CERCETARI PRIVIND EVOLUTIA

EXPLOATATIILOR AGRICOLE IN

ROMANIA

CUPRINS:

Capitolul.I. EXPLOATATIA AGRICOLA: NOTIUNE,TIPOLOGIE

Capitolul.II.ORGANIZAREA STRUCTURALA A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Capitolul.III. DIMENISUNEA SI MARIMEA EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Capitolul.IV.STRATEGIA DE DEZVOLTARE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Capitolul.V.STRUCTURA DE PRODUCTIE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Capitolul.VI.EVOLUTIA EXPLOATATIIILOR AGRICOLE

 EXPLOATATIA AGRICOLA: NOTIUNE,TIPOLOGIE

Exploatația agricolă- “ o entitate tehnică, economică şi socială constituită cu scopul

de a pune în valoare terenurile agricole, capitalul tehnic şi forţa de muncă indiferent de
forma de proprietate a celor trei factori de producţie, în vederea realizării producţiei
agricole în condiţii de eficienţă. ” (V.Pană)

Situaţia actuală a exploataţiilor agricole în România

Exploatatiile agricole in Romania in anul 2010 au ajuns la 3,859 milioane, reprezentand

31,5% din numarul total din UE.

Numărul exploataţiilor agricole a fost in scadere în scădere în anul 2013, faţă de cel
înregistrat la Recensământul General Agricol din 2010.

Numărul exploataţiilor agricole a fost de 3629656, mai mic cu circa 6%, ca urmare în
principal a procesului de comasare, faţă de cel înregistrat la Recensământul General
Agricol 2010
 ORGANIZAREA STRUCTURALA A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

In cazul unei societati comerciale agricole pe actiuni, organizarea structurala presupune

constituirea unor subsisteme ale sale (subdiviziuni, compartimente, departamente,etc.)
avânt caracter:

a) de executie (operationale);

b) de servire sau ajutatoare;

c) functional.

Structura organizatorica a unei societati comerciale agricole este redata, în principal, prin
intermediul organigramei.
 În cazul cresterii porcinelor exista societati de mari dimensiuni, care aplica tehnologii
industriale, ele fiind de tip integrat. Cresterea animalelor pentru carne se combina cu
activitati aflate în amonte si în aval de aceasta, care se desfasoara în diferite tipuri de
subdiviziuni.
Activitati din amonte :
 subdiviziuni pentru producerea materialului de reproductie –complexe de testare si
selectie, complexe de reproductie si crestere tineret, complexe de înmultire;

 subdiviziuni pentru producerea nutreturilor combinate –fabrici de nutreturi combinate,

sectii pentru fainuri proteice; subdiviziuni pentru servirea tehnica a activitatii de baza –
sectoare: mecanic, energetic, de constructii

Activitati din aval (prelucrarea carnii):

 abatoare;
 fabrici de industrializare a carnii; sectii de ambalaj metalice
 DIMENISUNEA SI MARIMEA EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Dimensiunea unei exploatatii agricole este reprezentata în principal, de suprafata de

teren sau de numarul de animale detinute. Se exprima în marimi fizice (hectare, capete de
animale). În sens mai larg, dimensiunea este redata si prin aparatul tehnic de productie si
forta de munca utilizata.

In sens economic,marimea (dimensiunea economica) a unei explotatii agricole

reprezinta capacitatea sa de productie, ca premisa a obtinerii rezultatelor economico-
financiare, determinata de resursele materiale, umane si banesti utilizate în procesele de
productie.

Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) se aplica in cazul proiectelor finantate prin

Masura112 – „Instalarea tinerilor fermieri”, Masura 121 – „Modernizarea exploatatiilor
agricole” si prin Masura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”
UDE reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii
agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei. Valoarea unei Unitati de
Dimensiune Economica este de 1.200 Euro.
O principala modificare adusa de noii coeficienti de calcul se reflecta in cresterea
dimensiunii economice atat pentru ovine si caprine, cat si pentru alte specii de
animale si culturi vegetale, dar si in scaderea dimensiunii, mai ales in sectorul
vegetal – grau, ovaz,plantatii de pomi fructiferi,etc.
In anul 2014 Unitatea de Dimensiune Economica (UDE) sa transformat in SO-
Standard Output (valoarea productiei).
 EVOLUTIA EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei
româneşti. Contribuţia agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului
Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se
situează la aproximativ 1,7%.

Fondul Funciar

• Din datele RGA 2010, din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României,
suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 mil. ha (55,9 %),
din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil.
• După modul de folosinţă, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafaţa agricolă.
Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80 % din suprafaţa arabilă.
 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

Elaborarea unei strategii presupune formularea unor obiective, optiuni si prioritati,

concomitent cu stabilirea modului de realizare a acestora, inclusiv în ceea ce priveste
resursele de diferite feluri ce pot fi alocate.
Elaborarea unei strategii este un proces în care se cer rezolvate multe probleme, iar
competenta, autoritatea si responsabilitatea celor carora le revine o asemenea atributie
se manifesta puternic, în strânsa corelatie, tinând seama de consecintele pe care le are
pentru viitorul exploatatiei.
Elaborarea unei strategii presupune si fixarea unor termene pentru atingerea
obiectivelor, în raport de care se urmaresc: asigurarea si repartizarea resurselor
precum si concentrarea eforturilor umane si materiale.
Odata aleasa varianta strategica, se recurge la transpunerea sa în opera. Exista doua
puncte de vedere în legatura cu modul de aplicare a unei strategii:
a) treptat
b) dintr-o data.
 STRUCTURA DE PRODUCTIE A EXPLOATATIILOR AGRICOLE

.Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau

zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia în activitatea exploatatiei.
Problemele structurii de productie si, mai apoi, ale profilarii si ale specializarii, ca forme
sub care ea se regaseste,sunt indispensabil legate de cunoasterea ramurilor de productie din
agricultura, mai cu seama din punctul de vedere al exploatatiei, cum se grupeaza ele în
functie de o serie de criterii, astfel încât sa fie selectate, proportionate si ierarhizate.
• Ramura de baza ocupa locul predominant în activitatea exploatatiei, spre ea fiind
orientata cea mai mare parte a factorilor de productie.
• Ramurile complementare, asa cum le spune si denumirea, au rolul de a întregi
activitatea de baza, ele influentând în sensul diversificarii productiei, fara ca aceasta sa
dobândeasca forme accentuate.
• Ramurile ajutatoare contribuie la desfasurarea activitatii în ramurile de baza si chiar
în cele complementare. Nu suntorganizate, în general, pentru a obtine produse
destinate vânzarii.
 Fondul Funciar

Din datele RGA 2010, din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României,
suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 mil. ha (55,9
%), din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil.
După modul de folosinţă, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafaţa agricolă.
Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80 % din suprafaţa arabilă.

Fondul funciar, după modul de folosinţă

Specificare 2007 2008 2009 2010 2010* 2011 2012

Suprafaţa agricolă, din care: 14709,3 14702,3 14684,9 14634,5 13306 14621,5 14615,1
Arabil 9423,3 9415,1 9422,5 9404,0 8306 9379,5 9392,3
Păşuni 3330,0 3330,0 3313,8 3288,7 3279,3 3270,6
Fâneţe 1531,4 1532,4 1528,0 1529,6 4506 1554,7 1544,9
Vii şi pepiniere viticole 218,0 214,5 215,4 213,6 211,3 210,5
Livezi şi pepiniere pomicole 206,6 207,3 205,2 198,6 312 196,7 196,8
Grădini familiale ** - - - - 182 - -
Sursa: Anuarul statistic al României, 2013
 Fondul funciar, după modul de folosinţă

Specificare 2007 2008 2009 2010 2010* 2011 2012

Suprafaţa agricolă, din care: 14709,3 14702,3 14684,9 14634,5 13306 14621,5 14615,1
Arabil 9423,3 9415,1 9422,5 9404,0 8306 9379,5 9392,3
Păşuni 3330,0 3330,0 3313,8 3288,7 3279,3 3270,6
4506
Fâneţe 1531,4 1532,4 1528,0 1529,6 1554,7 1544,9
Vii şi pepiniere viticole 218,0 214,5 215,4 213,6 211,3 210,5
312
Livezi şi pepiniere pomicole 206,6 207,3 205,2 198,6 196,7 196,8
Grădini familiale ** - - - - 182 - -
Sursa: Anuarul statistic al României 2013

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013
 Sursa: Eurostat Yearbook 2010 (date 2007 )

Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării și numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui
locuitor din România îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare superioară multor
ţări din Uniunea Europeană şi aproape dublă faţă de media UE 27, care este de 0,212
ha/locuitor.
 Productia ramurii agricole

Evoluţia valorii producţiei agricole (care reprezintă preţurile la producător, la care

se adaugă subvenţiile pe produs şi se scad impozitele pe produs) este următoarea:

Valoarea productiei agricole

SPECIFI- 2007 2008 2009 2010 2011 2012
CARE mil. lei % mil. lei % mil. lei % mil. lei % mil. lei % mil. lei %
preţuri preţuri preţuri preţuri preţuri preţuri
curente curente curente curente curente curente
Vegetală 28723,4 60,2 45742,2 68,3 35735,5 59,6 43488,5 67,5 54179,8 70,8 40169,1 62,5
Animală 18291,6 38,3 20535,7 30,6 23441,6 39,1 20406,8 31,6 21784,1 28,5 23555,2 36,7
Servicii
684,8 1,5 716,0 1,1 751,3 1,3 557,3 0,9 544,8 0,7 535,1 0,8
agricole
TOTAL 47699,9 100,0 66993,9 100,0 59928,4 100 64452,6 100 76508,7 100 64259,4 100
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2013

În 2011 ponderea principală în valoarea producţiei vegetale au avut-o cerealele (36,4%),

legumele și pepenii (15,6%) și cartofii (12,2%).
În 2012, ponderea principală în valoarea producţiei vegetale au avut-o cerealele (31,2%),
legumele și pepenii (20,8%) și plantele de nutreţ (12,9%)
 Exploatatiile agricole din Romania

In Romania in anul 2010 existau 3,859 milioane exploatatii agricole comparativ 4,485
milioane in anul 2002.

Situatia exploatatiilor agricole din Romania

INDICATORI U.M. Total exploataţii Expl. agr. fără Expl. agr. cu

agricole personalitate personalitate
juridică juridică
2002 2010 2002 2010 2002 2010
Nr. exploataţii agricole mii 4485 3859 4462 3828 23 31
Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) mii ha 13931 13306 7709 7450 6222 5856
-teren arabil mii ha 8774 8306 5437 4725 3337 3581
-păşuni şi fâneţe mii ha 4644 4506 1878 2307 2766 2199
-culturi permanente mii ha 344 312 225 236 119 76
-grădini familiale mii ha 169 182 169 182 - -
SAU /exploataţie ha 3,11 3,45 1,73 1,95 274,43 190,78

Sursa: INS comunicat de presă nr. 149/2 iul 2012, rezultate definitive RGA 2010
Sursa: INS, RGA
2010 ,rezultate
definitive
 Sursa: prelucrare Direcţia Generală Politici Agricole și Strategii ,MADR, după
datele furnizate de APIA

Media suprafeţei /exploataţie în plata APIA: 9,56 ha/expl.

Existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari
relevă dezechilibrul structural ce influenţează agricultura din ţara noastră şi
competitivitatea pe ramuri.
 Forme de sprijin

Principalele forme de sprijin pentru producătorii agricoli în 2014, conforme cu Politica

Agricolă Comună:
•în sectorul vegetal
-Plata unică pe suprafaţă (SAPS)
-Ajutoare Naționale de Tranziție ANT
-Ajutor de stat pentru achiziţionarea motorinei cu acciză redusă, 10.10.2013 -30.09.2014
-Ajutor de stat pentru asigurarea producţiei agricole: sprijin prin care se subvenţionează 50% sau
70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile asigurate.
-Sprijin prin Programul Naţional Suport pentru sectorul vitivinicol.
• în zootehnie:
- Ajutoare Naționale de Tranziție ANT (foste PNDC) pentru bovine, ovine şi caprine
-Finanţarea Programului Naţional Apicol
-Ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale
 Concluzii
Existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte
mari relevă dezechilibrul structural ce influenţează agricultura din ţara noastră şi
competitivitatea pe ramuri.

Aderarea la UE este, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma
rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării
cu succes în economia rurală europeană.

Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre

piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului
înconjurător, oferirea unor aşezari rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din
spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu
silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile
directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a
economiei rurale şi spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC).