Curs 5

Reducerea consumurilor de energie electrică

Există o serie de moduri de a reduce numărul şi durata de utilizare a consumatorilor

casnici cu efecte benefice asupra facturilor de energie electrică. Dacă se are în vedere instalarea
unui sistem pentru energie regenerabilă, raţionalizarea consumurilor de energie electrică va
conduce la rentabilizarea unei astfel de investiţii. Se vor preciza în continuare câteva recomandări
pentru utilizarea raţională a energiei electrice într-o locuinţă şi principalele echipamente electrice
şi electronice casnice care sunt vizate de aceste recomandări.
Din totalul energiei necesare desfăşurării activităţilor specifice unui spaţiu rezidenţial, cu
excepţia încălzirii, echipamentele electrocasnice consumă cam 15-20%. Între aceste echipamente
pot fi menţionate: maşinile de spălat, sistemele audio-video, frigiderele, PC-urile, boilerele
electrice, aparatele de aer condiţionat.
Reducerea consumurilor se poate obţine alegând produsele conform clasei lor energetice
şi prin utilizarea unor sisteme de control şi supraveghere a modului lor de exploatare ( variatoare
de putere, senzori, etc).
1. Iluminatul electric. Principii. Mărimi specifice
Iluminatul electric consumă între 10 – 15% din energia electrică necesară unei locuinţe.
Utilizarea unor noi tehnologii în construcţia surselor de iluminat poate conduce la reduceri ale
consumurilor de energie între 50-75 %. Prin respectarea unor principii care stau la baza
iluminatului modern cât şi prin utilizarea unor surse de iluminat economice, controlabile, se pot
asigura condiţii de confort optime, cu costuri de exploatare minime. Pentru iluminat se folosesc
următoarele surse luminoase: fluorescente, cu descărcare de înaltă intensitate, incandescente, cu
vapori de sodiu de joasă presiune, iluminat natural (solar).
Referitor la consumul de energie, mărimea numită eficienţă energetică a iluminării
reprezintă raportul între cantitatea de lumină produsă şi energia consumată în acest scop şi se
exprimă în lumen/Watt.
Parametrii calitativi ai iluminatului electric sunt:
• Temperatura de culoare
Prin convenţie, sursele de lumină galben-roşiatică ( culoarea flăcărilor) se consideră
calde, iar cele albastre-verzi se consideră reci. Cele 2 categorii se disting, de asemenea, prin
intervalele temperaturilor în grade Kelvin, 2700-3000 0K pentru culorile calde, respectiv 3600-
5500 0K pentru culorile reci.
Prima categorie se preferă pentru iluminarea spaţiilor de locuit, în care se recomandă
temperaturi de culoare între 2700-3600 0K. Culorile reci sunt recomandate mai ales pentru
activităţile vizuale, deoarece asigură un contrast mai bun.
• Redarea culorilor
Sursele de lumină sunt apreciate şi în funcţie de modul în care permit redarea sau

1
observarea culorilor obiectelor prin comparaţie cu lumina naturală (solară).
Indicele de redare a culorilor (IRC) este o scară de la 1 la 100 care măsoară capacitatea
unei surse de lumină de a reda corect culorile. Valoarea maximă s-a obţinut pe baza iluminării
realizate cu un bec incandescent de 100W. O sursă de lumină cu un IRC=80 este considerată
acceptabilă pentru iluminatul spaţiilor rezidenţiale ( de locuit).
• Efectul de orbire
Efectul de orbire se apreciază ca fiind un nivel de strălucire al unei surse directe care
îngreunează vizualizarea obiectelor aflate în câmpul vizual. Acest efect este produs în special de
sursele de iluminat incandescente foarte puternice, în timp ce la sursele fluorescente orbirea este
mai redusă. Totuşi, orbirea este în primul rând, rezultatul unei amplasări necorespunzătoare a
surselor de iluminat în raport cu obiectele observate.
Se prezintă un tabel comparativ al tipurilor de lămpi de iluminat:
Tipul lămpii Eficienta Durata de Indicele de Temperatura de Utilizare:
energetică viaţă (ore) redare a culoare (0K) Interior (I)
(lumeni/ culorilor Exterior (E)
Watt) (IRC)
1. Incandescent
Bec standard 10 - 17 750 - 2500 98 - 100 2700 – 2800 I / E
(excelentă) (calda)
Bec halogen cu 12 - 22 2000 - 4000 98 - 100 2900 – 3200 I / E
filament (excelentă) (calda spre
neutra)
Bec cu reflector 12 - 19 2000 - 3000 98 - 100 2800 ( caldă) I/E
(excelentă)
2. Fluorescent
Tub liniar drept 30 - 110 7000 – 24.000 50 – 90 ( 2700 – 6500 I / E
mediu spre (cald spre rece)
bun)
Bec fluorescent 50 - 70 10.000 65 – 88 ( bun) 2700 – 6500 I / E
compact (cald spre rece)
(economic)
Bec fluorescent 40 - 50 12.000 65 – 88 ( bun) 2700 – 6500 I
inelar (cald spre rece)
3. Descărcare de înaltă intensitate
Bec cu vapori 25 - 60 16.000 – 50 ( scăzut – 3200 - 7000 E
de mercur 24.000 mediu)
Bec cu vapori 70 - 115 5.000 – 70 ( mediu) 3700 I/E
metalici 20.000
Lampi cu sodiu 50 - 140 16.000 – 25 ( scăzut) 2100 E

2
de înaltă 24.000
presiune
Lampi cu sodiu 60 - 150 12.000 – -44 ( foarte 2100 E
de joasă 18.000 scăzut)
presiune

Sistemele de control al iluminatului au rolul de a conecta sau deconecta iluminatul în

funcţie de necesită‚i. Un mod foarte simplu de a reduce consumul de energie este de a întrerupe
iluminatul atunci cand acesta nu mai este necesar. Sistemele automate au rolul de a reduce
consumul de energie şi conţin următoarele elemente şi dispozitive: dimmere, semzori de mişcare,
senzori de prezenţă, fotosenzori, temporizatoare.
Pentru a economisi energia în domeniul iluminării interioare sau exterioare a clădirilor se
pot menţiona următoarele metode:
• Sesizarea prezenţei unei persoane şi pornirea iluminării
• Varierea iluminării în funcţie de iluminarea ambientală
Prima metodă foloseşte senzori de prezenţă. Un senzor performant de prezenţă trebuie să
detecteze mişcarea şi prezenţa.

Fig. 1. Senzori de prezenţă

Astfel, senzorul de la Hubbel conţine 2 traductori diferiţi, un traductor PIR (Passive

Infrared) şi un traductor ultrasonic. Pentru traductorul PIR se foloseşte o lentilă care împarte
spaţiul în zone. În momentul detectării emisiei IR a corpului şi a mişcării corpului între 2 zone se
interpretează ca prezenţă. Acest traductor are performanţe deosebite pentru distanţe mari şi
mişcări majore. Senzorul ultrasonic foloseşte un generator de ultrasunete şi un receptor care
detectează schimbările (reflexiile) şi care poate determina mişcările minore.

Un microcontroller adaptează mereu parametrii detecţiei (sensibilitate, timpi de detecţie

etc.) pentru a obţine dezideratul instalează şi uită, “Install and Forget”. Pentru a putea fi folosite
şi la comanda iluminării senzorii conţin şi un fotoelement pentru măsurarea iluminării

3
ambientale. Senzorii au element de execuţie de tip ON /OFF şi nu dispun de sisteme de
transmisii de date, fiind concepuţi ca aplicaţii individuale senzor- element de iluminare
A doua metodă foloseşte senzori de lumină şi elemente de execuţie care pot fi:
• Cu variaţie continuă, de exemplu triac- tiristor, cu avantajul obţinerii unei game continue de
variaţie a iluminării şi cu dezavantajele complexităţii circuitului electronic şi perturbaţii
armonice generate în reţea
• Cu variaţie în trepte prin folosirea unui anumit număr de elemente de iluminare care sunt
comandate unele aprinse şi altele stinse funcţie de iluminarea ambientală.
Folosirea unui sistem integrat pentru comanda iluminării permite programarea iluminării
pe perioada unei zile (noapte/zi) sau pe perioada unui an (anotimpuri). Pe lângă comanda
iluminării cu senzori de prezenţă este posibilă şi iluminarea la detectarea unei persoane autorizate
prin sisteme RFID.
Senzorii de iluminare sunt concepuţi pentru interior sau exterior, cu unghi de măsură mic
(60 de grade) sau mare (180 grade). Senzorii pot încorpora partea electronică da elementului de
execuţie (variaţie continuă sau comutare de elemente de iluminare). Câţiva senzori Hubble sunt
prezentaţi în figura 2. Aceşti senzori au ca elemente de execuţie relee pentru comutarea a
maximum 4 elemente de iluminare. Programarea senzorilor se face prin stabilirea pragului de jos
şi a celui de sus pentru pornirea iluminării. Becurile cu incandescenţă se comandă foarte uşor cu
relee sau triacuri în modul ON/OFF şi în modul continuu, dar apar dificultăţi la comanda
elementelor de iluminat fluorescente, mai ales din cauza caracteristicii de încălzire.

Fig. 2. Senzori Hubble de iluminare

Pentru elementele de iluminat HID (High Intensity Discharge) Hubbel propune un

dispozitiv cu microcontroller care realizează variaţia iluminării între 50% şi 100% fără a afecta
durata de viaţă a elementului de iluminare. Dispozitivul conţine un senzor PIR de mişcare (figura
3 a). Dispozitivul permite pornirea temporizată a grupurilor de elemente de iluminare pentru a
micşora vârfurile de sarcină.
Pentru controlul de la distanţă a aprinderii elementelor de iluminare Hubbel propune un
dispozitiv conectat prin LonWorks echipat cu 4-8-16 relee pentru comanda ON/OFF a sistemelor
de iluminat, cu ceas integrat care asigură posibilitatea programării unor intervale orare de

4
iluminări diferite ( figura 3b). Pentru programarea opţiunilor clientului dispozitivul conţine un
ecran sensibil (Touch Screen) care uşurează programarea. Sistemele de protecţie includ
semnalizări de eroare şi posibilitatea de acţionare manuală a releelor în caz de defect.

a. b.

Fig. 3. Dipozitive pentru controlul iluminării

Pentru controlul intensităţii luminoase (raportul dintre fluxul luminos şi unghiul solid în
care acesta este emis – se măsoară în candela) se poate folosi o schemă simplă cu triac, ca în
figura 4.

Sarcină
R1
Alimentare
220V c.a. R2

Comanda
intensităţii
MICROCONTROLLER
luminoase

Fig. 4. Controlul intensităţii luminoase cu un triac

În schema de mai sus, sarcina este în serie cu un triac care primeşte impulsuri de amorsare
de la un microcontroller. Microcontrollerul sesizează trecerea sinusoidei reţelei prin zero prin
divizorul rezistiv R1 şi R2 şi comandă amorsarea triacului cu o întârziere reglabilă faţă de acest
moment. Se obţine astfel o variaţie continuă a intensităţii luminoase între 0 şi 100%. Comutarea
triacului generează perturbaţii în reţea de aceea sistemul trebuie prevăzut cu filtre de reţea.
Reglarea simplă este valabilă pentru sarcini rezistive.
Se poate utiliza şi un dispozitiv DALI (Digital Addressable Lighting Interface). El este
o magistrală pentru comanda iluminării pe 2 fire, (la cele 2 fire nu contează polaritatea) prin care
se pot comanda elementele unui sistem de iluminare. Elementele de iluminare pot fi comandate
ON/OFF dar se poate comanda şi intensitatea luminoasă. Fiecare element de iluminare are o
5
adresă individuală şi poate fi comandat. Sunt posibile şi comenzi de grup. Alimentarea circuitelor
DALI este realizată tot prin cele 2 fire. Sunt în curs încercări de a extinde DALI şi la alte sisteme
casnice. Totuşi existenţa firelor este un dezavantaj aşa încât se presupune că în viitor soluţiile
wireless vor fi preferate. Se pare că în domeniul clădirilor inteligente se va folosi pe scară largă
ZigBee. Se pune de asemenea problema diversităţii foarte mari de moduri de transfer de date
folosite şi se constată necesitatea unor standarde.
Dispozitivele care se ocupă de iluminare au nevoie de programare în timp. Timpul poate
fi determinat prin mai multe metode:
• Referinţă de timp de la un ceas atomic se trimite prin radio pe unde lungi (METAS din
Elveţia transmite pe 75kHz). Avantajul este transmisia la distanţe mari şi recepţia foarte
uşoară a semnalelor.
• Ataşat semnalului de poziţionare GPS se trimite şi o referinţă de timp. Recepţia semnalului
este mai dificilă şi implicit mai scumpă.
• Dacă controllerul de iluminare este conectat la Internet prin Internet se transmite o referinţă
de timp prin NTP (Network Time Protocol)

Proiectarea sistemelor inteligente de iluminat. Principii generale.

Proiectarea are în vedere eficienţa energetică a iluminării fără a neglija aspectele

calitative.
Pentru proiectarea sistemelor de iluminat interior se recomandă considerarea următoarelor
aspecte:

Intensitatea ( cantitatea) luminii nu este singurul criteriu de apreciere a unei surse
Performanţele vizuale depind într-o mare măsura şi de calitatea luminii dată de o sursă.

Cantitatea şi calitatea luminii produse de o sursă trebuie adaptate funcţiei acesteia

Se preferă iluminatul local în defavoarea celui de ansamblu

Este indicată utilizarea unor sisteme, corpuri de iluminat eficiente prevăzute cu
dispozitive de reglaj şi adaptare

În măsura posibilului, se va recurge la iluminatul natural
În continuare se dau câteva soluţii pentru realizarea unei instalaţii de iluminat de interior cu
consum redus de energie:
• Montarea de corpuri de iluminat fluorescente în toate locaţiile unde se estimează o durată
de funcţionare de peste 2ore/zilnic
• Înlocuirea tuturor corpurilor de iluminat destinate becurilor incandescente cu corpuri de
iluminat prevăzute a utiliza inclusiv lămpi fluorescente
• Utilizarea becurilor fluorescente (economice) în lămpile portabile a căror funcţionare
depăşeşte 2ore/zi
• Utilizarea senzorilor de prezenţă pentru a deconecta automat iluminatul în camerele
neocupate

6
La proiectarea sistemelor de iluminat exterior este necesară considerarea atât a scopului
sistemului de iluminat cât şi a aspectelor legate de eficienţa energetică a acestuia. Iluminatul
exterior al locuinţelor trebuie să îndeplinească una sau o combinaţie a următoarelor cerinţe:
• Estetică - iluminarea casei şi a peisajului
• Siguranţă - iluminarea terenului înconjurător casei şi a aleilor
• Utilitate – asigurarea iluminatului pentru a permite accesul locatarilor.
Principalele aspecte care trebuiesc considerate pentru realizarea unei instalaţii de iluminat
exterior eficient sunt:

Iluminatul de siguranţă sau utilitar nu trebuie să fie foarte intens pentru a fi eficient;

Se recomandă utilizarea surselor fluorescente sau a lămpilor cu vapori de sodiu dacă nu
există sisteme de temporizare pentru becurile cu incandescenţă;

Se vor avea în vedere proiectoare incandescente cu fotosenzori şi senzori de mişcare în
locul altor sisteme de siguranţă;

Se vor utiliza corpuri de iluminat prevăzute cu reflectoare, deflectoare sau capace pentru
utilizare eficientă a sistemelor şi evitarea poluării luminoase;

Se vor utiliza temporizatoare pentru a comanda luminile decorative;

Se va utiliza lumina solară acolo unde este posibil.

Fig. 5. Aparate comandă iluminat