năsăud - Sângeoz Băi-Rodna-comuna Şanţ,apoi
prin Pasul Rodna ajunge în com. Cârlibaba din Judeţul Suceava).Există şi o reţea de drumuri
secundare, concentrate mai ales în partea centrală şi sudică a judeţului.
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de
Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din
Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

Tabel 1.0 :Reţele de alimentare cu apă şi energie termică


2000 2007
total urban total urban

Reţeaua simplă de distribuţie a apei 599,9 428 784,3 453,3


potabile( km)
Energia termică distribuită (Gcal) 309997 228113 5927 1865

Infrastructura specifică
Baza materială a turismului în judeţul Bistriţa-Năsăud se constituie din 25 unităţi de cazare,
din care 14 sunt hoteluri, iar restul vile(1), o cabană, 4 tabere şcolare, 3 pensiuni urbane şi 2
rurale. În staţiunea Piatra Fântânele ,pârtiile de schi sunt dotate cu instalaţii de transport pe
cablu, unele dintre puţinele aflate în ţară: telescaun şi teleschi. Reţeaua de unităţi de
alimentaţie ce deserveşte turismul este concentrată mai ales în staţiunile căutate de
turişti:Sângeorz- Băi şi Piatra Fântânele.
Gradul de dezvoltare al bazei materiale se poate evalua prin compararea pe două perioade a
principalilor indicatori : capacitatea de cazare turistică existentă, capacitatea de cazare
turistică în funcţiune. Un alt indicator important ,coeficientul de utilizare a
capacităţii(CUC),ne oferă informaţii despre măsura în care capacitatea de cazare este folosită
sau nu.

7
Tabel 2.0 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
(număr de locuri)
Tipuri de structuri de primire 2000 Pondere 2007 Pondere
turistica % %
Hoteluri 2124 73,67 2172 79,56
Moteluri 19 0,66 84 3,08
Vile turistice 32 1,11 14 0,51
Cabane turistice 34 1,18 34 1,25
Tabere de elevi şi preşcolari 610 21,16 326 11,94
Pensiuni turistice urbane 64 2,22 58 2,12
Pensiuni turistice rurale 0 0,00 42 1,54
Total 2883 2730
Sursa: https://statistici.insse.ro

Capacitatea de cazare existentă s-a redus la jumătate în structurile tip vile turistice şi tabere
şcolare. O creştere însemnată se remarcă la structurile tip moteluri(de aproape 5 ori) şi
pensiuni turistice rurale(s-au creat 42 de noi locuri de cazare).Per total s-a înregistrat o
scădere cu 153 locuri a capacităţii de cazare existente.

Fig 2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică


2500

2000

1500 2000
1000 2007

500

0
Hoteluri Moteluri Vile Cabane Tabere de Pensiuni Pensiuni
turistice turistice elevi şi turistice turistice
preşcolari urbane rurale

Tabel 3.0 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire


turistică ( număr locuri-zile)
Tipuri de structuri de primire 2000 Pondere 2007 Pondere
turistica % %
Hoteluri 626938 92,58 663878 86,37
Moteluri 2516 0,37 30036 3,91
Vile turistice 0 0,00 434 0,06
Cabane turistice 1748 0,26 1748 0,23
Tabere de elevi şi preşcolari 24880 3,67 36840 4,79
Pensiuni turistice urbane 21080 3,11 20960 2,73
Pensiuni turistice rurale 0 0,00 14730 1,92
Total 677162 768626
Sursa: https://statistici.insse.ro

8
Se remarcă tendinţa de creştere a capacităţii în funcţiune a hotelurilor, deşi capacitatea
existentă a scăzut. La moteluri, capacitatea în funcţiune a crescut mult mai spectaculos decât
cea existentă, de aproape 10 ori.

Fig 3 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire


turistică

700000
600000
500000
400000
300000
2000
200000
2007
100000
0
Tipuri de Hoteluri Vile Tabere de Pensiuni
s tructuri turis tice elevi ş i turistice
de primire preşcolari rurale
turistica

Tabel 4.0 Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică

Anii Număr înnoptări Capacitatea de cazare turistică Coeficientul de


(zile-turist) în funcţiune (locuri-zile) ocupare al
capacitaţii de
cazare turistică
2000 230524 677162 0.3404
2007 253267 768626 0.3295
Sursa: https://statistici.insse.ro

Coeficientul de ocupare al capacitaţii de cazare turistică a înregistrat o scădere cu doar 1,09


procente, de la 34,04% la 32,95%.

9
Cap.4 Analiza circulaţiei turistice

Tabel 5.0 Numărul sosirilor (turiştilor)


Anii Numărul Indicii de Indicii de Media Sporul Indicele Ritmul
sosirilor dinamica dinamica anuală mediu mediu mediu
cu baza cu baza anual anual anual
fixa mobila _ _ _ _
Yn/Yo Yn/Yn-1 (Y) (Δ) (I) (R)
2003 71339 - -
2004 65004 0.9112 0.9112
2005 65762 0.9218 1.0117
69171.4 307.75 1.004 0.004
2006 71182 0.9978 1.0824
2007 72570 1.0173 1.0195
Total 345857
Sursa: https://statistici.insse.ro

Cu o medie anuală de 69171.4 turişti, numărul sosirilor a crescut în medie anual cu


0.4%.Putem spune că nu s-a înregistrat o modificare majoră în privinţa numărului sosirilor în
perioada dată.

Fig 4 Evoluţia numărului sosirilor în perioada 2003-2007


80000
70000
60000
50000
Numărul sosirilor
40000
Anii
30000
20000
10000
0
1 2 3 4 5

Tabel 6.0 Numărul înnoptărilor (zile-turist)


Anii Numărul Indicii Indicii de Media Sporul Indicel Ritmul
înnoptărilor de dinamica anuală mediu e mediu
dinamica cu baza anual mediu anual
cu baza mobila _ _ anual _
fixa Yn/Yn-1 (Y) (Δ) _ (R)
Yn/Yo (I)
2003 298092 - -
2004 235224 0.7891 0.7891
2005 274784 0.9218 1.1682 264406.4 -11206.25 0.96 -0.04
2006 260665 0.8744 0.9486
2007 253267 0.8496 0.9716
Total 1322032
Sursa: https://statistici.insse.ro

10
Numărul înnoptărilor a cunoscut o variaţie oscilantă, abia în ultimii trei ani înregistrând o
scădere continuă,cu o rată medie anuală de 4%.

Fig 5 Evoluţia numărului înnoptărilor în perioada 2003-2007


350000

300000

250000

200000 Num ărul înnoptărilor


150000 Anii

100000

50000

0
1 2 3 4 5

Tabel 7.0 Durata medie a sejurului

Anii Numărul Numărul _


înnoptărilor sosirilor Durata medie a sejurului Sj
2003 298092 71339 4.2
2004 235224 65004 3.6
2005 274784 65762 4.2
2006 260665 71182 3.7
2007 253267 72570 3.5
Sursa: https://statistici.insse.ro

Cap.5 Previziunea numărului sosirilor pe o perioadă de 3 ani (2008-2010)

Tabel 8.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda sporului mediu


(pentru valori aproximate la două zecimale)
Numărul Abaterea Coeficientul
sosirilor medie
Anii ti Seria ajustată de variaţie
-mii turişti- pătratică
^ _ ^
(y i )
y i=y 1+ Δ* t i (y i- y i)2 σ v
2003 71.34 0 71.34 0
2004 65.00 1 71.65 44.22
2005 65.76 2 71.96 38.44
2006 71.18 3 72.26 1.17
2007 72.57 4 72.57 0 4.09 5.91
Total 345.85 83.83
2008 5 72.88
2009 6 73.19
2010 7 73.49

11
_
Δ=0.3075
Y=69.17

Tabel 9.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda indicelui mediu

Numărul Abaterea Coeficientul


sosirilor medie
Anii ti Seria ajustată de variaţie
-mii turişti- pătratică
^ _ ^
(y i )
y i= y 1* I t i (y i- y i)2 σ v
2003 71.34 0 71.34 0
2004 65.00 1 71.63 43.96
2005 65.76 2 71.91 37.82
2006 71.18 3 72.20 1.04
2007 72.57 4 72.49 0.01 4.07 5.88
Total 345.85 82.83
2008 5 72.78
2009 6 73.07
2010 7 73.36
_
I =1.004

Tabel 10.0 Previziunea numărului sosirilor prin metoda trendului

Numărul
sosirilor Seria ajustată ^
Anii -mii ti t i2 y i* t i b ^ (y i- y i)2 σ v
turişti- y i= a + b* t i
(y i )
2003 71.34 -2 4 -142.68 67.45 15.13
2004 65.00 -1 1 -65.00 68.31 10.96
2005 65.76 0 0 0 69.17 11.63
2006 71.18 1 1 71.18 0.86 70.03 1.32 2.89 4.00
2007 72.57 2 4 145.14 70.89 2.82
Total 345.85 10 8.64 41.86
2008 3 71.75
2009 4 72.61
2010 5 73.47

_
a= Y =69.17
b = Σ y i* t i / Σ t i 2 =0.86

Numărul sosirilor pentru perioada 2008-2010 : 71750,726100,734700 turişti.

12
Cap.6 Propuneri de valorificare a potenţialului turistic
din judeţul Bistriţa - Năsăud

Zona sudică a judeţului este slab reprezentată din punct de vedere al bazei materiale turistice.
Rezervaţiile geologice de la Sărăţel şi Domneşti(Râpa cu Păpuşi) sunt uşor accesibile pe căi
rutiere şi pe calea ferată. Înfiinţarea unei tabere ştiinţifice în aceasta zonă ar răspunde cererii
pentru turismul stiintific şi chiar educativ,prin organizarea de tabere şcolare pe timpul
vacanţei de vară.Tot în scop educativ ar putea fi organizate vizite pentru turiştii veniţi în
staţiunile din apropiere(Poşmus,Şieu).
Promovarea turismului poate duce în final la creşterea economică pentru această zonă cu
activitate preponderent agricolă.

13