Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

CAIET DE PRACTICĂ

Student
Andrei Dragos – Florian
Grupa 1236

2011
1) LUCRĂRI DE TERASAMENTE

1.1. PREVEDERI GENERALE


a) Lucrările de terasamente se vor începe după executarea lucrărilor pregătitoare.
b) Beneficiarul are obligaţia de a asigura existenţa permanentă pe şantier a
studiilor geotehnice întocmite de proiectant, pentru ca, constructorul să poată ţine
seama de toate datele cuprinse în aceste studii.
c) Se recomandă ca lucrările pregătitoare, să se execute în prima etapă, după
care să se treacă la săpăturile pentru fundaţii.
d) La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile
construcţiilor realizate în pământuri sensibile la umezeli sau pământuri contractile se
vor respecta şi prevederile normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
construcţiilor fundate, pe pământuri sensibile la umezire indicativ C. 7 -73 (anexele VI
şi VII) şi respectiv instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea construcţiilor
pe pământuri contractile indicativ P 70-73 (cap. 4).

1.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE


- Notificarea lucrărilor de terasamente;
- Instituirea de măsuri de siguranţă, inclusiv prevederea de măsuri de control ale
traficului, acolo unde este cazul.
- Fixarea cotelor de teren. Lucrările ce trebuie executate înainte de începerea
lucrărilor de terasamente propriu-zise sunt, în principal, următoarele:
a) defrişări
b) amenajarea terenului si a platformei de lucru

Defrişări
Defrişarea terenului constă din tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când
este posibil, smulgerea lor din rădăcini, scoaterea buturugi lor şi rădăcinilor izolate,
precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren unde se vor
executa terasamentele.
Lucrările de defrişare sunt obligatorii pe toata suprafaţa de teren pe care
urmează să se execute terasamentele.
Când, în proiect se prevede executarea săpăturilor cu excavatorul cu cupă, în
funcţie de capacitatea utilajului, buturugile şi rădăcinile izolate cu diametre mai mici
de 30 de cm, vor putea fi scoase odată cu săparea pământului.
1.2.1. AMENAJAREA TERENULUI ŞI A PLATFORMEI DE LUCRU
a) Curăţarea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni
Aceasta operaţie se face pe toata suprafaţa terenului pe care se execută
terasamentele. Materialul rezultat se strânge în grămezi şi se îndepărtează.
b) Săparea şi depozitarea pământului vegetal.
Alegerea metodei de excavare a stratului vegetal va fi decisă de către
executant.
Pământul vegetal rezultat din săpare, va fi depozitat în afara perimetrului
constructiv.
Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondajele efectuate pe
amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic.
c) Îndepărtarea apelor de suprafaţă.
Dacă procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor nu provoacă
deteriorarea instalaţiilor definitive, se recomandă ca lucrările pentru evacuarea apelor
superficiale să fie executate înaintea începerii lucrărilor de terasamente, pentru a
servi şi pe durata execuţiei.
În zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se
execută lucrările de construcţie ele trebuie abătute, prin şanţuri de gardă, care să le
evacueze şi să le conducă în afara terenului respectiv.
Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele fundului şi modul de consolidare a
taluzurilor vor fi cele prevăzute în proiect.
Când debitul apelor de colectat este redus sau când terenul este accidental şi
executarea unor şanţuri normale nu este economică, se vor amenaja şanţuri cu
dimensiuni reduse (rigole).
d) Umpluturi şi nivelări pentru amenajarea terenului şi a platformei de lucru
Instalaţiile subterane (conducte, cabluri electrice, etc.), amplasate pe locuri ce
urmează a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa după realizarea
platformei la cota de proiect.
a. În tot timpul lucrărilor de nivelare, se va asigura scurgerea apelor de
suprafaţa, mai ales dacă execuţia lor are loc în săpătură. Proiectul de execuţie va
prevedea măsurile necesare.
b. Lucrările de nivelare şi de umplutura pe suprafeţele mari se vor executa
cu mijloace mecanice.

1.2.2. TRASAREA PE TEREN


a) Trasarea pe teren cuprinde două faze:
- Fixarea poziţiilor construcţiilor pe amplasamentele proiectate;
- Trasarea lucrărilor de detaliu ale fiecărei construcţii.
b) Metodologia pentru întocmirea planului de executare a lucrărilor de
trasare, necesare fixării poziţiei construcţiilor de amplasamente proiectate
şi abaterea admisibilă la trasare sunt date în "Normativul pentru trasarea
necesară amplasării construcţiilor" (C83 - 68).
c) Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile ce fac parte din
trasarea lucrărilor din detaliu, şi se efectuează pe baza planului de trasare,
după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.
d) Pe baza planului de traseu sau a planului fundaţiilor, se trece la trasarea
pe teren, după ce s-a procedat la curăţarea şi la nivelarea terenului.

1.2.3. EXECUTAREA SAPATURILOR


Generalităţi
a) La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere
următoarele:
- să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie;
- să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de
sub talpa fundaţiei;
- să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor.
b) Săpăturile se execută de regulă mecanizat. Execuţia manuală este
admisă numai dacă volumul de muncă este redus şi folosirea utilajelor nu
este justificată din punct de vedere economic.
c) Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie depinde de natura
şi de umiditatea pământului, de adâncimea săpăturii şi de durata posibilă a
executării fundaţiei, de anotimpul în care se execută săpătura, de regimul
de scurgere a apelor subterane etc.
d) Săpăturile de fundaţie de lungime mai mare să fie organizate astfel ca,
în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai
multe puncte. În acest mod se va putea asigura colectarea apelor în tot
timpul executării săpăturii şi evacuarea lor în condiţii optime.
e) Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric, se
admite numai în prezenţa reprezentantului instituţiei care exploatează
reţeaua electrică respectivă care va indica şi controla la faţa locului
măsurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.
f) Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este menţionată în
proiect, dar există indicii asupra lor, sau apar întâmplător în timpul execuţiei
săpăturilor, se va proceda astfel:
- se vor opri lucrările de săpături;
- se va prospecta terenul cu mijloacele adecvate;
- după detectare se va anunţa atât proiectantul cât şi beneficiarii reţelelor.
- cu acordul şi sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau
dezafectarea lor.
g) Atunci când se constată unele aspecte ce indică o eventuală reducere a
stabilităţii pereţilor săpăturii, (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri
ale terenului, drenuri, canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.),
pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnică a şantierului
va lua de urgenţă măsurile ce se impun, anunţând imediat pe proiectant
pentru a-şi da acordul şi a opera schimbările respective în proiect.
h) Se vor respecta toate indicaţiile din planşe (cota de săpătură, lungimea,
lăţimea etc.)

1.2.4. EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI NIVELARILOR


a) Umpluturile necesare între zidurile clădirii, pentru ridicarea nivelului
până la cel necesar aşezării pardoselilor la parter, cât şi la ridicarea
nivelului terenului în exteriorul clădirii, se vor executa numai după ce a fost
înlăturat pământul vegetal.
Pământul folosit pentru umplere va fi excavat la lucrările de săpătura, fără
corpuri străine (cioturi, moloz, resturi de lemn, etc.) şi se va aşterne în
straturi de 20 cm grosime, care vor fi compactate, după ce au fost aduse
la umiditatea optimă de compactare, stabilită în prealabil.
Când umpluturile se fac cu pământuri diferite, acestea se vor aşeza în straturi
alternante.
În acelaşi mod se va proceda şi la executarea umpluturilor necesare pentru
astuparea golurilor rămase în săpătura de fundaţie imediat după turnarea
betonului, scoaterea cofrajelor şi a sprijinirilor şi executarea zidăriei până
deasupra terenului.
b) La umplutura şanţurilor pentru conducte, trebuie să se observe ca să nu
rămână goluri pe lângă conducte şi sub ele, iar compactarea se va face
fără a deplasa conductele sau cablurile. Umplerea şi compactarea până la
20 cm peste conducte şi tuburi se va face manual.
Umpluturile vor fi bine compactate în straturi de cca. 20 cm
grosime.
c) Când se constata că pământul de umplutura va fi inundat sau umezit,
datorită creşterii nivelului apei subterane sau prin capilaritate, primul strat
de umplutură se va face cu pietriş, balast sau nisip mare, cu capilaritate
redusă (strat de rupere al capilarităţii), pentru ca apa să nu ajungă la
straturile de pământ cu care se face umplutura.
d) În cazul umpluturilor cu volum redus şi în spaţii înguste se va utiliza
compactarea manuală cu maiuri metalice, în greutate de circa 20 kg.,
stratul de pământ înainte de compactare neputând să depăşească, în
acest caz, grosimea de 15 cm.
Compactarea se efectuează numai dacă pământul are o umiditate apropiată
de umiditatea optimă de compactare. Verificarea umidităţii efective a pământului ce
se compactează este obligatorie, precum şi luarea măsurilor pentru corectarea
umidităţii. Dacă pământul este uscat şi în bulgări mari, se va stropi în prealabil cu
autocisterne sau cu alte mijloace adecvate. În cazurile în care pământul are o
umiditate naturală corespunzătoare (bulgarii strânşi în mână se lipesc), stropirea nu
mai este necesară. Dacă pământul este prea umed, compactarea nu se poate face în
condiţii satisfăcătoare, mai ales la pământurile argiloase, astfel că este necesar a se
aştepta uscarea lui, până la o umiditate potrivită.

1.2.5. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE


Recepţionarea lucrărilor de terasamente se execută în conformitate cu
prevederile regulamentului de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii.
Verificarea calităţii lucrărilor de terasamente, în vederea recepţionării, se face
în conformitate cu prevederile din: "Instrucţiuni tehnice pentru verificarea calităţii
lucrărilor de construcţii - montaj la clădiri civile şi industriale" (C 56 – 2006) şi se va
urmări:
- utilizarea materialului de umplutura prescris;
- respectarea tehnologiei de compactare prin verificarea de probe recoltate
folosind metoda înlocuirii volumului, câte una, două probe la maxim
50-100 mc de pământ compactat;
- rezultatele acestor probe se vor înscrie în procesele verbale de lucrări
ascunse;
- recepţia compactării se va face pe tronsoane prin procese verbale de lucrări
ascunse;
- condiţia de calitate a compactării, pentru asigurarea unei bune exploatări
ulterioare, impune ca gradul de compactare să respecte următorii
parametrii:
qadmis = 1,7 t/mc (0,97 proctor normal)
Woptim = 13 - 16 %
- grosimea maximă a stratului înainte de compactare va fi de maxim 30 cm,
iar după compactare rezultând o grosime medie de cca. 25 cm;
- numărul de treceri pe aceiaşi urmă va fi de 3-5, în funcţie de obţinerea
gradului de compactare prescris;
- activitatea de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor
normative principale:
• C 169/88 - "Normativ privind executarea şi recepţionarea
lucrărilor de terasamente pentru fundarea construcţiilor"
• C56/2006 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente"
Recepţia propriu-zisă a lucrărilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii, a "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora" (HGR 273/94), "Normativului pentru verificarea calităţii şi
recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" (C56/2006) şi prevederilor
normativelor NE 012/1999 şi NE 028/1998.
Etapele de realizare a recepţiei sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;
- recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract.
Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru
construcţii civile şi industriale, se vor controla procesele verbale de lucrări ascunse
precum şi documentaţia de şantier privind:
Măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când
este cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului
săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea
acestor lucrări.
2) FUNDATII DIRECTE

2.1. Prevederi generale


Lucrarea de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea ei ca
"fază de lucrări" a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generala a tuturor
fundaţiilor şi a elementelor geometrice respective.
Tipuri de fundaţii directe:
- fundaţii izolate;
- fundaţii continue.

2.2. Materialele utilizate la fundaţii


a) Fundaţiile sunt alcătuite din:
- beton simplu;
- beton armat;
b) Clasele minime de beton utilizat sunt:
- beton simplu:
 C 2,8 / 3,5 - pentru umpluturi şi egalizări;
 C 2,8 / 3,5 - pentru fundaţii continue, blocuri de fundaţii cu
cuzinetul neancorat sau situat în pământuri cu variaţii mici de umiditate;
- beton armat:
 C 8/10 - pentru tălpi de fundaţii (izolate sau
continue) cuzineţi şi radiere.
c) Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice
prevăzute în STAS 438/1-89\A91:2007 - Oţelul beton laminat la
cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat pentru fundaţii şi
domeniile de aplicare sunt:
- oţel beton rotund OB 37- armături de rezistenţă sau constructive;
- oţel beton cu profil periodic PC 52.

2.3. Executarea fundaţiilor directe


a) Executarea şi recepţionarea lucrărilor
de fundaţii directe se fac potrivit Normativului C 56/2006.
b) Înainte de începerea lucrărilor pentru
executarea corpului fundaţiilor să fie terminate lucrările pregătitoare şi
anume:
- Trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;
- Verificarea axelor fundaţiilor;
- Verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de
vedere al calităţii terenului, dimensiuni lor şi poziţiilor), în limitele
toleranţelor prescrise;
- Încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare.
Dacă caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la
proiectare, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se
transmit prin dispoziţie de şantier.
c) Trasarea lucrărilor de fundaţii face
parte din trasarea lucrărilor de detaliu. La poziţia în plan orizontal a axelor
fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm.
Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de
nivel, se admite de max. 10 mm.
d) La executarea fundaţiilor trebuie avute
în vedere următoarele:
- Materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi
prescripţiile din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare; se atrage
atenţia asupra cazurilor în care proiectele prevăd ca măsuri de protecţie
anticorozivă utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de
impermeabilitate a betonului.
- Fundaţia se execută fără întrerupere conform Codului de practică NE
012-99.
- Când construcţiile se fundează pe pământuri loessoide sau argile
contractile se respectă prescripţiile în acest sens ale normativelor
respective.
Pentru abateri admisibile, conf.C56/2006, vezi ANEXA A din prezentul volum.

3) BETOANE, COFRAJE ŞI ARMĂTURI

3.1. BETOANE
A. Generalităţi
Betoanele vor fi produse, transportate şi evaluate conform normativelor şi
standardelor româneşti corespunzătoare din punct de vedere al calităţii materialelor şi
execuţiei.

B. Cimentul
Cimenturile vor respecta cerinţele normativului NE 012-99, cap. 4.1.
Cimentul destinat betoanelor s-a ales ţinând cont de clasele de expunere
raportat la condiţiile de mediu ale betoanelor. Cimentul care se va folosi la lucrări va fi
de clasa conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare ( NE 012-
99).
Contractantul va efectua încercări pe ciment conform prevederilor normativului
NE 012-99, pct. 17.2.1.1 şi anexei VI.I şi va asigura certificatul de încercare pentru
fiecare doza de ciment primită de la betonieră.
Controlul calităţii cimentului se va face:
- la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie
emis de producător sau de baza de livrare;
- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat;
Normativele româneşti sunt următoarele:
- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat";
- C56/06 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente".

C. Agregate
Agregatele vor fi obţinute dintr-o sursă autorizată şi vor respecta cerinţele
normativului NE 012/99, cap. 4.2.
Pentru prepararea betoanelor cu densitate aparentă normală (2001-2500
kg/mc) se vor utiliza agregate naturale cu densitate normală (1201-2000 kg/mc)
provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor, care să satisfacă
cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice - cu următoarele cerinţe
suplimentare:
- agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi
negelive; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice
sau şistoase;
- nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere; nu se admite
utilizarea nisipului de concasaj;
- conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de maxim 2% şi a pietrişului
se limitează la maxim 0,5 %;
- în amestecul total de agregate se vor utiliza trei sorturi de granulare
(0÷3; 3÷7; 7÷31 mm);
- se interzice folosirea pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate
la mărci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi. Nu
este admisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
Pentru controlul calităţii agregatelor se vor respecta prevederile normativului
NE 012/99, punctul 17.2.1.1 şi anexa VI.I.
Normativele în vigoare sunt următoarele:
- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat";
- Normativ C 56 - 06 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei
lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

D. Apa
Apa folosită pentru fabricarea şi tratarea betonului poate fi o sursă de apă
potabilă (din reţeaua publică de alimentare cu apă).
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.

E. Aditivi
Aditivii utilizaţi vor respecta cerinţele normativului NE 012/99, cap. 4.4. Se vor
utiliza obligatoriu următoarele tipuri de aditivi:
- aditivi întârzietori pentru betoane turnate pe timp călduros;
- aditivi antiîngheţ + accelerator de priză pt. betoane turnate pe timp friguros.
Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv.
Betoanele vor fi alcătuite conform cerinţelor din Proiectul Tehnic. Nu se vor
amesteca nici un fel de alte ingrediente împreună cu betoanele fără acordul scris
preliminar al şefului de proiect. Stabilirea compoziţiei betoanelor şi verificarea
nivelelor de performanţă în cazul utilizării combinaţiilor de aditivi se va face pe baza
studiului realizat de un laborator autorizat.
Normativele româneşti în vigoare sunt următoarele:
- NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat;
- Normativ C56 -2006 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de Construcţii;
- Normative C26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode
nedistructive.

F. Transport, turnare şi
compactare
a) Date generale
Transportul şi punerea în operă a betoanelor vor respecta prevederile
normativului NE 012/99, pct.12.
Toate betoanele vor fi transportate de la betonieră şi turnate în cadrul lucrărilor
cât de repede este practic posibil prin metode care vor preveni segregarea sau
pierderea oricăror ingrediente, şi vor menţine lucrabilitatea necesară. Acestea vor fi
depozitate cât de aproape este practic posibil de amplasamentul final şi se vor
menţine curate toate echipamentele folosite la transportul betoanelor. Contractantul
va trimite Şefului de Proiect o notificare preliminară asupra intenţiei sale de începere
a betonarii.
Betoanele vor fi compactate în totalitate în amplasamentul final prin metode
mecanice sau manuale, conform Anexei IV.2 din normativul NE 012/99.

b) Betoanele gata amestecate


Se va permite folosirea betoanelor gata amestecate dacă sunt fabricate în
staţii de betoane admise şi transportate pe şantier cu autocamioane aprobate.
Timpul şi distanţa maximă de livrare de la staţia de betoane la şantier va fi respectata
cu stricteţe după cum se specifică în Normativul NE 012/99.
Betoanele care nu respectă aceste condiţii nu vor fi admise.

G. Betonarea in condiţii
nefavorabile
a) Condiţii de vreme rece
Betonarea în condiţii de vreme rece sub 2° C poate fi realizată numai dacă
există următoarele condiţii:
- agregatele şi apa folosite la amestec nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi
îngheţ;
- înaintea turnării betonului, cofrajele, armăturile şi oricare suprafeţe cu care
va intra în contact betonul proaspăt, nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi îngheţ
şi vor fi la o temperatură mai mare de 20C;
- temperatura iniţială a betonului în momentul turnării va fi de cel puţin 5°C;
- temperatura de la suprafaţa betonului se va măsura acolo unde se aşteaptă
temperatura cea mai joasă.
Contractantul îşi va lua măsuri de a preveni ca temperatura oricărui tip de beton
să nu scadă la 0°C în timpul primelor 5 zile după turnare.

b) Vreme caldă
Temperatura rezultantă a materialelor combinate din orice dozaj de beton în
punctul şi la momentul livrării în cadrul lucrărilor nu va depăşi 6°C peste temperatura
la umbră când aceasta din urmă este peste 21°C.
Contractantul nu va permite nici unui tip de beton să vină în contact cu apa la o
temperatură mai mare de 60°C.
Acolo unde temperatura betonului proaspăt poate depăşi 320C, nu va fi
permisă betonarea, decât dacă se iau măsuri pentru a menţine temperatura sub
nivel.
Standarde şi normative româneşti în vigoare:
- Normativul C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi a instalaţii lor aferente.

H. Protecţia - tratarea betonului


Contractantul va proteja betonul pentru nu mai puţin de 7 zile.
Protecţia se va realiza conform specificaţiilor din Cap. 15 al Normativului NE
012/99.
Acoperirea suprafeţelor expuse ale betonului se va face cu materiale aprobate
de Şeful de proiect, materiale care vor fi în contact continuu cu betonul şi se vor
menţine umede spre satisfacerea Şefului de Proiect.
Pe timp ploios, betonul va fi protejat cu prelate sau folii de polietilena.
În cazul temperaturilor mai mici de +50, betonul nu va mai fi stropit, şi se vor
aplica materiale sau pelicule de protecţie, avizate de Şeful de Proiect.

I. Beton prefabricat
Toate materialele şi lucrabilitatea betonului prefabricat vor corespunde
celorlalte condiţii aplicative din Piesele desenate, decât dacă nu există alte specificaţii
ale Şefului de Proiect.
Toate prefabricatele executate în atelierul propriu de prefabricare a betonului,
vor fi turnate având lungimi adecvate şi prevăzute cu urechi sau cabluri de ridicare,
corespunzătoare pentru manipulare.
Normative şi STAS - uri de referinţă:
- NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat;
- STAS 7009-79 - Construcţii civile şi industriale. Toleranţe şi asamblarea în
construcţii;
- STAS 7384- 85 - Toleranţe geometrice. Terminologie;
- STAS 10107/0-90 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea
elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Sunt necesare certificate de încercare pentru elementele de beton prefabricat
conform normativului sau standardului respectiv.
Pentru abateri admise, conf. C56/2006 sunt:
- abatere limită la lungime: ±4 mm;
- abatere limită la lungime: ±3 mm;
- abatere limită la înălţime: ±3 mm;

3.2. CONSTRUIREA COFRAJELOR


A. Generalităţi
Cofrajele şi susţinerile vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.
11.
Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se
evite deformarea şi degradarea lor.
Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraje. Se vor respecta, de asemenea prevederile
normativului C 11-74 - "Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii
a panourilor din placaj pentru cofraje".

B. Materiale
Se vor folosi cofraje din panouri refolosibile. Cofrajele se vor construi din lemn,
metal sau plastic conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare.
Cofrajele de lemn vor fi de cherestea sau placaj la lucrările exterioare 15 mm
grosime.
Cofrajele metalice se vor realiza din oţel de construcţii.
După curăţire se va folosi următoarea "emulsie" SIN ":
- parafina 20 - 25%;
- săpun 1,5-2%;
- apă 78,5 - 73%;

C. Construcţia
Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor,
dimensiunilor şi a suprafeţei perfect plane a elementelor conform părţii desenate din
proiect.
Se va urmări etanşeitatea şi rezistenta panourilor de cofraj, astfel încât să nu
permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar în
proiectul de execuţie şi menţinerea poziţiei corecte, formei şi dimensiuni lor lucrării
terminate. Alcătuirea cofrajelor trebuie să ţină seama şi de posibilitatea unei decofrări
simple şi să permită preluarea treptată a încărcării de către elementele care se
decofrează.
Cofrajele vor fi capabile de a realiza o calitate corespunzătoare a suprafeţei
finisate după cum se specifică (calitate la îmbătrânire).
Acolo unde sunt necesare orificii în cofraje pentru acomodarea armăturilor de
protecţie, se vor fixa dispozitive sau atele şi se vor lua măsuri de prevedere pentru a
preveni pierderea matricei de mortar.
Cofrajele vor permite accesul pentru pregătirea suprafeţelor de îmbinare
înaintea întăririi betonului.
Metoda de construire a cofrajelor va permite folosirea de suprafeţe pentru
cofrajele noi care să rămână pe loc până se realizează condiţiile pentru spargerea
cofrajelor.
D. Decofrarea
Decofrarea betoanelor va respecta prevederile Normativului NE 012/99, pct.
14.
Cofrajele se vor scoate fără şocuri sau deranjarea betonului.
Cofrajele la suprafeţele verticale nu vor fi scoase până când betonul nu a atins
o rezistenţă de 2,5 N/mm2 după cum este confirmat de testele pe cuburi tratate în
condiţii reprezentative.
Contractantul va umple toate orificiile lăsate după scoaterea cofrajelor cu
mortar de ciment.
Contractantul va repara pe cheltuiala sa orice suprafeţe avariate după
scoaterea cofrajelor.
Normative în vigoare:
- NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat";
- Normativ C 162 - 73 - Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea
cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri;
- Normativ C 11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în
construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje.
- Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor
de construcţii şi a instalaţiilor aferente.

3.3 ARMĂTURI
A. Generalităţi
Armarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 10.
Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din
oţel beton rotund neted OB 37 şi din beton cu profil periodic PC 52, ce trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice de calitate.
Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu
respectarea prevederilor normativului NE 012/99.

Normative româneşti în vigoare:


- Normativ C 28 - 83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel
beton.
- Normativ NE 012/99 - Normativ pentru execuţia lucrărilor de beton şi beton
armat.
Contractantul va furniza Şefului de Proiect documente de la fabricant care să
demonstreze respectarea normativelor sau standardelor respective.
Armăturile în momentul încorporării în lucrări vor fi curate şi fără defecte, ulei
sau unsoare şi neruginite. Armăturile de oţel vor fi depozitate la distanţă de sol şi
sprijinite pentru a preveni deformarea.

B. Tăierea şi îndoirea armaturilor


Armăturile vor respecta strict Planurile şi Caietul de sarcini, sau indicaţiile.
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în
strictă conformitate cu prevederile proiectului. Contractantul va calcula armăturile
necesare, va pregăti planurile de lucru şi graficele de fasonare necesare pentru
execuţia corectă a lucrărilor.
Graficele de fasonare a armăturilor vor fi întocmite de Contractant şi vor arata
dimensiunile, mărimile, numerele şi greutăţile tuturor armăturilor folosite la Lucrările
Permanente.
Nu vor fi incluşi suporţi de oţel etc.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.
Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta.
Pentru a se evita erodarea Oţelului se recomandă montarea şi betonarea
armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare.
Barele de armare se vor tăia şi îndoi conform normativelor şi standardelor
româneşti corespunzătoare, şi la dimensiunile specifice în standardele de îndoire.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil
periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

C. Fixarea armaturilor
 Date generale
Contractantul va amplasa şi fixa armăturile de oţel cu precizie pe poziţiile
indicate în Planuri, şi se va asigura că acestea rămân rigide în aceste poziţii pe
durata turnării betonului. La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea
menţinerii poziţiei prevăzute în proiect:
- crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului
sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;
- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare;
- asigurarea acoperirii cu beton a armaturii, prin folosirea distanţierilor;
Contractantul nu va turna betonul până când armăturile nu vor fi inspectate şi
aprobate.

 Sârma de oţel pentru legare


Sârma de oţel pentru legarea armăturilor va corespunde normativelor şi
standardelor româneşti corespunzătoare, şi va avea diametrul de 3 - 4 mm.

 Acoperirea armăturilor
Acoperirile de beton sunt prevăzute cele din Planşe. Se vor respecta
acoperirile de beton prevăzute în STAS 10107/90 şi NE 012/99.

 Înnădirea armăturilor
Sistemul de înnădire va respecta prevederile proiectului, şi în cazul când nu
este specificat se vor respecta prevederile STAS 10107/90. Se vor respecta
specificaţiile prevăzute în Normativul NE 012/99.
Utilizarea sistemelor de îrmădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-
termice, prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementarilor
tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

3.4. TOLERANŢE
Abaterile de la geometrie sunt cele prevăzute în normativele NE 012/99 anexa
III.1 şi C56/2006. Nu se admit abateri de la calitatea betonului şi a tipului de oţel
beton.
Suprafeţele de beton din cadrul lucrărilor finale nu vor avea nici un fel de
neregularitate care să fie observate cu ochiul liber. În scopul acoperirii necesare cu
beton a armăturilor, celelalte abateri faţă de suprafeţele descrise în contract nu vor fi
mai mari decât următoarele mărimi permise:

Tipul de finisaj Abaterea de la dimensiunea liniara de nivel, verticala.


transversala sau lungime (mm)

Finisaje grosiere sau brute ± 10


Toate celelalte finisaje ± 5

3.5. VERIFICĂRI
Se vor face verificările prevăzute în normativele NE 012/99 anexa VI.2, pe
parcursul execuţiei, consemnându-se în documentele: Proces verbal al lucrărilor
ascunse (PVLA) şi Proces verbal recepţie calitativă (PVRC), cât şi la recepţia finală a
stadiului fizic. Verificarea etanşeităţii se va face conform prevederilor STAS 4165/81
Cap 3.

A. Controlul calităţii lucrărilor


Controlul calităţii lucrărilor va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.
17.
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în
majoritate, lucrări care devin ascunse. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor
ce devin ascunse se încheie între Beneficiar şi Contractor.
Nu se admite trecerea la noua fază de execuţie înainte de închiderea
procesului verbală referitor la faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
- executarea cofrajelor;
- calitatea şi montarea armăturilor,
- calitatea betonului livrat de staţia de betoane;
- condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
- decofrarea elementelor;
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului
C149/87 -"Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton şi beton armat".