AMBREIAJUL

Student: Hodrea Florin Cornel

Grupa :ITT- 1892, Anul III

Ambreiajul este un organ de mașină care prin cuplare transmite un moment de putere a
unei mișcări de rotație, sau întrerupe această mișcare de rotație prin decuplare. Ambreiajele sunt
folosite în mecanismele care au 2 axe, în general unul dintre ele este antrenat de un motor, iar
celălalt antrenează cealaltă parte a mecanismului. Dezactivarea transmiterii cuplului de rotație, lasă
cele două axe să se miște independent. Activarea ambreiajului se poate face atât în timp ce acesta
se rotește sau în timp ce stă neînvârtit.
Ambreiajul este un ansamblu situat între motor și cutia de viteze, care are drept scop
decuplarea la nevoie a forței transmise de motor către roți. Principiul care stă la baza funcționării
ambreiajului este fricțiunea dintre două suprafețe care pot fi sau nu în contact direct.
Rolul ambreiajului
Ambreiajul are mai multe roluri, pe care orice șofer trebuie să le cunoască bine, în așa fel încât să
poată avea parte de o aventură plăcută la volanul mașinii sale, indiferent de rutele pe care le-a ales
pentru o călătorie:
1. După ce pornește, motorul se va învârti în continuu, dar uneori este necesar ca roțile să stea
pe loc. Astfel, trebuie să existe un dispozitiv care să întrerupă transferul de forță de la motor către
cutia de viteză și roți. Ambreiajul preia acest rol cu succes, ajutând la staționarea automobilului,
fără a fi nevoie de oprirea motorului;
2. Un alt rol al ambreiajului este evitarea uzurii automobilului prin transferul progresiv al
puterii către cutia de viteze, ceea ce slăbește șocurile transmise de motor către piesele componente
ale cutiei de viteze;
3. În fine, al treilea rol este cel de a facilita schimbarea vitezelor prin întreruperea transmiterii
mișcării de rotație a motorului către cutia de viteză.
Componentele ambreiajului
Ambreiajul nu este o singură componentă, ci un ansamblu compus din următoarele cinci piese de
bază:
• Volantul care poate fi cu masă simplă sau dublă;
• Placa de presiune;
• Discul ambreiajului;
• Rulmentul de presiune;
• Furca de debreiere.
Aceste cinci piese de bază formează la rândul lor un ansamblu destul de simplu, care asigură
decuplarea sau cuplarea motorului de cutia de viteze în felul următor:
• Discul de ambreiaj aflat între volanta motorului și placa de presiune este apăsat de
niște arcuri puternice, acest lucru asigurând un contact strâns între cele trei
suprafețe, puterea fiind transmisă prin intermediul fricțiunii;
• La apăsarea pedalei de ambreiaj, rulmentul de presiune îndepărtează placa de
presiune și, astfel, discul de ambreiaj se rotește în gol.
Clasificarea ambreiajelor

a. ambreiajele mecanice pot avea unul sau mi multe discuri de frictiune, pot fi cu arcuri dispuse
periferic, cu arc central spiral sau diafragma si centrifugal sau semi-centrifuge;
b. ambreiajele hidraulice pot fi cu prag fix , cu prag mobil sau cu camera de colectare;
c. ambreiajele electromagnetice pot fi cu sau fara pulbere feromagnetica;
d. ambreiajele neautomate sunt puse in functiune de forta musculara a conducatorului prin
actionarea mecanica sau hidraulica;
Uneori sistemul de actionare a ambreiajului neautomat este prevazut cu un servomecanism de
tip mecanic, hidraulic sau pneumatic care reduce efortul depus de conducator;
e. ambreiajele automate pot fi actionate hidraulic, pneumatic, electric sau vacumatic, in functie
de pozitia pedalei acceleratorului, turatia si sarcina momentului sau de pozitia parghiei de
schimbare a treptelor de viteze.
Ambreiajele mecanice
Ambreiajele utilizate la majoritatea automobilelor sunt ambreiajele mecanice la care transmiterea
momentului motor la celelalte organe ale transmisiei se realizeaza prin forte de frecare ce se
dezvolta intre doua sau mai multe perechi de suprafete in contact. La ambreiajele de automobile se
disting trei parti principale
1. partea conducatoare, formata din piese care sunt permanent in legatura cu motorul (se rotesc
totdeauna cand motorul functioneaza );
2. partea condusa care cuprinde piesele ce sunt in legatura cu transmisia motorului;
3. mecanismul de functionare, compus din piese ce transmit comanda de actionare a ambreiajului.
Clasificarea ambreiajelor mecanice
Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se clasifica după mai multe criterii.
➢ După forma geometrica a suprafeţelor de frecare , ambreiajele pot fi :cu discuri , cu saboţi
si cu conuri.
➢ După numărul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor , ambreiajele pot fi : cu mai
multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central .
➢ După numărul discurilor conduse , ambreiajele pot fi ; cu un disc , cu doua discuri si cu mai
multe discuri .
➢ După modul de obţinere a forţei de apăsare , ambreiajele pot fi : simple , semicentrifuge si
centrifuge .
 ➢ După condiţiile de lucru ale suprafeţelor de frecare , ambreiajele pot fi : uscate sau in ulei
➢ După tipul mecanismului de comandă , ambreiajele pot fi cu comandă : mecanică ,
hidraulică , cu servomecanism si automată .
➢ După modul de realizare a debreierii ,ambreiajele pot fi : cu debreire manuală
,semiautomata , automată

Ambreiaj mecanic; A=cuplat, B=decuplat1. ax primar (arbore cotit); 2. volant; 3. disc ambreiaj;
4. placa de presiune; 5. arc; 6. ax secundar; 7. rulment de presiune; 8. carcasă; 9. inele de
susținere; 10./11. locuri de fixare
Defecțiunile ambreiajului

Ambreiajul este un ansamblu de piese supus uzurii în timp, dar și unor șocuri puternice, astfel că
defecțiunile vor apărea, cu siguranță, la un moment dat. De regulă, acestea se produc după
aproximativ 75.000 km parcurși. Numărul de km poate varia foarte mult, în funcție de stilul de
condus și de anumite greșeli frecvente, care pot uza prematur piesele și care cauzează automat și
daune.
În schimb, prin respectarea anumitor reguli clare, uzura poate fi evitată în mare parte, prelungind
sensibil durata de viață a ambreiajului.
Cauzele unui ambreiaj defect
Durata de viață a ambreiajului poate varia mult în funcție de anumite cauze, ce pot provoca uzura
accentuată a componentelor. În cazuri extreme, atunci când acestea sunt folosite într-un mod
necorespunzător, defecțiunile pot apărea și după câteva zeci de mii de kilometri, iar remedierea lor
este, de multe ori, complicată, necesitând operațiuni tehnice complexe și implicând investiții
importante în piese și în manoperă.
Printre cele mai des întâlnite cauze ale unor defecțiuni la ambreiaj se numără următoarele:
➢ Eliberarea bruscă a pedalei de ambreiaj în timp ce mașina se află în viteză duce la
transmiterea instantanee a cuplului maxim către diverse componente, ceea ce poate provoca
distrugerea completă a unora dintre acestea;
➢ Eliberarea prea lentă a pedalei de ambreiaj permite patinarea discului și uzura inutilă a
materialului de fricțiune de pe cele două fețe ale discului. În plus, acesta din urmă se încinge peste
limită, ceea ce duce la distrugerea elasticității arcurilor sale;
➢ Sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj duce la uzura prematură a suprafețelor de
fricțiune și a rulmentului de presiune;
➢ Menținerea pedalei de ambreiaj apăsată la stop, fără a scoate din viteză, suprasolicită
componentele acestuia în mod inutil;
➢ Plecarea de pe loc cu altă viteză decât viteza întâi;
➢ Suprasolicitarea ambreiajului la drum lung și viteze mici sau pe pante foarte abrupte;
➢ Trecerea dintr-o treaptă superioară de viteză într-una inferioară, fără frânare și prin
eliberarea bruscă a pedalei de ambreiaj;
➢ Pornirea din rampă doar prin folosirea ambreiajului, fără ajutorul frânei de mână, ce duce
la patinarea discului și la uzura prematură a acestuia.
Simptomele unui ambreiaj defect
Un șofer fără experiență poate să nu-și dea seama de faptul că mașina se confruntă cu anumite
probleme, chiar dacă observă diverse schimbări ale modului de rulare a automobilului său. În
aproape toate cazurile, ansamblul ambreiajului nu se defectează brusc, fără a prezenta anumite
semne timpurii, deci cunoașterea lor este obligatorie pentru a se putea evita situații nedorite, în care
acesta să nu mai funcționeze deloc și în care să se ajungă la imposibilitatea conducerii
automobilului.
Recunoașterea simptomelor specifice, duce la evitarea apariției unor situații nedorite.
➢ Patinarea ambreiajului apare atunci când stratul de fricțiune este prea uzat, iar discul de
ambreiaj se va roti independent de placa de presiune și de volantă. Astfel, mișcarea motorului nu
se mai transmite în totalitate către cutia de viteză sau se poate întâmpla ca aceasta să nu fie
transmisă deloc. Șoferii care conduc o mașină cu această defecțiune vor observa că, deși
accelerează, iar turația motorului este în creștere, viteza de deplasare a automobilului crește foarte
încet sau deloc;
➢ Cuplarea ”smucită” a ambreiajului, cu zgomote puternice, apare dacă placa de presiune este
fisurată sau atunci când arcurile de pe discul de ambreiaj își pierd elasticitatea;
➢ Zgomotul de frecare între două suprafețe mecanice la apăsarea pedalei de ambreiaj și
schimbarea îngreunată a vitezei sunt semne clare ale prezenței unui rulment de presiune uzat.
Decuplarea incompletă a ambreiajului se manifestă prin zgomote specifice ale cutiei de viteză (sub
forma unui ”cârâit”), iar vitezele întâi și a doua se cuplează cu mare dificultate.

Bibliografie:
Aurel P. Stoicescu - Proiectarea performanţelor de tracţiune şi consum ale automobilelor, Editura
Tehnică, 2007
Tabacu,St. s.a. – Dinamica autovehiculelor – Indrumator de proiectare, Editura Universitatii di
Pitesti, 2004
Tanase,F. s.a – Tehnologia repararii automobilelor – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti
1983