Sunteți pe pagina 1din 18

Cursul 1.

1. Ce sunt societăţile de clasificare navală şi care este scopul lor?


Societăţile de Clasificare Navală sau Registrele de Clasificare Navală, cum sunt, în general, cunoscute,
sunt instituţii de stat, organizaţii non-guvernamentale, constituite în scopul:
• stabilirii și menținerii standardelor tehnice pentru proiectarea, construcția și exploatarea în deplină
siguranţă a navelor de suprafaţă şi a submersibilelor, a platformelor de foraj marin şi a altor tipuri de
structuri offshore;
• verificării şi confirmării stării tehnice a navelor de transport, precum şi a certificării posibilităţii
acestora de a naviga în siguranţă în mediul marin şi sau pe căile navigabile interioare (fluvii, canale).
2. Ce este certificatul de clasă al unei nave?
Certificatul de clasă este un act, eliberat de Societatea de Clasificare Navală, în baza căruia se stabilesc
condiţiile de asigurare atât pentru navă cât şi pentru mărfurile pe care aceasta le transportă.
Certificatul de clasă al unei nave este valabil pe o perioadă de timp limitată. În 3 această perioadă, nava
este supusă unor vizite anuale, care au rolul de a atesta valabilitatea certificatului de clasă. La expirarea
perioadei de valabilitate a certificatului de clasă, nava este supusă unei vizite, din partea experţilor
societăţii de clasă, referatele întocmite cu această ocazie constituind documentele care stau la baza
reînnoirii certificatului de clasă.
3. Enumeraţi şi definiţi calităţile nautice statice ale nave
Calităţi nautice statice – flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea
 Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti (de a se menţina la suprafaţa apei – în cazul
navelor de suprafaţă respectiv de a se menţine la o anumită adâncime impusă – în cazul
submersibilelor) .
 Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după dispariţia
cauzei care a determinat scoaterea ei din această poziţie .
 Nescufundabilitatea este proprietatea navei de a-şi păstra flotabilitatea şi stabilitatea în cazul
inundării unui compartiment sau a unui grup de compartimente.
4. Enumeraţi şi definiţi calităţile nautice dinamice ale navei
Calităţi nautice dinamice – calitatea de a oscila lin, stabilitatea de drum, manevrabilitatea, calităţile de
marş.
 Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua mişcări periodice cu apmlitudine
mică şi perioadă mare, atât pe apă liniştită cât şi pe valuri.
 Stabilitatea de drum este proprietatea navei, aflată în mişcare, de a se menţine timp îndelungat
pe o anumită traiectorie impusă.
 Manevrabilitatea este proprietatea navei, aflată în mişcare, de a efectua schimbări rapide de
direcţie cu ajutorul instalaţiei de guvernare
Observaţie: stabilitatea de drum şi manevrabilitatea sunt calităţi nautice oarecum contradictorii.
Împreună ele definesc guvernabilitatea, însuşire complexă care exprimă comportarea generală a navei
pe timpul navigaţiei în diferite condiţii hidrometeorologice şi de exploatare.
 Calităţile de marş sunt acele însuşiri care conferă navei posibilitatea de a se deplasa cu viteze
cât mai mari la consumuri energetice cât mai mici.
Observaţie: Calităţile de marş ale navei depind, în mare măsură, de rezistenţa la înaintare şi de
propulsorul naval.
5. Definiţi nava pe baza criteriului mecanicii clasice.
Nava este definită ca un solid rigid cu geometrie complexă, care trebuie să îndeplinească o serie de
condiţii speciale legate de plutirea şi deplasarea sa prin apă, numite calităţi nautice.
6. Defniţi nava pe baza criteriului constructiv-elastic.
Nava este definită ca o grindă complexă, cu secţiune variabilă, liberă la capete, aşezată pe suportul
elastic asigurat de mediul de navigaţie şi supusă unei multitudini de sarcini statice şi dinamice,
deterministe sau aleatorii.
7. Definiţi nava pe baza criteriului sistemic.
Criteriul sistemic raportat la mediul de navigaţie
 Nava este definită ca un sistem dinamic liniar sau liniarizat, invariant în timp, care transformă
procesul de agitaţie al mării într-un proces de solicitare dinamică a elementelor de structură.
Criteriul sistemic raportat la sistemele şi echipamentele de bord.
 Nava este un sistem complex format din subsisteme ale sistemelor şi echipamentelor de bord. În
funcţie de tip şi destinaţie, navele maritime autopropulsate sunt echipate la bord cu o serie de
instalaţii, sisteme şi echipamente.

Cursul 2.
1. Definiţi planul diametral al navei şi comentaţi geometria navei în acest plan, utilizând figura de mai
jos (definiţi toate elementele din desen pe care le puteti identifica).

Planul diametral, PD, este un plan vertical longitudinal care împarte corpul navei în două părţi
simetrice. Privind în sensul normal de mişcare al navei, aceste părţi sunt:
 Bordul babord, Bb, situat în partea stângă a planului diametral;
 Bordul tribord, Tb, situat în partea dreaptă a planului diametral.
Conturul navei în planul diametral este definit de următoarele linii:
 1 Linia chilei, LK, este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa superioară a chilei.
Chila navei este şirul de table al învelişului fundului din dreptul planului diametral. Linia chilei
poate fi orizontală sau înclinată.
 2 Linia punţii în plan diametral, LPD, este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu
faţa inferioară a învelişului punţii; Linia punţii în plan diametral prezintă o curbură denumită
selatura punţii în plan diametral.
 3 Linia provei sau linia etravei este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa
exterioară a etravei. Etrava este construcţia de rezistenţă care închide nava la extremitatea
anterioară. Linia etravei poate avea forme diferite (dreaptă, evazată, curbată în formă de
lingură, frântă, cu bulb din table fasonate, cu bulb de tip picătură etc.) în funcţie de destinaţia
navei.
 4 Linia pupei sau linia etamboului este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa
exterioară a etamboului. Etamboul este construcţia de rezistenţă care închide nava la
extremitatea posterioară. Linia etamboului poate avea diferite forme, determinate de:
destinaţia navei, tipul propulsorului şi tipul organului activ al instalaţiei de guvernare.
2. Definiţi planul transversal al cuplului maestru şi comentaţi geometria navei în acest plan, utilizând
figura de mai jos (definiţi toate elementele din desen pe care le puteti identifica).

Planul transversal al cuplului maestru, este un plan transversal, vertical, care trece prin secţiunea
maestră şi împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:
 Partea prova, Pv, situată în partea din faţă în raport cu sensul normal de deplasare a navei;
 Partea pupa, Pp, situată în partea din spate în raport cu sensul normal de deplasare a navei.
Secţiunea maestră, denumită şi cuplu maestru este secţiunea transversală de arie maximă a navei.
În accepţiunea conceptelor teoretice ale arhitecturii navale, secţiunea maestră este dispusă la jumătatea
lungimii navei.
Conturul navei în planul transversal al cuplului maestru este definit de următoarele linii:
 1 linia fundului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia
acestui plan cu faţă superioară a învelişului fundului. Linia fundului în planul transversal al
cuplului maestru poate avea diferite forme (dreaptă, curbă, în V, stelată etc.)
 2 linia punţii în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia acestui
plan cu faţa superioară a învelişului punţii. Linia punţii în planul transversal al cuplului maestru
prezintă o curbură denumită selatura punţii în plan transversal, ea având rolul de a permite
scurgerea apei de pe punte în afara bordului.
 6 linia bordului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată din intersecţia
acestui plan cu faţa interioară a învelişului lateral al navei. Linia bordului în planul transversal al
cuplului maestru poate fi verticală sau înclinată.
Locul geometric al punctelor de intersecţie dintre linia punţii cu liniile bordurilor corespunzătoare
tuturor secţiunilor transversale de pe lungimea navei este o curbă în spaţiu, a cărei proiecţie pe PD
defineşte linia punţii în borduri, LPB (5).
3. Definiţi planul plutirii de plină încărcare şi comentaţi geometria navei în acest plan, utilizând
figura de mai jos (definiţi toate elementele din desen pe care le puteti identifica).

Planul putirii, PL, este un plan orizontal, longitudinal, care coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite
şi împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:
 Partea imersă sau carena este partea navei aflată sub apă;
 Partea emersă este partea navei aflată deasupra apei.
Conturul navei în acest plan este definit de: - 6 linia bordului în planul plutirii este linia rezultată din
intersecţia acestui plan cu faţa interioară a învelişului lateral al navei.

 Proiecţia pe PD este o dreaptă verticală care împarte secţiunea navei în PD în cele două părţi
nesimetrice: prova şi pupa.
 Proiecţia pe PL este o dreaptă orizontală, transversală care împarte secţiunea navei în PL în cele
două părţi nesimetrice: prova şi pupa.
 Proiecţia PD pe este o dreaptă verticală care împarte secţiunea navei în în cele două părţi
simetrice: babord şi tribord.
 Proiecţia PD pe PL este o dreaptă longitudinală, orizontală care împarte secţiunea navei în PL în cele
două părţi simetrice: babord şi tribord.
 Proiecţia PL pe PD este o dreaptă longitudinală, orizontală care împarte secţiunea navei în PD în cele
două părţi nesimetrice: imersă şi emersă.
 Proiecţia PL pe este o dreaptă transversală, orizontală care împarte secţiunea navei în în cele
două părţi nesimetrice: imersă şi emersă.
 Proiecţiile PL pe PD şi mai poartă denumirea de linie de plutire şi se notează WL. Pentru nava
aflată la plină încărcare linia e plutire se numeşte linia plutirii de plină încărcare şi se notează cu CWL.

In plus :
Lungimea la plutirea de plină încărcare, LCWL, este distanţa măsurată în PD, pe CWL, între punctele
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia etamboului şi linia etravei (Lungimea la plutirea de plină
încărcare, LCWL, este distanţa măsurată în PL, pe urma PD, între punctele de extrem).
Pescajul navei, T, este distanţa măsurată în , sau în PD, pe o direcţie verticală, între PB şi PL.

Cursul 3.
1. Comentaţi figura de mai jos (descrieţi desenul, identificaţi şi definiţi vectorii, comentaţi expresiile
analitice ale vectorilor, comentaţi coordonatele punctului G).

 In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din
dreapta, cu verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al
cuplului maestru. Cele doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de
coordonate care are originea in punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are
sensul pozitiv, orientat care prova, axa transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre
bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat catre punte.
 Greutate totală a navei G este definită de următoarele elemente caracteristice unei mărimi
vectoriale:
 ➢ punct de aplicaţie - este punctul G, numit centru de greutate al navei şi care reprezintă
centrul forţelor de greutate, 𝑞̅𝑖 , considerate paralele;
 ➢ modul – este dat de relaţia

➢ direcţie – verticală;

➢ sens – este orientat în jos. unde, s-a notat cu ∆, mărimea totală a forţei de greutate (numită
deplasament) 𝑀𝑔 = ∆
 Forma vectorială completă a forţei totale de greutate (numită şi forţă de deplasament) este
̅𝐺 = 0𝑖̅+ 0𝑗̅− ∆𝑘̅
 Centrul de greutate, 𝐺, al navei, are coordonatele 𝐺(𝑥𝐺, 𝑦𝐺 = 0, 𝐾𝐺̅̅)̅ şi corespunde situaţiei de
încărcare a navei.
 Observaţie: cota centrului de greutate se notează 𝐾𝐺̅̅̅ şi reprezintă distanţa, măsurată pe
direcţie verticală, între planul de bază şi centrul de greutate.
 Pentru a se asigura navei, în plan transversal, o poziţionare paralelă cu suprafaţa liberă a apei,
încă din faza de construcţie, se impune o distribuţie a greutăţilor de la bord astfel încât centrul
de greutate să fie conţinut în planul diametral, ceea ce înseamnă că ordonata acestuia trebuie să
fie nulă, 𝑦𝐺 = 0. Prin urmare, vectorul de poziţie al punctului de aplicaţie, 𝐺, al forţei de greutate
totală a navei (forţă de deplasament) are expresia:

2. Comentaţi figura de mai jos (descrieţi desenul, identificaţi şi definiţi vectorii, comentaţi expresiile
analitice ale vectorilor, comentaţi coordonatele punctului B)

In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din dreapta, cu
verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al cuplului maestru. Cele
doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de coordonate care are originea in
punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul pozitiv, orientat care prova, axa
transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat
catre punte.
Presiunea hidrostatică a mediului de navigaţie, neperturbat de valuri şi curenţi marini, se exercită pe
toată suprafaţa udată a carenei, 𝑆, şi are o distribuţie spaţială.
Din suprafaţa udată a carenei s-a detaşat o arie infinit mică, 𝑑𝑆, şi, din analiza desenului, se observă
că normala construită pe această arie infinit mică, face, cu axele sistemului de coordonate, unghiurile
diretoare (𝑛𝑥̂, 𝑛𝑦̂, 𝑛𝑧̂).
Forţa elementară de presiune hidrostatică, 𝑑𝐹̅ 𝑝, dispusă după direcţia normalei şi de sens contrar
acesteia, se scrie sub forma 𝑑𝐹̅ 𝑝 = −𝑝𝑑𝑆𝑛̅ care, proiectată pe axele sistemului de coordonate, devine
Forma vectorială completă a forţei de presiune hidrostatică (numită şi forţă de împingere Arhimede)
este: 𝐹̅ 𝑝 = 0𝑖̅+ 0𝑗̅+ 𝛾𝑉k
Punctul de aplicaţie al forţei de presiune hidrostatică este, 𝐵, şi se numeşte centru de carenă.
Centrul de carenă, 𝐵, al navei, are coordonatele 𝐵(𝑥𝐵, 𝑦𝐵 = 0, 𝐾𝐵̅̅).
Observaţie: cota centrului de carenă se notează 𝐾𝐵̅̅̅ şi reprezintă distanţa, măsurată pe direcţie
verticală, între planul de bază şi centrul de carenă. Pentru a se asigura navei, în plan transversal, o
poziţionare paralelă cu suprafaţa liberă a apei, încă din faza de construcţie, volumul carenei este
simetric faţă de planul 𝑥𝑂𝑧, ceea ce înseamnă că ordonata centrului de carenă trebuie să fie nulă,
𝑦𝐵 = 0. Prin urmare, vectorul de poziţie al punctului de aplicaţie, 𝐵, al forţei de presiune hidrostatică
(forţă de împingere Arhimede) are expresia: 𝑟𝐵̅ = 𝑥𝐵𝑖̅+ 0𝑗̅+ 𝐾𝐵̅̅𝑘̅
̅

3. Definiţi şi demonstraţi prima condiţie de echilibru mecanic a navei, în repaus, pe apă liniştită.
Condiţia generală de echilibru mecanic static impune ca torsorul forţelor care acţionează
asupra navei aflată în repaus pe suprafaţa liberă a apei liniştite (pe un mediu de navigaţie
neperturbat de valuri şi curenţi marini) să fie nul.
Aceasta înseamnă :
Observaţie: Pentru ca nava, aflată în repaus pe suprafaţa liberă a apei liniştite (pe un mediu de
navigaţie neperturbat de valuri şi curenţi marini) să fie în echilibru mecanic static, este necesar ca
mărimea forţei de greutate să fie egală cu marimea forţei de presiune hidrostatică (deplasamentul
total al navei să fie egal cu împingerea Arhimede).
4. Definiţi şi demonstraţi a doua condiţie de echilibru mecanic a navei, în repaus, pe apă liniştită.

Observaţie: Pentru ca nava, aflată în repaus pe suprafaţa liberă a apei liniştite (pe un mediu de
navigaţie neperturbat de valuri şi curenţi marini) să fie în echilibru mecanic static, este necesar ca
forţa de greutate şi forţa de presiune hidrostatică să aibă aceeaşi dreaptă suport (se reţine şi
condiţia suplimentară 𝑦𝐺 = 𝑦𝐵 = 0 pentru ca nava să se găsească într-o poziţie dreaptă pe suprafaţa
liberă a apei liniştite)

Curs 4
1. Definiţi unghiul de bandă.
Unghiul de înclinare transversală sau unghiul de bandă sau unghiul de ruliu,  , este unghiul făcut de o
plutire înclinată în plan transversal, cu planul suprafeţei libere a apei liniştite şi se consideră pozitiv când
nava se înclină în bordul tribord, Tb .
2. Definiţi unghiul de tangaj
Unghiul de înclinare longitudinală sau unghiul de asietă sau unghiul de tangaj,  , este unghiul făcut de
o plutire înclinată în plan longitudinal, cu planul suprafeţei libere a apei liniştite şi se consideră pozitiv
când nava se înclină spre prova, Pv .
3. Comentaţi figura de mai jos (definiţi plutirea, scrieţi relaţiile ȋntre pescaje, scrieţi condiţiile de
echilibru mecanic).
In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din dreapta, cu
verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al cuplului maestru. Cele
doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de coordonate care are originea in
punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul pozitiv, orientat care prova, axa
transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat
catre punte.

Plutirea înclinată în plan longitudinal: plutirea înclinată în plan longitudinal, Wθ-Lθ, este plutirea al
cărei plan este normal pe PD dar nu este paralel cu PB .

Observaţie: Plutirea înclinată longitudinal, Wθ-Lθ , se intersectează cu plutirea dreaptă,W-L , după o


axă transversală ce trece prin central geometric,F , al plutirii drepte W-L.
Poziţia acestei plutiri faţă de PB este definită de relaţia între pescaje:

Ecuaţiile de echilibru corespunzătoare plutirii înclinate în plan transversal sunt:

4. Comentaţi figura de mai jos (definiţi plutirea, scrieţi relaţiile ȋntre pescaje, scrieţi condiţiile de
echilibru mecanic

In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din dreapta, cu
verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al cuplului maestru. Cele
doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de coordonate care are originea in
punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul pozitiv, orientat care prova, axa
transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat
catre punte.

Plutirea înclinată în plan transversal, Wφ-Lφ , este plutirea al cărei plan este normal pe dar nu este
paralel cu PB.
Poziţia acestei plutiri faţă de PB este definită de relaţia între pescaje.
Ecuaţiile de echilibru corespunzătoare plutirii înclinate în plan transversal sunt:

5. Definiţi deplasamentul navei şi precizaţi care sunt componentele sale principale

Pentru navele de transport, deplasamentul total al navei, Δ, (ful load displacement) care reprezintă
mărimea forţei totale de greutate a navei, se exprimă astfel:

Unde :

 Δgol deplasamentul navei goale (light displacement)


 Δdw reprezintă deplasamentul deadweight.
6. Definiţi deplasamentul deadweight al navei.

Deplasamentul deadwight, Δdw , reprezintă mărimea tuturor greutăţilor variabile şi consumabile de la


bordul navei, inclusiv a echipajului (eventual şi pasagerilor), corespunzător plutirii de plină încărcare.
7. Definiţi tonajul brut al navei (precizaţi şi unitatea de măsură)
Tonajul brut, TB , este o mărime, calculată convenţional, care reflectă volumul total ȋnchis de corpul
navei, inclusiv de către suprastucturi.
Unitatea de măsură este tona registru brut( TRB).
8. Definiţi tonajul net al navei (precizaţi şi unitatea de măsură)
Tonajul net,TN , este o fracţiune din tonajul brut, reflectă capacitatea economică a navei şi este
calculată convenţional ȋn funcţie de volumul total ȋnchis de corpul navei destinat mărfurilor şi/sau
pasagerilor. Unitatea de masura este tona registru net (TRN).

Cursul 5.
1. Studiind figura de mai jos, analizaţi consecinţele ambarcării-debarcării de greutăţi mici asupra
variaţiei pescajului mediu (definiţi greutatea mică).
In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din
dreapta, cu verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al
cuplului maestru. Cele doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de
coordonate care are originea in punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul
pozitiv, orientat care prova, axa transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord
si axa z cu sensul pozitiv, orientat catre punte.
In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din dreapta, cu
verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al cuplului maestru. Cele
doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de coordonate care are originea in
punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul pozitiv, orientat care prova, axa
transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat
catre punte.

Greutate mică este considerată acea greutate care, ambarcată / debarcată la / de la bordul navei,
produce o modificare de pescaj astfel încât bordurile pot fi considerate verticale pe toată lungimea
navei.
Se consideră nava reprezentată prin secţiunile sale ȋn planul diametral şi planul transversal al
cuplului maestru. Poziţia iniţială a navei este definită de plutirea dreaptă W-L căreia îi corespund. -
deplasamentul  aplicat în centrul de greutate GxG ,yG, KG.
împingerea Arhimede V aplicată în centrul de carenă BxB, yB, KB). Ecuaţiile de echilibru static
corespunzătoare poziţiei iniţiale a navei sunt:

Fie q mărimea greutăţii care se ambarcă în punctul A(x,y,z) de pe navă şii care determină:
- modificarea pescajului mediu;
- modificarea poziţiei centrului de carenă;
- modificarea poziţiei centrului de greutate.
Modificarea pescajului mediu În urma ambarcării greutăţii de mărime q, deplasamentul navei
creşte: 1    q
Acestui deplasament ȋi corespunde împingerea Arhimede:
V1  V  V
Conform primei condiţii de echilibru se scrie:
V1    sau δxG  q  V V.
Dacă se ţine cont de relaţiile de mai sus se obţine:
q  V în care:
V este volumul de apă suplimentar dezlocuit de navă ca urmare a ambarcării lui q, calculat cu
relaţia: V  AWT unde:
AW este aria suprafeţei plutirii drepte iniţiale, iar T este modificarea pescajului mediu.
Introducînd ultimele două relaţii rezultă:

Mărimii q a greutăţii i se asociază semnul + la ambarcare, respectiv – la debarcare.

2. Studiind figura de mai jos, analizaţi consecinţele ambarcării-debarcării de greutăţi mici asupra
poziţiei centrului de greutate (definiţi greutatea mică)

Greutate mică este considerată acea greutate care, ambarcată / debarcată la / de lab
bordul navei, produce o modificare de pescaj astfel încât bordurile pot fi considerate verticale
pe toată lungimea navei.
In figura din stanga este reprezentata sectiunea navei in planul diametral iar in figura din dreapta, cu
verde, este reprezentata conturul navei,in sectiunea navei in planul transversal al cuplului maestru. Cele
doua sectiuni ale corpului de nava sunt raportate la un sistem de axe de coordonate care are originea in
punctul de chila, axa absicelor( axa longitudinala x) care are sensul pozitiv, orientat care prova, axa
transversala y care are sensul pozitiv, orientat catre bordul tribord si axa z cu sensul pozitiv, orientat
catre punte.
Observaţie: Pentru ca plutirea W1  L1 rezultată în urma operaţiunii de ambarcare (debarcare) să fie
dreaptă, este necesar să se respecte a doua condiţie de echilibru static care presupune:

Ţinand cont de ecuaţiile de mai sus relaţiile devin:

La ambarcarea (debarcarea) greutăţii de mărime q, înclinările longitudinale şi transversale pot fi


evitate dacă punctul de ambarcare (debarcare) este dispus pe o verticală ce trece prin centrul plutirii
iniţiale. În scopul rezolvării rapide a problemelor de ambarcări (debarcări) de greutăţi mici, se defineşte
deplasamentul unitar.
Cursul 6.
1.Explicaţi (însoţit de un desen) mecanismul producerii momentului de stabilitate ȋn cazul ȋnclinărilor
navei ȋn plan transversal.

S-a demonstrat că, pentru asigurarea echilibrului mecanic static al navei poziţionate pe
suprafaţa liberă a apei liniştite, este necesar să fie îndeplinite, simultan, două condiţii: (I) forţa de
greutate şi forţa de presiune hidrostatică să aibă aceeaşi mărime; (II) forţa de greutate şi forţa de
presiune hidrostatică să aibă aceeaşi dreaptă suport.
2.Ce poziţii poate ocupa centrul de carenă, ȋn funcţie de mărimea momentului perturbator, ȋn cazul
ȋnclinărilor navei ȋn plan transversal?
3.Definiţi plutirile izocarene. Enunţaţi Teorema Euler.
Definiţie: Înclinările navei, cărora le corespunde acelaşi volum de carenă, se numesc înclinări izocarene
iar plutirile corespunzătoare se numesc plutiri izocarene.
Teoremă: Două plutiri izocarene succesive, pentru un unghi de înclinare infinit mic, se intersectează
după o dreaptă ce trece prin centrele lor geometrice.
3. Enunţaţi teorema deplasării centrelor de carenă ȋn cazul ȋnclinărilor transversale ale navei, cu
unghiuri infinit mici
5.Folosind figura de mai jos, identificaţi şi definiţi mărimile caracteristice stabilităţii iniţiale a navei

S-ar putea să vă placă și