Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA DE PROIECT
APARATE ELECTRICE PENTRU COMANDĂ AUTOMATĂ
Contactoare
Demaroare
Întrerupătoare automate
Relee intermediare
• Construcţie
• Parametrii tehnici
• Funcţionare
2
Cuprins
Argument…………………………………………………………………… pg.4
Cap.I. Generalităţi………………………………………………………….. pg.5
Cap.II. Contactoare …………. ……………………………………………. pg.7
Cap.III. Demaroare ………………….…………………………………….. pg.12
Cap. IV. Întrerupătoare automate ……………………………..…………… pg. 15
Cap.V. Relee intermediare ……………………………………...................... pg. 20
Bibliografie..................................................................................................... pg.25
Anexe ……………………………………………………………………….. pg. 26
3
ARGUMENT
În cadrul acestui proiect sunt tratate aparatele electrice de comutaţie şi
aparatele electrice de protecţie,utilizate în domeniul producerii, transportului şi
distribuţiei energiei electrice. Ele se găsec în numeroase variante constructive şi
funcţionale, în toate instalaţiile electrice îndeplinind în circuitele dintre sursele de
energie şi receptoare, funcţii de o deosebită importanţă.
În primul capitol al proiectului am enumerat mărimile caracteristice ale
aparatelor electrice şi solicitările care apar în timpul exploatării.
În funcţionarea aparatelor, atât în condiţii normale de serviciu, cât şi în caz de
avarii, fiecare dintre elementele componente este supus unor anumite solicitări, la
care trebuie să reziste în bune condiţii, timp de 10-20 ani,fără a fi necesare alte
intervenţii ale personalului de exploatare.
În al doilea capitol am explicat principiul de funcţionare, am enumerat tipurile
constructive, mărimile caracteristice şi problemele de exploatare.
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică,
electromagnetică sau pneumatică,cu o singuă poziţie stabilă, capabil de a stabili,
suporta sau întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit,
inclusiv curenţii de suprasarcină.
În al treilea capitol găsim principiul de funcţionare ale demaroarelor
Aparatele pentru comandă automată sunt acţionate de la distanţă sau de către
relee de protecţie.Din această categorie fac parte: contactoarele şi ruptoarele.
contactoarele cu relee şi întrerupătoarele automate care au în special rol de protecţie.
4
Capitolul I GENERALITĂŢI
Aparatele electrice se găsesc în numeroase variante constructive şi funcţionale
în toate instalaţiile electrice îndeplinind, în circuitele dintre sursele de energie şi
receptoare, funcţii de deosebită importanţă : închiderea, deschiderea sau comutarea
circuitelor electrice ; supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor.
În funcţie de rolul îndeplinit în instalaţia electrică, aparatele includ în
construcţia lor : căi de curent ; circuite magnetice ; mecanisme de acţionare şi de
blocare ; dispozitive de stingere a arcului electric ; construcţia metalică sau carcasa
aparatului.
Aparatele complexe pot include în construcţia lor ansamble sau chiar aparate
mai simple cu rol de comandă, semnalizare, protecţie etc. Există două categorii mari
de aparate : aparate acţionate manual şi aparate acţionate de la distanţă sau de către
releele de protecţie.
În proiectul meu,am descris aparatele pentru comandă automată. Din această
grupă fac parte : contactoarele şi ruptoarele, contactoarele cu relee şi întrerupătoarele
automate de joasă tensiune.
Principalele mărimi caracteristice sunt:
Tensiunea nominală. Din care distingem tensiunea nominală de izolare,
pentru care a fost dimensionat aparatul, tensiunea nominală de utilizare la care este
folosit aparatul şi care poate fi mai mică sau egală cu cea de izolare şi tensiunea de
comandă dacă aparatul are un sistem de comandă de la distanţă.
Curenţii nominali. Se distinge curentul nominal termic pe care aparatul
îl poate suporta timp de 8h fără ca încălzirea diferitelor sale părţi să depăşeacă
limitele admisibile şi curentul nominal de utilizare stabilit de constructor în funcţie de
alţi curenţi.
5
Capacitatea de comutaţie. La aparatele de joasă tensiune, capacitatea de
comutaţie se exprimă prin curentul de rupere, cel mai mare curent, pe care este
capabil să-l întrerupă sub o tensiune dată şi prin curentul de închidere.
Servicii nominale. Din care distingem serviciul continuu, serviciul
intermitent şi cel de scurtă durată.
Frecvenţa de conectare este data de relaţia :
6
Capitolul II CONTACTOARE
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică,
electromagnetică sau pneumatică, cu o singură poziţie stabilă, capabil de a stabili,
suporta şi întrerupe curenţii în condiţii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv
curenţii de suprasarcină.
Clasificare :
- contactoare de curent continuu - BC 60 ; MC 80 ; 100 ; 150 ; RMC 80 ; 150;
- contactoare de curent alternativ;
- contactoare de comandă : CC - 6A;
- contactoare de forţă şi comandă:
- TCA 6 ; 10 ; 32 ; 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400 A
- AR 6 ; 10 ; 16 ; 25 ; 40 ; 63 ; 100 ; 160 ; 250 ; 400 ; 600 A
- RG 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400.
Elementele componente ale unui contactor sunt:
1. Circuitul principal de curent : borne de racord la circuitul exterior, contacte fixe şi
contacte mobile ;
2. Circuitul de comandă : bobina electromagnetului de acţionare, contactele de
autoreţinere şi butonul de comandă ;
3. Circuitele auxiliare : contacte de blocare,semnalizare ;
4. Dispozitivele de stingere a arcului electric : camere de stingere, bobine de suflaj.
8
a - schema constructivă ; b - schema electrică ; 1 - contact fix ; 2 - contact
mobil ; 3 -armătura electromagnetului ; 4 - legătura flexibilă ; 5 - electromagnet ; 6 -
înfăşurare ; 7- camera de stingere ; 8 - buton de comandă ; 9 - resort de dechidere ; 10
- placa de bază ; 11 - borna de racord ; I - circuit principal ; II - circuit de comandă.
9
Dupa felul curentului din circuitul principal contactoarele si ruptoarele pot fi:
Cu acţionare prin electromagneţi, aceasta este soluţia cea mai frecvent
folosită, ea prezentând o serie de avantaje.
Cu aer comprimat, îndeosebi la contactoarele de curent continuu pentru
curenţi mari, unde este necesară separarea rapidă a contactoarelor.
Cu acţionare mecanică, prin arbori cu came; metoda este utilizată rar şi
numai la intensităţi mici.
Mărimile caracteristice ale unui contactor sunt:
Tensiunea nominală U – tensiunea la care se dimensioneaza izolaţia
aparatului, distanţele de străpungere şi conturnare.
Curentul nominal I – curentul pe care îl poate suporta circuitul
principal al contactorului fără a depăşi în regim normal de lucru încălzirea admisă.
Frecvenţa de acţionare – numărul maxim de acţionări pe care
contactorul le poate executa într-o unitate de timp.
Durata relativă de conectare – care este standardizată şi frecvenţa de
conectare, ambele determină clasele de lucru sau regimurile de lucru pentru
contactoare.
Funcţionarea contactorului :
La alimentarea bobinei cu tensiune în jurul ei se produce un câmp magnetic,
atrage miezul magnetic mobil pentru a închide circuitul magnetic. Miezul magnetic
mobil fiind fixat de puntea mobilă a contactelor le deplasează şi acestea îşi schimbă
poziţia ( cele deschise se închid, iar cele închise se deschid). Contactorul se menţine
în această stare atât timp cât bobina sa este alimentată cu tensiune.
Contactorul se utilizează împreună cu 2 butoane: 1 buton de pornire normal
deschis , care prin închidere alimentează cu tensiune bobina şi un buton de oprire
normal închis care prin deschidere întrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei.
Deoarece butoanele folosite sunt cu revenire în paralel cu butonul de pornire se
conectează contactul normal deschis 2 - 4 al contactorului care se numeşte contact de
automenţinere prin intermediul căruia se menţine alimentarea bobinei cu tensiune.
10
Pentru contactoarele de curent alternativ exista 4 categorii tipice de regim de
lucru :
- AC 1 - corespunzător sarcinilor pur rezistive;
- AC 2 - corespunzător motoarelor cu inele;
- AC 3 - corespunzător motoarelor cu rotorul în scurtcircuit;
- AC 4 - corespunzător regimului de lucru cu şocuri şi inversări de sens.
Combinaţia contactor - releu termic se poate face în construcţie închisă sau
deschisă. Se utilizează un contactor în cazul AC 3 sau două contactoare în cazul AC
4, care au rolul de a alimenta cu tensiune motorul şi un releu termic care are rolul de
a proteja motorul la curenţi de suprasarcină. Se utilizează împreună cu butoane de
pornire respectiv de oprire.
AC 3 - este format dintr-un contactor electromagnetic şi un releu termic
amplasate într-o cutie de ebonită pe capacul căreia se află cele două butoane : butonul
de pornire (negru) ; butonul de oprire (roşu).
AC 4 - este format din două contactoare electromagnetice ; un releu termic ;
două butoane de pornire ; un buton de oprire şi se realizează în construcţie deschisă.
Contactorul serveşte la închiderea şi deschiderea circuitului de alimentare a
motorului, la comanda dată de un operator.
Blocul de relee termice protejează motorul şi instalaţia împotriva
suprasarcinilor, comandând deschiderea automată a contactorului. Releele
electromagnetice asigură protecţie contra scurtcircuitelor, ele comandând automat în
cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece contactorul nu are o
capacitate suficientă de rupere la scurtcircuit, este indicat să se prevadă în circuit o
protecţie suplimentară cu siguranţe.
Dupa cum s-a aratat în paragrafele anterioare, contactoarele se utilizează în
instalaţiile electrice împreună cu diferite alte accesorii, ca: blocuri de relee, butoane,
siguranţe, dispozitive de semnalizare, în funcţie de cerinţele schemei. Aceste
combinaţii de aparate se pot ansambla pe plăci comune introduse în tablouri de
comandă sau cutii capsulate ori pot fi grupate pe categorii de aparate în interiorul
panourilor.
11
Cea mai uzuala combinaţie este contactorul cu relee termice, denumit
si demaror magnetic, realizat uzual atât în execuţie deschisă, cât şi închisă.
Pentru protecţia împotrica curenţilor de scurtcircuit, în amontele contactorului cu
relee termice trebuie montat un întrerupător automat sau siguranţe fuzibile adecvate.
12
Capitolul III DEMAROARE
13
Aparatul poate fi acţionat de la butoanele de comandă încorporate sau printr-un
circuit realizat de utilizator astfel : cuplare cu un buton NO legat la bornele 13-14 ale
contactorului DIL-K…, decuplare cu un buton NC legat la borna 95 a releului termic
H0-2K … În serie cu bobina de acţionare. În cazul eventualei decuplări a releului
termic revenirea se face apăsând butonul DECUPLAT a aparatului. Valori maxime
ale dispozitivelor de protecţie la scurtcircuit ( siguranţă gG) utilizabile la căile de
curent :
DIL-K 25A
DIL-K 35A
DTMn-K11 poate fi încărcat cu cel mult 20A
Utilizare şi funcţii : în principal pentru cuplarea – decuplarea manuală şi
protecţia motoarelor utilajelor individuale împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor
şi recuplării.
14
Capitolul IV ÎNTRERUPĂTOARE AUTOMATE
Spre deosebire de contactoare , întrerupătoarele automate de joasă tensiune ,
sunt prevăzute cu un zăvor mecanic , care blochează contactele principale după ce
acestea au fost închise manual de către un operator. La comanda voită a unui operator
sau la comanda automată a unui releu de protecţie din interiorul întrerupătorului , se
îndepărtează zăvorul mecanic care eliberează contactele principale, iar acestea se
deschid cu mare viteză sub acţiunea unor resorturi puternice.
Oricare ar fi varianta constructivă, un întrerupător automat este construit din
următoarele elemente componente:
16
ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suportă vibraţii şi socuri
mecanice importante.
Folosirea zăvorârii mecanice are însă şi dezavantaje, cele mai importante fiind:
19
Capitolul IV RELEE INTERMEDIARE
Generalităţi despre relee
• Releele reprezintă categoria cea mai importantă de aparate din cuprinsul unei
instalaţii de protecţie şi comandă automată.
În general, prin releu se înţelege un aparat care fiind supus unei acţiuni
exterioare, realizează automat o operaţie pentru o gama data de valori ale mărimii
aplicate la intrare care provocă acţionarea acestuia.
În funcţionarea oricărui releu este caracteristică variaţia bruscă (în salt) a
mărimii de ieşire, când mărimea de intrare, de regula, atinge sau depăşeşte o valoare
prescrisă, numită valoare de acţionare (excitare). La scăderea mărimii de intrare sub
o anumită valoare, numită valoare de revenire are loc saltul invers al mărimii de
ieşire.
Raportul între valoarea de revenire şi cea de acţionare se numeşte factor de
revenire Krev.
• Mărimile care caracterizează un anumit releu sunt următoarele:
-natura mărimii de intrare (sau acţionare )
-puterea ce trebuie absorbită la intrare, pentru ca releul să acţioneze (cu valori
cuprinse între sub 1W şi circa 40W);
-curentul (puterea) rezultat în circuitul de ieşire, în condiţile unei tensiuni
admisibile date şi în funcţie de natura sarcinii (de exemplu, se spune că un contact
rupe 2A la 110V şi sarcină rezistivă, sau 0,5A la 220V şi sarcină inductivă)
-numărul şi poziţia contactelor releului : Un releu poate avea un număr de contacte
normal deschise şi (sau) un număr de contacte normal închise. Prin poziţia normala a
unui contact se înţelege poziţia acestuia când releul este neexcitat (sau poziţia în stare
de magazie a releului );
-domeniul de acţionare sau gama de reglaj pentru mărimea de intrare ;
-timpul propriu de acţionare, care măsoară timpul scurs între momentul aplicării
mărimii de acţionare, până la închiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la
20
relee instantanee, la valorii de 0,1….10s şi mai mult, în cazul releelor cu acţionare
temporizată prin construcţia lor).
Clasificare relee
Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.
• După principiul de construcţie şi funcţionare a elementului sensibil al
releului se deosebesc:
-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate);
-relee electrodinamice (fără fier sau cu fier);
-relee magnetoelectrice;
-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice);
-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz şi element de execuţie electromecanic).
• După natura mărimilor aplicate la intrare se deosebesc:
-relee de curent (pt curent continu sau alternativ) ;
-relee de tensiune (pt tensiune continuă sau alternativă) ;
-relee de putere (activă, reactivă, aparenta) ;
-relee de impedanţă (de rezistenţă, reactantă, impedantă) ;
-relee de frecvenţă (sau de alunecare) ;
-relee de defazaj (de succesiune a fazelor ).
• Dupa felul variaţiei mărimii de acţionare, adică a mărimii de la intrare a
releului, se deosebesc:
-relee maximale, a căror acţionare se produce atunci când mărimea de intrare
depăşeşte o anumită valoare maximă, dinainte stabilită;
-relee minimale, a căror acţionare se produce atunci când mărimea de intrare scade
sub o anumită valoare minimă, dinainte satabilită;
-relee direcţionale, a căror acţionare se produce numai la schimbarea sensului
mărimii de intrare (de exemplu, schimbarea sensului unei puteri electrice, în cazul
releelor direcţionale;
-relee diferenţiale, a căror acţionare se produce atunci când diferenţa valorilor a două
mărimi aplicate la intrare devine, în valoare absolută, mai mare decât o valoare
dinainte stabilită.
21
RELEE ELECTROMAGNETICE INTERMEDIARE
În cazurile în care capacitatea de rupere a contactelor sau numărul de contacte de
lucru ale releelor principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.)
sunt insuficiente se folosesc relee inermediare .
22
Timpul de acţionare a releelor inermediare este de numai câteva sutimi de
secundă şi din această cauză, ele influienţiaza puţin asupra timpului de acţionare a
protecţiei.
23
Cel mai utilizat releu intermediar este releul RI 13. Este prevăzut cu 3 grupe de
contacte şi cu elementele constructive prezentate mai sus. Se poate utiliza atât în
circuitele de curent continuu cât şi în cele de curent alternativ în funcţie de tipul
bobinei. Priza de releu este de tip CF 11. Bobina este conectata la contactele 2
respectiv 10 a prizei , iar în curent continuu plusul la 2 şi minusul la 10.
1. Relee de timp - faţă de releele intermediare sunt prevăzute cu un dispozitiv
de temporizare care provoacă închiderea sau deschiderea unor contacte după un
anumit timp (care se poate regla) de la alimentarea bobinei releului cu tensiune. În
funcţie de construcţia dispozitivului de temporizare există 2 categorii de relee de
timp:
a) Releu de timp cu dispozitiv de temporizare mecanic - (Rtpa -7) este format din:
- 4 grupe de contacte;
- tija de selecţie a contactelor de temporizare;
- buton de reglare a domeniului de temporizare (6s ; 60s ; 6min ; 60 min ;
6ore);
- buton de reglare a timpului de acţionare pe un anumit domeniu;
- dispozitiv de temporizare sub forma unui mecanism de ceas acţionat de un
motor electric;
- elemente electronice auxiliare (punte redresoare , rezistenţe).
b) Releu de timp cu dispozitiv de temporizare electronic (MET 13) este format din :
- 3 grupe de contacte;
- dispozitiv de temporizare electronic;
- buton de reglare a timpului de acţionare.
24
BIBLIOGRAFIE
• Sabina Hilohi şi colectiv :
- Instalaţii şi echipamente electrice, Manual pentru licee industriale clasele
IX-X , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
• Ion Cioc :
- Instalaţii şi echipamente , tehnologia meseriei. Manual pentru licee
industriale clasele XI-XIII, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
• Florin Mareş şi colectiv:
- Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare şi
automatizări , Manual pentru licee industriale clasele XI-XII, Ed.
Economică Filieră Tehno – Bucureşti.
• Năstase Bichir şi colectiv :
- Maşini, aparate, acţionări şi automatizări – Manual pentru clasele XI-XII,
licee industriale, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1991
• Mircea Popa şi colectiv:
- Maşini electrice şi automatizări, manual pentru licee industriale, clasele XI-
XII, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
• Ion Cioc şi colectiv :
- Tehnologia fabricării , întreţinerii şi reparării maşinilor şi aparatelor
electrice. Manual pentru licee industriale clasa a XII-a, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977
25
26
27
28
29
30