VINUL-PRODUS AGROALIMENTAR

Cuprins
CAPITOLUL 1 Caracteristicile pieței vinului

1.1 Vinul - produs agroalimentar după

modificarea legislației
1.2 Piața vinului în ansambul piețelor
agroalimetare, patrimoniul vitivinicol al țarii
1.3 Piața internaționala a vinului
1.4 Evoluția vinului la nivel European
În țarile civilizate vinul nu mai este considerat bautură alcoolică, ci
produs agroalimentar.
Producătorii nu mai au nevoie de licență, ci doar de evidență și
înregistrare la Registrul vitivinicol.
Astfel se pot promova vinurile sub un brand viticol național, într-un
sistem de producere a vinului de o înaltă calitate, cu denumiri
protejate.
Toate vinurile care conțin aceste însemne sunt preferate de
consumatorii de pe piața europeană si internațională iar prețul
acestora este cu circa 20% mai mare.
Vinul este un produs alimentar deoarece strugurii și produsele obținute
din struguri în urma anumitor procese tehnologice, nu conțin
adaosuri străine. Vinul nu poate fi asociat unei simple băuturi
alcoolice pentru că are foarte multe proprietați benefice, fiind o sursă
de antioxidanți și substanțe cu efect antiradicalic, acesta fiind un alt
punct de vedere în care se apropie foarte mult de produsele
agroalimentare.
 CAPITOLUL 2 Piața românească a vinului

2.1 Politica viti-vinicola românească

2.2 Potențialul de productivitate autohton
2.3 Oferta de vin din punct de vedere al producției în
România
2.4 Consumul la nivel național și comunitar pe piața
internă
2.5 Integrarea la nivel european pe terțe piețe și
îndeplinirea cerințelor
în anul 2010 exporturile au fost cu 25% mai mari
de circa 6438 tone,
se estimează o creștere a consumului de vin roșu
și pe piața românească , deși în acest moment
balanța înclină 70% în favoarea vinului alb,
în România oferta de vin pe piața este foarte
variată din punct de vedere al sortimentelor,
se produc aproximativ 402 tipuri de vin din care:
– 11 tipuri de vinuri de consum curent ,
– 42 de tipuri de vin de calitate superioară,
– 118 vinuri de calitate superioară cu denumire de origine,
– 231 de tipuri de vin de calitate superioară cu denumire
de origine și trepte de calitate.
 CAPITOLUL 3. Zone viticole importante
din România
3.1 Regiunea viticolă Crișana și Maramureș
3.2 Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei
3.3 Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și
Olteniei
3.4 Regiunea viticolă Colinele Dobrogei
3.5 Regiunea viticolă a Dealurilor Banatului
 CAPITOLUL 4. Marketingul Cramelor Recaș
4.1 Generalitați privind marketingul vinului
4.2 Politica de produs
4.3 Politica privind prețul și consumul
4.4 Modul de distribuție al produselor viti-
vinicole
Consumul anual de vin în România, a fost de
24litri/ cap de locuitor , fața de:
– 58 litri/cap de locuitor în Franța,
– 53 litru/cap de locuitor în Italia
– 13 litri/cap de locuitor pe an in SUA.

• Franța, cel mai mare producător de vinuri din

lume, a fost depasită în 2010 de SUA.
• În 2011, suprafața cultivată cu vița-de-vie
pentru vin în România a fost de circa 180.011
hectare, în scădere ușoară fața de 2010.
 CAPITOLUL 5. Piața la nivel mondial a vinului
5.1 Aspecte generale – Analiza comparativă
2007-2013 versus 2014-2020 a produsului
agroalimentar , suprafețe cultivate
5.2 Principali producători
5.3 Programe de promovare în cadrul pieței
agroalimentare
5.4 Consumul la nivel mondial
 Principalele ţări viticole ale lumii
(mii/ha)
Nr.ctr TARA Media 2001-2005 Media 2010-2012
1. Spania 1199 1165
2. Franta 894 852
3. Italia 863 840
4. Turcia 564 517
5. China 423 470
6. S.U.A 410 398
7. Iran 315 330

8. Portugalia 248 246

9. Argentina 211 227

10. Romania 234 207

În 2011, consumul mondial de vin a fost estimat la 241 milioane
hectolitri, înregistrandu-se o creștere cu 0,7% fața de 2010.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat anul trecut în Italia cu 6,3%
• în Franța s-a înregistrat o creștere cu un milion de hectolitri,
• în Germania o stagnare a cantității de vin consumate
• Consumul de vin în China a depăsit anul trecut un litru pe cap de
locuitor , de la zero , cu șansa de a se dubla pâna în 2015 ,
Principalele piețe de unde România a importat vinuri anul
trecut au fost Spania, Italia, Bulgaria, Republica
Moldova și Germania. Astfel în 2011 România a
importat vinuri din Spania în valoare de peste 22,6
milioane de euro , pe următorul loc fiind Italia , de unde
au fost importate vinuri în valoare de 9,6 milioane de
euro.
 STUDIU DE CAZ
Vinul Sauvignon Blanc de Jidvei

,,Masa fara vin este o zi fara soare,,

Cel mai modern complex de vinificare din Transilvania, cel
mai important al podgoriei Târnave JIDVEIUL, a luat
ființă în anul 1309,
Din anul 1999 viile de pe Valea Târnavelor,continuând o
tradiție veche de mai bine de 750 de ani, viticultura a
dus la dezvoltarea și renumele satelor de pe Calea
Târnavelor a Jidveiului în mod special.
Investițiile făcute de actualii propietari se apropie de 4
milioane de dolari.
Producția de struguri la ha este,în funcție de anul viticol,între
3000 și 9000kg/ha.
Media se cifrează în jur de 6500kg struguri/ha,capacitatea de
depozitare,conditionare și maturare este de 1550 de
vagoane pentru vin și 50 de vagoane pentru distilatul de
vin.
Marcarea, Etichetarea, Ambalarea și
Depozitarea
 Etichetarea
-vin de calitate superioară
-vin cu denumire de origine controlată D.O.C
-vin cu denumire de origine controlată și trepte de calitate D.O.C-C.M.D
-indicația geografică pentru vinurile de calitate superioară V.S sau cu
denumire de origine controlată D.O.C. Târnave
-denumirea soiului –minim 85% va fi din soiul respectiv sau a soiurilor numai
pentru vinurile cu denumire de origine controlata D.O.C: Sauvignon Blanc
-tipul de vin ,determinat în conținutul în zaharuri :demisec
-tăria alcoolică exprimată in procent: 12%
-cantitatea exprimată în ml: 750
-țara de origine: România
-denumirea și adresa producătorului și îmbutelierea:SC Jidvei SRL
Localitatea Jidvei ,strada Unirii,Nr 9
-data îmbutelierii sau numarul lotului cu posibilitatea stabilirii datei
îmbutelierii:2001
Obținerea vinului Sauvignon Blanc
mustul trebuie să fie sănatos și aromat, fiind
necesar ca înaintea fermentării să se efectueze
asamblarea, limpezirea, sulfitrarea, corectarea
compoziției musturilor.
– Asamblarea mustului: operațiunea prin care cele trei
fracțiuni de must (ravac, de la prima și a doua presare
a preselor discontinue de la ultima presare) se reunesc.
– Limpezirea mustului: eliminarea impurităților solide
,,burba”, care reprezintă aproximativ 2-7% din
cantitatea totală de must. Limpezirea se face prin
decantare și centrifugare.
– Sulfitrarea mustului: se evită oxidarea exagerată a
mustului se împiedica marirea aciditații volatile.
Pritocul vinului: operația de transvazare a vinului cu scopul de-al
separa de drojdia depusă la fundul vasului. În primul an se fac,
obișnuit, 4 pritocuri:
primul la 10-15 zile de la terminarea fermentației alcoolice,
al 2 în ianuarie-februarie,
al 3 în martie –aprilie,
al4-lea în august-septembrie.
În anul al doilea, se aplică 2 pritocuri, iar în următorii ani doar câte
unul.
Egalizarea vinului: amestecarea vinurilor obținute din aceeași
podgorie, din Podgoria Târnavelor și același soi aflate în vase diferite
cu scopul realizării unor șarje mari și omogene.
Cupajarea vinului: amestecarea a două sau mai multor vinuri din
același soi cu scopul de a se obține un vin cu însușiri superioare
partenerilor care intră în cupaj.
Stabilizarea vinului: jansamblu operațiilor care se alică vinului cu scopul
de a-i menține și asigură limpiditatea și de a-i proteja culoarea,
gustul, mirosul până în momentul consumului.
 Premii obținute:
• Vinvest Timisoara 2010 si 2011 – medalii de aur;
• Selezione del Sindaco, Brindisi, Italia 2010 – medalie de
argint;
• Concour Mondial de Bruxelles 2011 - medalie de argint;
• Selectiones Mondiales des Vins, Canada 2011 – medalie
de argint;
• International Wine Contest Bucuresti 2011 – medalie de
argint;
• Diploma di Gran Menzione la Vinitaly;
• Mentiune la Decanter World Wine Awards - Marea
Britanie.
 CONCLUZII
• România este o importanta țara europeană producătoare de vin,
dispunând de un mare trecut istoric și de bogate tradiții culturale,
mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta băutura.
• Statisticile internaționale plasează România printre primele 10
puteri viticoleale lumii. România dispune de o suprafață totală
cultivată cu vița-de-vie nobilă și hibrida de 177.085 de hectare,
mult mai mică decât suprafața negociată de UE , de 240.000 de
hectare.
• În țara noastră se produc, în medie 5 milioane de hectolitri de
vin, din care se comercializează cam 1,5- 2 milioane hectolitri și
se exportă 10% din cât se vinde pe piața internă, restul fiind
autoconsum.
• Sectorul viti-vinicol a traversat cu bine perioada în
care România s-a pregătit pentru aderarea la
Uniunea Europeană.
• Exiztă o lege a viei și a vinului care corespunde
practicilor oenologice la nivel european.
• Cramele Recaș se află pe locul trei în sectorul
viticol, pe piața internă, dupa Murfatlar și
Cotnari, iar pe piața externă deține supremația,
având contracte cu țari cum ar fi Germania,
Marea Britanie, S.U.A, Austria și altele. Mediul de
marketing al acestei companii este ușor
influentabil de catre factorii climatici, factori
tehnologici, factori economici și în special de
puterea de cumparare a românilor.
• Filiera viti-vinicolă românească necesită o consolidare în scopul
eficientizării dar și al ameliorarii poziției pe piață.
• Sectorul viti-vinicol a suferit în ultimii ani un proces de destructurare,
filiera vinului fiind puternic fragmentata fapt ceea ce face ca eficiența
producției viti-vinicole să fie redusă.
• România este o țară în care autoconsumul de vin deține peste jumatate
din consumului de vin la toate categoriile socio-profesionale. În ultimii
ani observând clar o tendința generală de creștere a consumului și de
scădere a cantității de vin cumpărate, consecința fiind plantarea unei
suprafețe importante de vița hibrida destinată aproape în exclusivitate
pentru autoconsumul familial.
• Vinul este o valoare a civilizației și un criteriu al calității vieții. El
constituie un bun cultural, este un factor al vieții sociale, o condiție a
dezvoltarii economice, a progresului tehnologic și stiințific în
numeroase regiuni din Europa și din lume.
• O carte, un prieten, o sticlă de vin îți aduc fericirea,
scria Moliere,
• însă drumul parcurs de vin de la butuc la pahar, cunoaște o evoluție
interesantă și complexă, finalizată cu comercializarea produse
VA MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE