Sunteți pe pagina 1din 11

Curs 6

Alegerea unui echipament electrocasnic eficient energetic

1. Generalităţi
Producătorii de aparatură electrocasnică continuă să fabrice noi modele care vă permit să
economisiţi energie electrică, bani şi să contribuiţi la protejarea mediului înconjurător. Dar
alegerea aparatului este facută de către cumpărător. La cumpărarea unui aparat nou este bine să se
studieze mai întâi eticheta energetică. Aceasta, împreună cu fişa aparatului, permit selectarea unui
model ţinând cont de caracteristicile lui, cum ar fi mărime sau volum, performanţă, energie şi apă
utilizate. Aceste informaţii sunt disponibile pentru toate modelele importante şi sunt memorate înt
baze de date ce pot fi consultate dacă v-aţi specificat cerinţele.
Aparatele eficiente energetic au un cost iniţial de achiziţie mai ridicat, dar costuri de
exploatare mai scăzute. Costurile de exploatare pe întreaga durata de viaţă a produsului pot fi
calculate din informaţiile disponibile pe eticheta energetică şi în fişa aparatului.
Aparatele electrocasnice sunt grupate ( aşa cum se regăsesc în bazele de date disponibile
pe internet) astfel :
- frigidere şi congelatoare;
- maşini de spălat rufe;
- maşini de spălat vase;
- cuptoare electrice;
- becuri;
- aparate de aer condiţionat.
În mediul rezidenţial, energia electrică este utilizată pentru:
- aparate electrocasnice;
- încălzirea / răcirea spaţiului şi încălzirea apei.
Atât consumul de energie electrică cât şi economiile posibile depind de mai mulţi factori cum
sunt:
- mărimea familiei;
- vârsta membrilor familiei;
- modul de utilizare a aparatelor;
- tipul locuinţei;
- nivelul de trai.
Pentru multe din locuinţele Uniunii Europene, economia de energie ar putea fi de peste
40%-50% din factura de energie electrică curentă. Pentru reducerea costurilor trebuie reduse
consumurile aparatelor şi abia apoi stabilită eventuala sursă de energie regenerabilă. În vederea
reducerii consumurilor, utilizarea eficientă a energiei electrice în locuinţe este esenţială.
Este important să analizăm unde este utilizată electricitatea în locuinţă, printr-un tur
virtual al camerelor sau prin examinarea modului de utilizare a aparatelor electrice. O economie
imediată poate fi realizată prin utilizarea de aparate mai eficiente şi prin oprirea aparatelor, nu
1
prin trecerea lor în modul stand-by. Achiziţionarea noilor aparate trebuie să aibă in vedere
existenţa etichetei energetice U.E. clasa "A".
Examinarea utilizării aparatelor şi turul locuinţei ne permite să determinăm potenţialul în
vederea reducerii utilizării energiei electrice şi a facturii de electricitate.
Cantitatea de energie care poate fi economisită, diferă în funcţie de mărimea familiei,
numărul de aparate şi utilizarea lor, dar pentru multe locuinţe din Uniunea Europeana este
posibilă o economie de 40% sau mai mult.

2. Utilizarea energiei în locuinţe


În fiecare an, în Europa, populaţia cheltuieşte 8 milioane de euro pentru cumpărarea de
aparatură electrocasnică şi 14 milioane de euro pentru plata energiei electrice necesare
funcţionării lor (facturile de energie electrică).
De la introducerea etichetării energetice în 1994, s-au economisit circa 6 bilioane de euro,
prin fabricarea şi cumpărarea de aparatură eficientă din punct de vedere energetic. Sume similare
se pot economisi în viitorii ani, dacă fiecare face efortul de a cumpără modele eficiente energetic,
când achiziţionează un nou aparat.
Economisirea energiei este un prilej de economisire de bani şi de resurse energetice, cât şi
de protejare a mediului înconjurător. Generarea energiei electrice cauzează emisia de gaze cu
efect de seră (în principal dioxid de carbon ca şi alţi poluanţi), excepţie făcând energiile
regenerabile. Aceste gaze produc creşterea temperaturii planetei, astfel că, un consum mai mic va
diminua şi efectele dăunătoare asupra mediului şi va ajuta la dezvoltarea durabilă a stilului de
viaţă.
Din nefericire, nu ne dăm, în general, seama cât de mult consumăm în locuinţă. De aceea,
nu realizăm cât de mult am putea economisi. O familie obişnuită consumă mai mult de 300
kWh/an, ceea ce înseamnă mai mult de 400 € şi mai mult de 1,5 tone de dioxid de carbon eliminat
în atmosferă. Când multiplicăm aceste numere cu 150 de milioane de proprietari de locuinţe
existenţi în Uniunea Europeană, cantitatea totală este de 225 milioane tone de dioxid de carbon pe
an, ceea ce înseamnă un procent foarte semnificativ în îndeplinirea sarcinilor fixate la Kyoto
pentru Uniunea Europeană.
Dacă fiecare persoană contribuie la economisirea energiei în locuinţe, se pot obţine
rezultate şi site-urile web cu aparate electrocasnice pot fi foarte utile în acest sens.

3. Eticheta energetică şi fişa aparatului


Eticheta energetică şi fişa de informare, figura 1, asigură informaţii care permit
caracterizarea unui anumit model de aparat şi comparaţia cu alte modele. Se furnizează în general
următoarele informaţii:
• Eficienţa energetică - indicată prin clasa de eficienţă energetică, care variază între A şi G ,
unde A este pentru eficienţă maximă şi G pentru eficienţa cea mai redusă: pentru frigidere
şi congelatoare au fost adăugate două clase de eficienţă superioare clasei A şi anume A+
şi A++, care este clasa cea mai eficientă din punct de vedere energetic;

2
• Consumul aparatului pe durata unui an (pe ciclu);
• Consumul de apă pe ciclu;
• Volum sau capacitate;
• Alte criterii de performanţă cum ar fi capabilitatea de spălare sau uscare;
• Zgomotul emis (opţional).
Fişa aparatului electrocasnic conţine informaţiile disponibile pe etichetă, ca şi informaţii
suplimentare referitoare la performanţa aparatului în general pentru cicluri diferite de utilizare şi
trebuie să fie prezentată cumpărătorului în magazin.

Fig. 1. Eticheta energetică a aparatelor electrocasnice

Eticheta ecologică, figura 2b, este o etichetă legată de mediul înconjurător, care ia în
considerare impactul asupra mediului al producerii, utilizării şi reciclării aparatului. Spre
deosebire de eticheta energetică, această etchetă este opţională, astfel încât, dacă nu este afişată,
nu se poate şti sigur dacă producătorul doreşte să o afişeze sau nu.

3
a. b. c. d.
Fig. 2. Etichetarea aparatelor electrocasnice

4. Caracteristici informative ale unor echipamente electrocasnice uzuale

a. Frigidere şi congelatoare
- Adâncimea (cm); asiguraţi-vă că aparatul dorit se va încadra în spaţiul în care doriţi să-l
instalaţi. Adâncimea uzuală a nişei pentru aparatele electrocasnice este 60 cm.
- Clasa de eficienţă energetică; conform cu directiva EU; toate frigiderele şi congelatoarele
trebuie să aibă specificată clar o Etichetă de eficienţă energetică EU atunci când sunt
propuse spre vânzare sau închiriere. Clasele de Eficienţă energetică sunt, în ordine
descrescătoare, A++, A+, A, B şi C, A++ fiind cea mai eficientă clasă energetică, iar C
fiind cea mai puţţin eficientă clasă. Eticheta oferă, de asemenea, şi alte informaţii utile
cumpărătorului, pentru ca el să aleagă între mai multe modele. Când comparaţi
caracteristicile diferitelor modele, să controlaţi şi consumul anual de energie (kWh/an).
- Consumul anual de energie (kWh/an); pentru frigidere şi congelatoare se măsoară
conform standardelor internaţionale.
- Înălţime (cm); asiguraţi-vă că aparatul dorit se va încadra în spaţiul în care doriţi să-l
instalaţi - 85 cm este înălţimea care se potriveşte sub blatul din bucătărie.
- Costuri de exploatare pe durata de viaţă a aparatului (lei). Costul de exploatare este
calculat ca fiind costul electricităţii pe durata de viaţă a aparatului de 15 ani.
- Economii realizabile pe durata de viaţă a aparatului.
- Economii financiare rezultate din consumul scăzut de energie al aparatului.
- Lăţime (cm); asiguraţi-vă că aparatul dorit se va încadra în spaţiul în care doriţi să-l
instalaţi. Lăţimea uzuală a nişei pentru aparatele electrocasnice este 60 cm.
- Performanţe congelator; congelatoarele şi frigiderele cu congelator au urmatoarele
performante:
* Temperatura = -6ºC -Timp maxim de depozitare pentru alimentele îngheţate / o saptamană
** Temperatura = -12ºC - Timp maxim de depozitare pentru alimentele îngheţate / o lună
*** Temperatura = -18ºC - Timp maxim de depozitare pentru alimentele îngheţate / 3 luni
**** Temperatura = -21ºC - Timp maxim de depozitare pentru alimentele îngheţate / termem
lung, până la 12 luni.
Obs. Alimentele proaspete pot fi îngheţate doar într-un congelator cu performanţa de 4 stele
(****).

4
- Preţ (Lei)
- Reducerea emisiei de CO2 (în tone) corespunzător consumului scăzut de energie
- Volumul net al congelatorului în litri. Volumul uzual este 100 litri (acesta va varia - va fi
mai mic pentru frigiderele cu congelator şi mai mare pentru lăzi frigorifice).
- Volumul net al frigiderului în litri. Volumul uzual este 140 litri.
- Zgomotul este măsurat în dB. Producătorii dau nivelul de dB pentru fiecare aparat.
Cu cât zgomotul este mai mic, cu atât aparatul este mai silenţios în timpul funcţionării.
De exemplu, dacă alegeţi între două modele care, unul are 35 dB(A) şi celălalt 45 dB(A), cel
cu 45 este de două ori mai zgomotos decât cel cu 35.

b. Maşini de spalat vase


- Adâncimea în centimetri; asiguraţi-vă că aparatul dorit se va încadra în spaţiul în care
doriţi să-l instalaţi. Adâncimea uzuală a nişei pentru aparatele electrocasnice este 60 cm.
- Clasa de eficienţă energetică; eficienţa energetică a aparatului electrocasnic este evaluat
pe o scara de la A la G, A fiind cea mai eficientă clasă energetică, G cea mai puţin
eficientă clasă. Eticheta oferă, de asemenea, şi alte informaţii utile cumpărătorului, pentru
ca el să aleagă între mai multe modele. Când comparaţi caracteristicile diferitelor modele,
să controlaţi şi consumul anual de energie (kWh/an).
- Clasa de performanţă la spălare/uscare; performanţa la spălare şi uscare a aparatului
electrocasnic este etichetată energetic EU pe o scară de la A la G, clasa A fiind cea mai
eficientă pentru spălare şi/sau uscare, G fiind cea mai puţin eficientă.
- Consumul anual de energie (kWh/an) ; pentru maşinile de spălat cu uscător, consumul
anual de energie se calculează pentru o familie de 4 persoane cu 200 spălări pe an, care
folosesc tot timpul uscătorul.
- Consumul de apă (litri/ciclu); cantitatea de apă, în litri, pe care o foloseşte maşina de
spălat vase la fiecare ciclu de spălare.
- Preţ de cumpărare.
- Costuri de exploatare pe durata de viaţă a aparatului (lei); este calculat ca fiind costul
energiei electrice pe durata de viaţă a aparatului de 15 ani.
- Cost total (lei); este costul iniţial + costul de exploatare pe 15 ani durată de viaţă a
aparatului.
- Economii realizabile pe durata de viaţă a aparatului; sunt economiile financiare rezultate
din consumul scăzut de energie şi de apă al aparatului, unde este necesară cunoaşterea
unui preţ pentru litrul de apă.
- Inălţimea (cm).
- Lăţimea (cm); lăţimea uzuală a nişei pentru aceste aparate electrocasnice este 60cm.
- Reducerea emisiei de CO2 pe durata de viaţă a aparatului (tone); este
reducerea emisiei de CO2 în tone, corespunzător consumului scăzut de energie.
- Zgomotul (dB). Observaţie - aceasta nu include zgomotul pentru umplere cu apă.

5
c. Maşini de spălat şi uscat rufe
- Adâncimea (cm); adancimea uzuală a nisei pentru acest tip de aparate electrocasnice este
60 cm.
- Capacitate spălare (kg); este greutatea maximă de rufe uscate, în kilograme, pentru fiecare
ciclu de spălare.
- Capacitate uscare (kg); este greutatea maximă de rufe uscate, în kilograme, pentru fiecare
ciclu de spălare.
- Clasa de eficienţă a uscării; eficienţa uscării unei maşini de spălat rufe este etichetată
energetic EU pe o scară de la A la G, clasa A fiind cea mai eficientă, iar G cea mai puţin
eficientă clasă.
- Clasa de eficienţă energetică; eficienţa energetică a aparatului electrocasnic este evaluat
pe o scară de la A la G, A fiind cea mai eficientă clasă energetică, G cea mai puţin
eficientă clasă. Eticheta oferă de asemenea şi alte informaţii utile cumpărătorului, pentru
ca el să aleagă între mai multe modele. Când se compară caracteristicile diferitelor
modele, verificaţi şi consumul anual de energie (kWh/an).
- Consumul anual de energie(kWh/an); pentru maşinile de spălat cu uscător, consumul
anual de energie se calculează pentru o familie de 4 persoane cu 200 spălări pe an, care
folosesc tot timpul uscătorul.
- Consumul anual de energie (kWh/an); pentru maşinile de spalat rufe, consumul anual de
energie se calculează pentru 200 spălari pe an, folosind ciclul de spălare la 60ºC.
- Consumul anual de energie (kWh/an); pentru uscatoare cu ventilarea aerului, consumul
anual de energie se calculează pentru o familie de 4 persoane, care folosesc tot timpul
uscătorul.
- Consumul de apă (litri/ciclu); cantitatea de apă, în litri, pe care o foloseşte maşina de
spălat rufe la fiecare ciclu de spălare/uscare.
- Consumul de apă (litri/ciclu); cantitatea de apă, în litri, pe care o foloseşte maşina de
spălat la fiecare ciclu de spălare.
- Cost total (lei)=Cost iniţial + cost de exploatare pe 15 ani durata de viaţă a aparatului.
Costuri de exploatare pe durata de viaţă a aparatului (lei).
Costul de exploatare este calculat ca fiind costul energiei electrice pe durata de viaţă a
aparatului de 15 ani.
- Economii realizabile pe durata de viaţă a aparatului; economii financiare rezultate din
consumul scăzut de energie şi de apă al aparatului.
- Extragere de aer; se face printr-un canal de evacuare, în atmosfera. Eltrebuie folosit pentru
uscatoare cu ventilare a aerului sau pentru maşini de spălat rufe cu uscător.
- Lăţimea (cm); lăţimea uzuală a nişei pentru aparatele electrocasnice este 60 cm.
- Reducerea emisiei de CO2 ; exprimată în tone, corespunzător consumului scăzut de
energie.
- Viteza de centrifugare (rpm) (pentru maşini de spălat rufe, maşini de spălat cu uscător);
indică viteza maximă de centrifugare a aparatului electrocasnic. Viteza de centrifugare
pentru uscătoare este măsurată în rotaţii pe minut (rpm). Pentru o uscare eficientă, este
6
bine să se aleagă maşini de spălat rufe cu viteza de centrifugare de 1000 rpm sau mai
mare.
- Zgomotul; măsurat în dB. Aceasta nu include zgomotul pentru umplere cu apa.

d. Aparate de aer condiţionat


- Răcire/Incălzire; aparatele de aer condiţionat sunt întotdeauna pentru răcire, iar unele
modele şi pentru încălzire.
- Cod de identificare model; unele modele sunt split, cu o unitate interioară şi alta
exterioară, fiind necesar un cod de identificare pentru fiecare unitate.
- Clasa de eficenţă energetică; clasa A de eficienţă energetică la răcire este cea mai
eficientă, iar clasa G este cea mai puţin eficientă.
- Consum anual de energie (la răcire); este consumul anual de energie în KWh.
- Puterea frigorifică; definită drept capacitate frigorifică a aparatului în regim de răcire,
exprimată în kW.
- Puterea calorică; definită drept capacitate calorică a aparatului în regim de încălzire,
exprimată în kW.
- Coeficient de eficienţă frigorific; definit prin raportul dintre puterea frigorifică şi
consumul de energie.
- Tipul aparatului: numai răcire, încălzire şi răcire.
- Clasa de eficienţă energetică la încălzire; clasa A de eficienţă energetică la încălzire este
cea mai eficientă, iar clasa G este cea mai puţin eficientă.
- Tip model aparat; split (spl), integral (int), caseta (cas), multi (mul), fereastră (win).
- Tip agent frigorific; legislaţia UE interzice anumite tipuri de agenţi frigorifici şi cere
reducerea altora. Aceste informaţii ajută la selectarea unor agenţi frigorifici nedăunători
mediului şi sprijină reciclarea.

e. Cuptoare electrice
Pentru cuptoarele duble, pentru fiecare cuptor se cere o etichetă energetică.
- Clasa de eficienţă energetică; pe o scară de la A la G, A fiind cea mai eficientă iar G cea
mai puţin eficientă.
- Consumul anual de energie; exprimat în KWh, fie în convecţie naturală, fie în convecţie
forţată (ventilare cu aer).
- Volumul util; al incintei de coacere, exprimat în litri.
- Dimensiunea; cuptoarele pot avea trei dimensiuni: mic (12-35 litri), mediu (36-65 litri),
mare (peste 66 litri).
- Timp de coacere; la sarcina nominală (min).
- Consum de energie; dacă cuptorul nu încălzeste sau se găseşte la starea de consum minim
de energie (Standby), exprimat în kWh.
- Suprafaţa de coacere; suprafaţa celei mai mari plăci de coacere, exprimată în cm2.
- Mod de instalare: independent(fs), încorporabil(bin), încastrat sub un blat(bun).
- Primul mod de coacere:convenţional, cu ventilaţie de aer, microunde, vapori, grill.
7
f. Becuri
- Clasa de eficienţă energetică: pe o scară de la A la G, A fiind cea mai eficientă, iar G cea
mai puţin eficientă.
- Flux luminos(strălucire), exprimată în lumeni.
- Putere consumată = puterea utilizată exprimată în W. Aceasta NU poate fi utilizată pentru
a compara luminozitatea diferitelor tipuri de becuri.
- Durata medie de viaţă nominală a lămpii, exprimată în ore. Mulţi producători consideră că
1000 ore echivalează cu un an de utilizare.
- Forma lămpii; forme tipice: rotundă (rou), alungită (elo), globulară (glo), spirală (spi),
tubulară (tub).
- Tip balast; balastul este în general un circuit electronic care permite gazului din lămpile
cu consum mic de energie să fie fluorescent. Balastul poate fi integrat în lampă sau
separat.
- Reciclabilitate; lămpile cu consum mic de energie trebuie reciclate pentru a recupera
fosforul, care este dăunător mediului.
- Celula foto; unele lămpi cu consum mic de energie au o celulă foto care le permite să se
aprindă în mod automat când se întunecă.
- Temperatura de culoare; culoarea lămpii (grade Kelvin)- 6000K este lumina zilei, 2700K
are o tentă albăstruie.
- Tip lampă; lămpi cu filament sau incandescent (fil), cu halogen, lămpi cu filament plin cu
gaz de halogen (hal), lămpi fluorescente (flu), lămpi fluorescente compacte sau lămpi cu
consum mic de energie (cfl), lămpi inductive (ind).
- Tip soclu: soclu cu înşurubare Edison (edi), sau Baioneta (bay).
- Diametru soclu - exprimat în milimetri: tipic 22 (bayonet) sau 27 (edison).

g. Echipamente electronice şi de birotică


Aceste aparate nu sunt încă etichetate din punct de vedere energetic.
Pentru aparatele de birotică, se utilizează "steaua" energetică pentru a identifica modelele
care au un consum redus de energie în modul stand-by.
Pentru aparatele electronice se utilizează eticheta GEA, care reflectă şi ea consumul redus
de energie în modul stand-by.
Costul de exploatare nu se calculează în cadrul acestei aplicaţii, deoarece consumul
variaza în mod considerabil de la o familie la alta.

5. Proiectarea iluminatului electric pe baza puterii instalate minime


Normativul pentru proiectarea clădirilor de locuit NP057-02 recomandă puterea electrică
instalată specifică pentru iluminatul locuinţelor la o valoare de minimum 20 W/m2 de suprafaţă a
pardoselii. Această valoare este valabilă pentru utilizarea lămpilor cu incandescenţă în iluminatul
încăperilor.

8
În cazul realizării unui sistem de iluminat eficient energetic care utilizează lămpi
fluorescente compacte în iluminatul încăperilor, fluxul luminos emis de aceste lămpi este de circa
5 ori mai mare decât al lămpilor cu incandescenţă. Astfel, puterea electrică instalată specifică
pentru iluminatul locuinţelor trebuie redusă de circa 5 ori, la o valoare de minimum 4 W/m2 de
suprafaţa pardoselii. Cu aceste valori se obţine nivelul de iluminare medie pe suprafaţa de lucru
pentru iluminatul general al încăperii de circa 100 lx.
În Tabelul 1 sunt date valorile iluminărilor medii în încăperile unei locuinţe, pentru un
sistem de iluminat general, cu aparate de iluminat montate pe tavan sau pereţi şi pentru un sistem
de iluminat local, cu veioze sau proiectoare montate lângă utilizator (pe masă, pe noptieră, lângă
fotoliu, pe tabla din bucătărie).

Tabelul 1
Nivel de iluminare,
Încăpere Tip iluminat Observaţii
lx
Dormitor general 50 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală
general 50-100
Camere de zi local-citit 300 pe suprafaţa mesei
local-cusut 500 pe suprafaţa de lucru
Camera de general 75 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală
baie local 100-200 pe suprafaţa oglinzii
general 100 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală
Bucătărie
local 300 pe suprafaţa de lucru
Hol, coridor general 75-100 pe suprafaţa pardoselii
Scară general 50-75 pe suprafaţa treptelor
Garaj general 50 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală
Ghenă gunoi general 50 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală
Subsol,
pivniţă general 50-75 la h=0,85-1,0 m de la pardoseală

Etapele ce se parcurg in proiectarea iluminatului unei locuinţe

1. Se stabileşte încăperea în care se proiecteaza iluminatul electric


2. Se determină aria încăperii/suprafeţei iluminate
3. Se stabileşte un nivel de iluminare conform recomandărilor din tabelul 1
4. Se determină puterea electrică necesară pentru iluminatul general, în W (watt), numită putere
instalată, cu relaţia:
Pinstalată normată = (Nivel de iluminare/100) x 4 W/m2 x Aria încăperii (suprafeţei) m2, W
5. Se alege lampa fluorescentă compactă pe care dorim să o folosim şi notăm se noteaza puterea
lămpii Plampă.în W;alegerea lămpii se face din baze de date sau catalog.
9
6. Se determină numărul de lămpi fluorescente compacte, ca valoare întreagă, cu relaţia:
Nr. lămpi ≥ Pinstalată normată / Plampă
7. Se calculează puterea instalată reală pentru încăperea analizată
Pinstalată reală = Plampă x Nr. lămpi
8. Se repetă calculul pentru fiecare încăpere a apartamentului/casei
9. Se calculează puterea instalată totală pentru apartament/casă prin însumarea puterilor
instalate reale pentru fiecare încăpere.
10. Se calculează energia totală consumată pe un an de zile - considerând timpul de funcţionare
de 1000 ore pe an (circa 3 ore pe zi ca valoare medie anuală), cu relaţia:
Energiatotală = (Pinstalată totală W x 1000 ore) / 1000, kWh

6. Rezultatele studiilor realizate de comisia europeana referitoare la consumurile energetice


„Clădirile - de locuit, industriale, comerciale şi administrative - justifică aproape 40% din
consumul de energie din UE, din care cele mai semnificative componente sunt încălzirea şi
răcirea. Studiile realizate arată că 1/5 din energia utilizată pentru clădiri ar putea fi economisită
prin aplicarea unor tehnologii cum ar fi izolaţia termică, sisteme de încălzire şi răcire mai noi şi
mai eficiente, sisteme mai bune de ventilare şi echipamente integrante de producere a energiei
regenerabile.
Realizarea de progrese în această perioadă, până la atingerea proporţiei de o cincime
reducere la nivelul UE, ar necesita de asemenea o reducere a consumului de energie de
aproximativ o treime în 10 milioane de locuinţe, pe lângă alte economii.
În mod specific în domeniul utilizării resurselor regenerabile, scopul este ca un număr
suplimentar de 1 milion de locuinţe şi totodată un număr suplimentar de peste 50 000 de clădiri
de dimensiuni mari să fie alimentate din surse regenerabile în proporţie de cel puţin jumătate din
resursele lor de energie. Iar în privinţa construcţiilor noi, ar trebui construite 50 000 de case noi
cu „energie foarte puţină”. În acest sens, Franţa este decisă să adopte toate măsurile necesare
asigurării dezvoltării energiei solare şi de a limita întârzierea în acest domeniu în raport cu vecinii
săi europeni.

Măsuri recomandate de utilizare si creştere a eficienţei energetice în clădirile publice


româneşti
1. Clădirile publice consumă 40% din totalul energiei consumate, dar din pacate, pierd 40% din
căldură. Deci, cheltuieli suplimentare ale bugetelor publice!
2. România a adoptat legea care impune pentru construcţiile existente şi cele noi o certificare a
performanţei energetice şi o realizare a recomandărilor pentru îmbunătăţiri. In acest mod se
realizează conştientizarea avantajelor randamentului energetic cât şi pentru convingerea
proprietarilor de a-şi moderniza sistemele.
10
3. Asigurarea Performanţei energetice a clădirilor publice - funcţie de condiţiile climatice
exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică -
presupune aplicarea cerinţelor minime de performanţã energeticã la clădirile noi şi aplicarea
cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de
modernizare; certificarea energetică a clădirilor; verificarea tehnică periodică a cazanelor şi
inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de
încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

4. Promovarea tehnologiilor energetice eficiente şi noi în clădiri - realitate alarmantă: deoarece


rezervele de ţiţei şi gaze naturale ale Romaniei vor putea asigura consumul intern pentru 13-14
ani de acum înainte, se recomandă:
- tehnologii care utilizează sursele regenerabile: aplicaţii solar-termale în clădiri (in Uniunea
Europeana există mai mult de 13 milioane mp de panouri solar - termale, pentru încalzire şi apă
caldă);
- utilizarea sistemelor de încălzire şi răcire, utilizarea aparatelor electrice şi de iluminat -
echipamentele de birotică, aparatele electrocasnice, care defapt reprezintă un procent ridicat - şi
în creştere - de consum de energie în clădiri (in UE o creştere anualã de la 1 Mt -1990 până la 29
Mt -2010 pragul limitã, a emisiilor de gaze generatoare ale efectului de seră şi provenite de la
utilizarea echipamentelor de birotică, în ciuda uriaşului potenţial de economisire);
Ex.: înlocuirea unui corp de iluminat convenţional poate economisi cu uşurinţã în jur de 80% din
consumul de energie. Echipamentele de birotică, care implică cele mai mari creşteri ale costurilor
din factura de cost a energiei electrice a clădirii, pot asigura o economisire de peste 50%.
5. Energia geotermală, o alternativă neconvenţională - tehnologia utilizează ca sursă energia
solară înmagazinată în pământ, nu face zgomot, nu poluează şi are cel mai mic cost pe ciclu de
viaţă în comparaţie cu sistemele convenţionale de încălzire/răcire.

Joc interactiv:
http://atlas.ici.ro/crefen/flash/index.htm

11