UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

IONEL NICOLETA

TITLUL TEZEI : Reținenera Infractorului

Teză de licență

Șeful Departamentului: ______________ Gurev Dorina doctor în drept, lector universitar

(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________ Grama Mariana, Doctor în drept, conf.universitar

(semnătura)

Autorul: ______________ Ionel Nicoleta

(semnătura)

CHIŞINĂU-2022
 Cuprins:

Abrevieri................................................................................................................3
Adnotare................................................................................................................4
Annotation.............................................................................................................5
Introducere.............................................................................................................6

Capitolul I. REȚINEREA INFRACTORULUI ÎN SISTEMUL CAUZELOR

CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL PENAL AL FAPTE……………………
11
1.1 Consideraţii introductive privind caracterul penal al faptei, sfera de aplicare și
constatarea cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei………………………
11
1.2 Reținerea infractorului la confluența normelor procesuale și material………..24
1.3 Reținerea infractorului - cauză care înlătură caracterul penal al faptei: concept,
caracterizare și efecte………………………………………………………….......32
1.4 Reținerea infractorului și reținerea contravenientului: aspecte comune și de
delimitare în raport cu cauza care înlătură caracterul penal al
faptei……………...39
1.5 Reținerea infractorului - cauză care înlătură caracterul penal al faptei în
legislația altor
state…………………………………………………………………………..44
1.6 Delimitarea reținerii infractorului de alte cauze care înlătură caracterul penal al
faptei………………………………………………………………………………58
1.7 Delimitarea reținerii infractorului de cauzele care înlătură răspunderea penală
sau consecințele condamnări………………………………………………………
68
1.8 Delimitarea reținerii infractorului de instituțiile liberării de răspundere penală și
de pedeapsa
penală………………………………………………………………...82
1.9 Concluzii la Capitolul 2……………………………………………………….84
Capitolul II. REȚINEREA INFRACTORULUI – CONDIȚII DE
VALIDITATE ÎN CALITATE DE CAUZĂ CARE ÎNLĂTURĂ
CARACTERUL PENAL AL
FAPTEI.................................................................88
2.1 Condiții de procedură privind reținerea infractorului………………………....88
2.2 Condițiile normei legale privind reținerea infractorului – art.37 C.pen.
RM…..93
2.3 Cauzarea prejudiciului: aspecte obiective și aspecte subiectiv.......................112
2.4 Limite de legalitate, eroarea, cazul fortuit și excesul privind reținerea
infractorului și prejudiciul cauzat de faptă............................................................117
2.5 Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea condițiilor de
validitate................................................................................................................134
2
2.6 Exigențele CtEDO privind reținerea infractorului.........................................143
2.7 Concluzii la Capitolul 2.................................................................................151
Concluzii generale și recomandări.......................................................................155
Bibliografie..........................................................................................................160
Anexe

Abrevieri

Alin. Alineat
Art. Articol
C.contr. Cod contravențional
C.pen. Cod penal
C.pr.pen. Cod de procedură penală
CE Consiliul Europei
CEDO Convenția Europeană a Drepturilor Omului
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
CSJ Curtea Supremă de Justiție
HP CSJ Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție
DUDO Declarația Universală a Drepturilor Omului
MAI Ministerul Afacerilor Interne
Pct. Punct
RDP Revista de Drept Penal
RND Revista Naţională de Drept
UE Uniunea Europeană
URSS Uniunea Republicilor Sovetice Socialişte
Vol. Volum

3
 Adnotare

Numele, prenumele autorului: Nicoleta Ionel.

Titlul tezei: ,,Reţinerea infractorului’’
Localitatea: Chișinau.
Structura tezei: introducere, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.
Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul tezei de licenţă, îl reprezintă determinarea noțiunii
juridico-penale a reținerii infractorului și studierea problemelor-teoretico practice legate de
această circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei. Realizarea scopului trasat este
asigurată prin soluționarea următoarelor obiective: cercetarea istoricului reglementărilor privind
cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; efectuarea analizei juridico-penale a prevederilor
normei penale de la art. 37 CP al RM; expunerea sferei de aplicare a reținerii infractorului;
cercetarea legii penale a altor state din acest domeniu; delimitarea reținerii infractorului de alte
cauze care înlătură caracterul penal al faptei; evidențierea temeiurilor și condițiilor legalității
cauzării de prejudicii în procesul reținerii infractorului; delimitarea măsurii de reținere a
infractorului de reținerea procesual-penală și cea contravențională; evidențierea condițiilor de
procedură referitoare la reținerea infractorului; specificarea aspectelor obiective și subiective ale
cauzării prejudiciului în procesul reținerii infractorului; descrierea practicii CtEDO în materia
reținerii infractorului; elaborarea unui complex de măsuri, orientate spre asigurarea realizării
efective a dreptului la reținerea infractorului.
Teza de licenţă, reprezintă o încercare de analiză complexă a instituției reținerii
infractorului în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei, cu luarea în calcul a
practicii aplicării prevederilor art. 37 CP al RM de către organele judiciare precum și a
realizărilor de ultimă oră din doctrina de drept penal din RM și din alte state. Noutatea și
originalitatea științifică a rezultatelor obținute constă în faptul că a fost realizată o cercetare
complexă a unui spectru larg de chestiuni teoretico-practice nesoluționate, legate de reținerea
infractorului în calitate de cauză care exclude caracterul penal al faptei.
Sub aspect teoretic, reprezintă interes științific concluziile referitoare la esența și
conținutul instituției reținerii infractorului, la funcțiile și eficiența normelor penale
corespunzătoare, ceea ce determină, în mare parte, examinarea ulterioară a mecanismului juridic
de realizare a dreptului la reținerea infractorului în practica judiciară.
Valoarea aplicativă a lucrării. Înrădăcinarea recomandărilor și propunerilor elaborate
permite a evita, pe viitor, multiple erori în procesul aplicării reglementărilor referitoare: la
reținerea infractorului în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei; la cauzarea de
prejudicii cu ocazia reținerii acestuia; la ridicarea eficienței aplicării normelor de drept penal

4
corespunzătoare; la organizarea profilaxiei și prevenirii situațiilor de cauzare a prejudiciilor
excesive, nedictate de necesitate la reținerea infractorului.
Materialele lucrării pot fi utilizate în cadrul procesului de studii, pot servi în calitate de
bază teoretico-practică la elaborarea lucrărilor științifice

Annotation

Last name, first name of the author: Nicoleta Ionel.

Thesis title: "Detention of the offender"
City: Chisinau.
Thesis structure: introduction, two chapters, conclusions and recommendations,
bibliography, annexes.
Purpose and objectives of the research. The purpose of the bachelor's thesis is to determine
the legal-criminal concept of detaining the offender and to study the theoretical-practical
problems related to this circumstance, which removes the criminal nature of the act. Achieving
the stated purpose is ensured by addressing the following objectives: investigating the history of
regulations on cases that remove the criminal nature of the act; performing the juridical-criminal
analysis of the provisions of the criminal norm of art. 37 CL from RM; disclosure of the degree
of application of the offender's detention; investigating the criminal law of other states in this
field; delimiting the detention of the offender from other causes, which removes the criminal
nature of the deed; highlighting the grounds and conditions for the legality of the occurrence of a
damage in the process of detaining the offender; delimitation of the measure of detention of the
criminal-executive offender and of the contravention detention; highlighting the procedural
conditions regarding the detention of the offender; description of the ECHR's practice on the
detention of the offender; the elaboration of a set of measures, meant to ensure the effective
realization of the right to detain the offender.
The bachelor's thesis represents an attempt at a complex analysis of the institution of
detaining the offender as a case that removes the criminal nature of the deed, taking into account
the practice of applying the provisions of art. 37 of the Criminal Code of the Republic of
Moldova by the judicial bodies as well as the latest achievements in the doctrine of criminal law
in the Republic of Moldova and other states. The novelty and scientific originality of the results
obtained consists in the fact that a complex investigation was carried out of a wide range of
unresolved theoretical-practical issues, related to the detention of the offender as a cause that
excludes the criminal nature of the deed.
From the theoretical point of view, the conclusions regarding the essence and content of the
institution of the offender’s detention are of great scientific interest for the functions and the
efficiency of the corresponding criminal norms, which in large part, leads to a further
examination of the legal mechanism for achieving the right to detain the offender in the judicial
practice.

5
 The applicative value of the paper. The rooting of the elaborated recommendations and
proposals allows to avoid, in the future, multiple errors in the process of applying the regulations
regarding: the detention of the offender as a case that removes the criminal character of the deed;
when causing damage during his detention; raising the effectiveness of the application of
appropriate criminal law rules; when organizing the prophylaxis and prevention of situations of
causing excessive damage, not dictated by the need to detain the offender.
The materials of the paper can be used in the study process, they can serve as a theoretical-
practical basis for the elaboration of scientific papers.

Introducere

Actualitatea temei. Actualmente, ne confruntăm cu un nivel al infracționalității, unde o

parte considerabilă o constituie infracțiunile grave și deosebit de grave. Totodată, se observă și o
consolidare a nivelului de organizare a infractorilor și, respectiv, creșterea nivelului de
profesionalism al acestora. Toate acestea duc la recunoașterea sarcinii de luptă cu
infracționalitatea ca fiind una primordială pentru stat, societate și fiecare cetățean aparte luat.
Una dintre cauzele latenței infracționalității și a descoperirii insuficiente a lor îl reprezintă
faptul că de multe ori nu se reușește a reține infractorii în flagrant, la locul faptei sau în rezultatul
desfășurării măsurilor speciale de investigații. Urmare a acestui fapt, adeseori de către ei sunt
comise alte infracțiuni cu un grad de pericol din ce în ce mai avansat. În acest context, devine
evident și clar rolul pe care îl are instituția reținerii infractorului în procesul prevenirii,
combaterii și dezrădăcinării faptelor socialmente periculoase.
Unul dintre mijloacele de luptă cu infracționalitatea îl prezintă urmărirea penală a
persoanelor care au comis infracțiuni. Premiza acesteia o reprezintă reținerea infractorilor.
Utilitatea și valoarea socială a acesteia constă în faptul că ea asigură atragerea celor vinovați la
răspundere penală și recuperarea prejudiciilor cauzate prin infracțiune, adică contribuie la
realizarea prevederilor principiului inevitabilității răspunderii; înlătură pericolul comiterii de
către cei reținuți a altor infracțiuni. Măsurile de reținere a infractorilor au o importanță
preventivă enormă, ele fiind exprimate în faptul că virtutea unei eventuale răspunderi penale și a
suportării unor posibile prejudicii, persoanele se abțin de la comiterea infracțiunilor. În legătură
cu acest fapt, capătă valență perceperea și aplicarea corectă a reglementărilor normative din
domeniul reținerii infractorului.
Este cunoscut și faptul că, de frecvente ori, cetățenii de rând și persoanele din cadrul
organelor de drept, încercând să curme comiterea infracțiunilor și să rețină infractorii, sunt
nevoiți să comită ei înșiși fapte, însoțite de prejudicierea valorilor sociale ocrotite de legea
penală. Aprecierea juridică a acestor acțiuni este una vagă, neevidentă, deoarece după trăsăturile
sale externe ele coincid cu anumite fapte infracționale. Din acest considerent statul încearcă să
utilizeze toate pârghiile, metodele și mijloacele pe care le are la dispoziție pentru intensificarea
luptei cu cele mai periculoase reflectări ale infracționalității, determinând în același timp și
procedura conform căreia măsurile de reținere a infractorilor să fie recunoscute legale.
Formulările și prevederile stipulate în textul art. 37 din CP al RM nu sunt pe deplin reușite.
Ea nu reglementează posibilitatea aplicării forței fizice, a armelor de foc sau a altor mijloace
speciale în cadrul reținerii infractorului. Această normă, de asemenea, nu ne spune nimic despre

6
consecințele juridice ale cauzării de prejudicii infractorului reținut în rezultatul aplicării acestor
arme sau mijloace. Din acest considerent, reprezentanții organelor de drept și nu numai preferă
să evite aplicarea lor din considerentul existenței anumitor incertitudini în această privință și al
urmărilor care ar putea surveni. Urmare a acestui fapt, de frecvente ori, infractorii reușeau să se
eschiveze de la răspunderea penală.
În legătură cu acest fapt, este evidentă importanța pe care o are norma de drept penal
referitoare la reținerea infractorului în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei.

În virtutea celor expuse, este actuală și oportună încercarea de a examina prevederile de bază
ale instituției reținerii infractorului, de a urmări evoluția ei sub aspect istoric, de a o compara cu
normele similare din legea penală a altor state, de a efectua o analiză a prevederilor legale în
vigoare care reglementează actul de reținere a infractorului, venind cu propuneri în vederea
perfecționării normelor corespunzătoare din legea penală și a practicii de aplicare a acestora.
Actualitatea cercetării mai este determinată și de necesitatea ridicării nivelului de cultură
juridică a cetățenilor, marea parte a cărora identifică dreptul penal cu un mecanism de reprimare,
neluând în calcul conținutul pozitiv al normelor penale. Schimbări substanțiale necesită și
conștiința juridică a reprezentanților organelor de drept, ea urmând a fi direcționată, în primul
rând, spre asigurarea drepturilor omului în sfera justiției penale.

Gradul cercetare a temei: La elaborarea tezei de licență, chestiunea referitoare la

cercetarea științifică a instituției reținerii infractorului generează multiple discuții, în teoria și
practica dreptului penal, ea fiind una din cele mai importante și complexe ale acestui domeniu.
Cercetării ei i-au acordat atenție, în diferite perioade de timp, mai mulți savanți din domeniul
dreptului penal, și anume: Antoniu G., Bulai C., Dongoroz V., Oancea I., Stănoiu R., Ungureanu
A., Vasiliu T., Doru P., Papadopol V., Zolyneac M., Macari I., Borodac A., Brestova N., Baulin
Iu., Bușuev Gh., Vladimirov V., Didenco V., Zvecearovschi I., Cozac V., Pohmelkin V., Saharov
A., Sluțchi I., Taganțev N., Ncacenco V., Șavgulidze T., Iacubovici M. ș.a.
Însă, marea majoritate a acestor cercetări s-a desfășurat până la inițierea schimbărilor
radicale din domeniul social, economic, politic și juridic, care necesită, la moment, noi abordări
științifice a cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei.
Și acum, subiectul reținerii infractorului este cercetat de specialiștii din domeniu, fiind trecuți
în revistă următorii autori: Alecu Gh., Bodoroncea G., Boroi A., Tudorel T., Bulai B., Udroiu
M., Mitrache C., Barbăneagră A., Dolea I., Danileț C., Bulat E., Vidaicu M., Osoianu T., Mariț
A., Grama M., Botnaru S., Blinnicov V., Grigoriev V., Kelina S., Maximov S., Miliucov S.,
Naumov A., Orehov V., Rabadanov A., Sicinava I., Smirnova L. și mulți alții.
Aportul adus științei juridice, în general, și dreptului penal, în parte, prin opiniile acestor
oameni de știință se regăsește în cadrul prezentei teze de licenţă, ele ținând în vizor științific
evoluția legii penale a RM referitoare la reținerea infractorului în calitate de cauză care înlătură
caracterul penal al faptei.
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul tezei de doctor îl reprezintă determinarea noțiunii juridico-
penale a reținerii infractorului și studierea problemelor-teoretico practice legate de această
circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei, soldate cu elaborarea unui complex de
recomandări în vederea perfecționării, eficientizării prevederilor legislației și a activității practice
din acest domeniu.

7
Realizarea scopului trasat, în dependență de gradul de elaborare științifică a problemei, este
asigurată prin soluționarea următoarelor obiective:
- cercetarea, sub aspect istoric, a reglementărilor privind cauzele care înlătură caracterul penal al
faptei;
- analiza și sistematizarea reglementărilor normative și a literaturii de specialitate din domeniul
reținerii infractorului;
- efectuarea analizei juridico-penale a prevederilor normei penale de la art. 37 CP al RM;
- a expune sfera de aplicare a reținerii infractorului ca circumstanță care înlătură caracterul penal
al faptei;
- cercetarea legii penale a altor state în latura reglementării instituției reținerii infractorului;
- delimitarea reținerii infractorului de alte cauze care înlătură caracterul penal al faptei;
- a specifica deosebirile dintre reținerea infractorului în calitate de cauză care înlătură caracterul
penal al faptei și alte norme (situații) cu efecte similare;
- evidențierea, în baza analizei teoretice, a temeiurilor și condițiilor legalității cauzării de
prejudicii în procesul reținerii infractorului;
- aprecierea gradului de perfecțiune a structurii normative a reglementărilor din domeniul
reținerii infractorului;

Baza metodologică a cercetării - o reprezintă teoria materialistă a cunoașterii

fenomenelor sociale. În procesul elaborării tezei de licenţă, au fost aplicate astfel de metode de
cercetare social-juridică generale, precum: comparativă, gramaticala, dialectică, sistemică,
analiza, sinteza, modelarea.
La categoria metodelor de cercetare particulare aplicare se atribuie analiza istorico-juridică a
legislației referitoare la reținerea infractorului; analiza logico-juridică a normelor din partea
generală și partea specială a CP al RM referitoare la reținerea infractorului, precum și anumite
metode social-juridice concrete: analiza materialelor din practica judiciară, statistici etc.
Baza normativă a lucrării o reprezintă Constituția RM, Codul penal al RM, Codul de
procedură penală al RM, prevederile legii penale a altor state și practica judiciară a organelor de
drept din RM și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Teza de licenţă, reprezintă o încercare de analiză complexă a instituției reținerii infractorului
în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei, cu luarea în calcul a practicii aplicării
prevederilor art. 37 CP al RM de către organele judiciare precum și a realizărilor de ultimă oră
din doctrina de drept penal din RM și din alte state.
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute constă în faptul că a fost realizată
o cercetare complexă a unui spectru larg de chestiuni teoretico-practice nesoluționate, legate de
reținerea infractorului în calitate de cauză care exclude caracterul penal al faptei. Necătând la
faptul că există un anumit număr de publicații la acest subiect, prezenta cercetare este unică după
conținutul său de la adoptarea noii legi penale a Republicii Moldova, aici fiind efectuată o
analiză sistemică a reținerii infractorului, a locului și importanța ei în sistemul de măsuri care
înlătură caracterul penal al faptei.

8
 În textul lucrării sunt, pentru prima dată în RM, cercetate chestiunile referitoare la limitele
legalității prejudiciului cauzat în procesul reținerii infractorului și a răspunderii penale pentru
depășirea acestor limite. Sunt, de asemenea, înaintate și justificate propuneri de perfecționare a
reglementărilor din domeniul reținerii infractorului în calitatea ei de cauză care înlătură
caracterul penal al faptei.

Valoarea aplicativă a lucrării – Introducerea și propunerile elaborate în cadrul lucrării

permite a evita, pe viitor, multiple erori în procesul aplicării reglementărilor referitoare: la
reținerea infractorului în calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei; la cauzarea de
prejudicii cu ocazia reținerii acestuia; la ridicarea eficienței aplicării normelor de drept penal
corespunzătoare; la organizarea profilaxiei și prevenirii situațiilor de cauzare a prejudiciilor
excesive, nedictate de necesitate la reținerea infractorului.
Importanță aplicativă a cercetării se regăsește în următoarele domenii:
a) în domeniul cercetării științifice – materialele lucrării pot servi ca temei pentru revizuirea și
perfecționarea de mai departe a întregului sistem de măsuri care înlătură caracterul penal al
faptei; pentru lărgirea sferei interpretării unice în procesul studierii lor;
b) în activitatea de elaborare a normelor de drept – propunerile formulate în conținutul tezei de
doctor pot fi de folos în procesul de operare a completărilor și modificărilor în legea penală în
vederea perfecționării conținutului ei;
c) în activitatea de aplicare a normelor de drept – recomandările elaborate în procesul
elaborării tezei de doctor pot contribui la perfecționarea practicii de aplicare a prevederilor art.
37 CP al RM;
d) în activitatea educativă – concluziile și recomandările formulate în lucrare pot servi în
calitate de material aplicat în procesul de ridicare a nivelului culturii juridice a populației și
conștiinței juridice profesionale a reprezentanților organelor de drept.

Structura și volumul lucrării: Lucrarea este executată în volumul ce corespunde

cerințelor din domeniu. Conținutul ei este determinat de scopul și obiectivele tezei. Lucrarea
cuprinde Introducerea, două Capitole, Concluziile generale și recomandările, Bibliografia, Lista
abrevierilor, Anexe, Structura lucrării corespunde în totalitate scopului și obiectului de cercetare.
Introducerea lucrării este descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea
problemelor de cercetare, scopul și obiectivele lucrării, semnificația teoretico-practică și valoarea
aplicativă a cercetării, problema științifică de importanță majoră soluționată, noutatea și
originalitatea științifică a rezultatelor cercetării, metodologia cercetării, rezultatele științifice
principale, înaintate spre susținere etc.
CAPITOLUL I. care este intitulat „Reținerea infractorului în sistemul cauzelor care înlătură
caracterul penal al faptei’’, la acest capitol o atenție deosebită se acordă caracterul penal al
faptei, sfera de aplicare și constatarea cauzelor care înlătură caracterul penal al faptei, constatând
că existența uneia dintre cauzele justificative este dovada că fapta încriminată nu este,
concomitent, și contrară dreptului. Deci, se vorbește despre reținerea infractorului la confluența
normelor procesuale și materiale, fiind pus accentul pe momentul că reținerea este un termen cu
mai multe sensuri, polisemantic, prin care, în dependență de un anumit context, sunt reflectate
diferite fapte juridice, atât din domeniul dreptului, cât și din afara acestuia; despre conceptul,
caracteristicile și efectele acestei cauze justificative, menționând că specificul juridic al acțiunilor
legate de reținerea infractorului este interpretat în mod diferit în literatura de specialitate; este

9
caracterizată instituția reținerii infractorului prin prisma reglementărilor de drept penal din alte
state: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Spania, Federația Rusă etc.
CAPITOLUL II. care este intitulat ,, Reținerea infractorului – condiții de validitate în
calitate de cauză care înlătură caracterul penal al faptei’’, În conținutul capitolului se
menționează că în art. 25 al Constituției este consfințit faptul că libertatea individual și siguranța
persoanei sunt inviolabile. Reținerea unei persoane este permisă numai în cazurile și cu
respectarea procedurilor prevăzute de lege, adică de Codul de procedură penală, de legi cu
caracter procesual sau de alte legi care stabilesc atribuțiile unor categorii de funcționari cu statut
juridic special.

Ca și în cazul altor cauze care înlătură caracterul penal al faptei, persoana este împuternicită
de a cauza prejudicii infractorului doar cu respectarea anumitor condiții, fixate expres de lege sau
care decurg din prevederile ei. Numărul acestor condiții trebuie să fie unul minim, fiind luată în
calcul durata scurtă a reținerii și caracterul de stres care o însoțește.
Am susținut și argumentat momentul că valoarea obiectului protecției juridice în cazurile
depășirii limitelor legale ale reținerii infractorului depinde, în mod direct, de caracterul și gradul
de pericol social al faptei infracționale, de persoana infractorului, de comportamentul acestuia în
momentul reținerii și de respectarea condițiilor legalității cauzării prejudiciului, iar depășirea
limitelor legale de cauzare a prejudiciilor la reținerea infractorului poate avea loc în următoarele
două cazuri: 1) când prejudiciul cauzat infractorului nu corespunde, în mod vădit, gradului de
pericol al faptei comise; 2) când prejudiciul grav adus infractorului deși este comensurabil cu
pericolul social al atentatului, însă, în mod evident, nu corespunde circumstanțelor relativ
favorabile ale reținerii infractorului.
În cadrul concluziilor la acest capitol am susținut că includerea acestei cauze, care înlătură
caracterul penal al faptei, în legea penală a Republicii Moldova, a creat premize pentru
perceperea caracterului ei juridico-social, pentru determinarea temeiurilor și condițiilor cauzării
prejudiciului, a mărimii lui, pentru delimitarea acestei cauze de alte circumstanțe care înlătură
caracterul penal al faptei, precum și pentru excluderea lacunelor și incertitudinilor de pe acest
segment.

10