Cap 5- Fram s-a nascut departe in gheturile polare

Mereu cand Fram inchidea ochii visa acelesi lucru. Era el dupa o secunda dupa ce s-a nascut.
Era intr-o pestera polara si mama lui pleca rar dupa mancare. Dupa 5 saptamani a deschis pentru
prima oara ochii. Ei dupa cateva zile au atins iarba deoarece s-au mutat din gheturile polare. Mai
tarziu au simtit un miros acru si dezgustator si un latrat dar o apara mama lui.

Cap 6- Omul, cainele si pusca

Ei au asteptat pana noaptea. Ursoaica s-a ridicat in doua labe sa verifice daca e cineva. Nu era
nimeni si dupa zece scunde a verificat iar si a vazut o pusca un caine si un om care tinea pusca.
Ursoaica si puiul au inaintat. S-au intalnit. Omul a impuscat-o pe ursoaica in ochi si in ureche. Pe urs l-
a dus intr-o casa si l-a pus deaupra focului.

„Numele tau va fi Fram”

` Acel om l-a dezlegat pe pui si l-a legat in corabie. A venit alt om, l-a imblanzit foarte usor si a
ras prieteneste. Numele acelui om era Lars. A zis ca numele ursului va fi Fram ce inseamna in
norvegiana inainte. A inceput sa povesteasca trecutul lui si dupa Fram a fost vandut pe 10 sticle de
rom si s-a dus la Circul Strutki. De atunci s-a facut amic cu oamenii.

Indarat spre oceanul polar

Un om in varsta era langa cusca lui Fram si l-a strigat. El nu a raspuns deoarece nu mai stia sa
vorbeasca. A venit directorul circului si a vorbit cu batranul. Dupa ce au vorbit, directorul a spus
hotarat ca o sa il duca pe Fram la muntii de gheata ori cat o sa-l coste. Directorul l-a dus pe Fram intr-
un vapor si s-a distrat tare. Seara admira privelistea din vapor.

In ostrovul pustiu de la capatul pamantului

Ei au ajuns. O fata a vorbit cu un vanator si s-au certat ca insula asta e buna pentru Fram ori
nu. Au coborat si Fram cand pleca pe insula era foarte apreciat: oamenii fluturau cu batiste si altii
faceau poze. El si-a luat ramas bun si a plecat.

Cea dintai intalnire

 Fram a gasit un adapost la muntii de gheata. A fost lovit de doua stanci. A plecat de la
adapost. A vazut un urs care semana foarte mult cu Fram. S-au luptat si ursul a luat-o la goana. L-a
mai vazut odata, el manca,Fram a facut un salt mortal si ursul a fugit. Acum avea ce sa manance.

Bufonul oceanului polar

Fram l-a vazut pe ursul capatanos. El manca si Fram a decis sa ii puna o porecla. Porecla era
Capatanosul. Fram a facut un pas si Capatanosul a luat-o la fuga. Fram a vazut un vapor dar era fals. A
vazut o ursoaica cu doi pui care era sora Capatanosului cu care s-a luptat, iar fata a castigat. A mai
venit un frate al Capatanosului si era cat pe ce sa se lupte cu Fram. Fram a luat-o la goana.

Prietenii lui Fram din orasele de departe nu l-au uitat

Petrus, copilul de la circ nu l-a uitat pe Fram. Dupa ce au vorbit ca Petrus va lua niste carti a
vorbit cu bunicul ei si a raspuns ca da. Petrus a luat ce carti a vrut si asa a ajuns un mare „cititor”.
Mereu cand citiea uita totul. Uita si ceaiul care il astepta la incalzit.

5 decembrie 1893. Intr-o dupamiaza aurora boreala lumina cerul. Dupa cerul se face urat: se
vedea doar o stea.

8 decembrie. Dupa-amiaza desenam si la cap am auzit o ciocnire la vasul nostru numit Fram.
Toti eram in picioare si vasul era intact. Afara era frig. Seara spatele vasului a pocnit. Zgomotul era
foarte puternic.

13 decembrie. Doi caini au lipsit si probabil au fost mancati de un urs polar.

14 iunie 1895. Nava Fram a fost parasita de trei luni.

15 iunie. Nu puteai deloc sa mergi pe zapada umeda si pe gheata alunecoasa. Ei vor sa-si
omoare cainii pentru mancare.

19 iunie. Am luat o cina foarte pe sponci. Acum ne culcam. Scopul este sa rezistam fara sa
mancam.

20 iunie. Nu mai putem pleca deoarece este multa apa in fata. Trebuie sa ne luam barci ca
altfel n-avem cum. Urca si cainii care au mai ramas. O foca pluteste in jurul nostru. Astept sa o
impusc. Acum plecam.

7 iulie. Mai avem 2 caini. Ne grabim spre sud

10 iulie. Aproape nu imi mai imi pasa de nimic.voiam doar un singur lucru,spargerea
gheturilor. Un caine incepe sa latre la masa. Am zarit un urs. Iau pusca si l-am inpuscat in frunte.
Fiind impuscat nu prea mai putea mergea. Ursul incepe sa alerge. Eu il urmaresc. In timp ce il
urmaream am vazut doi pui care il asteptau pe urs. De fapt era o ursoaica.

2 august. Noi mereu cand scapam de un necaz incepea altul.

4 august. Am gasit un canal si ne pregatim sa il trecem. Am adus un caiac si ne dam cu el. Am

vazut un urs si am incercat sa il impusc. Am dus caiacul la mal si mi-am luat arma. Am inpuscat fiara si
a murit.

31 decembrie. Anul acesta nu s-a sfarsit asa rau. Norii se rostogolesc pe muntii de gheata.

1 ianuarie 1896. Azi e un ger afara foarte tare. Ieri a fost un ger si mai mare

8 ianuarie. Vantul voia sa ne arunce undeva. Nu era grozav de frig. Fiica mea face 3 ani. E
destul de mare acum.

1 februarie. Am fi vrut sa avem o carte. Am citit multe carti si le-am rascitit incat le stiu pe de
rost.

16 mai. Din nou ursi. O mama cu puiul ei. Avem multa mancare pentru a omori ursii. Noi ne
apropiem. Mama mormaie si puiul merge inainte cu mama. Ei merg inapoi. Petrus privestge la harta
de pe perete. Petrus trebuie sa se culce dar nu ii e somn.

12 iunie. Vom pleca la ora patru dimineata. Ne-am oprit la ora sase dimineata. Am ajuns la
mare si noroc ca luasem un caiac ca sa mergem pe mare. Spre seara ne dezmortim picioarele dupa
aceasta lunga calatorie in caiac. Ne plimbam pe langac caiace. A venit seara. Caiacele lunecasera in
apa. Caiacele sunt departe de mal. Funia caiacelor s-au rupt. Inotam spre caiace si eram din ce in ce
mai aproape. Am ajuns la caiace si incerc sa le duc la mal dar nu pot urca. Nici nu pot sa le ating. Am
urcat pe unul din ele dar nu prea pot sa le misc pe amandoua. Tot corpul era armortit. Am vazut doi
pescarusi pitici. Am luat pusca si dintr-o lovitura ii lovesc pe amandoi. Am ajuns la mal. Nu prea pot
sa stau in picioare. Un prieten numit Jonansen frige pescarusii.

15 iunie. Plecam la ora unu. Am vazut o morsa. Era foarte periculoasa deoarece era sa-mi
rastoarne caiacul dar ea a disparut. Morsa mi-a spart caiacul. Am reusit sa sat pe o stanca plutitoare
de gheata. Toata averea mea era rasturnata.

17 iunie. Eu m-am trezit mai tarziu de ora 12 dimineata si am pregatit la micul-dezun o

ciorba. Auzeam ciripitul pasarelelor apoi un latrat de caine. A incetat latratul apoi l-am auzit iar. Am
trezit prietenii mei spunandu-le ca sunt caini afara. Am iesit afara si ma gandeam ca ma inseala auzul.
Dar eu credean ca tot sunt niste caini afara. Am mancat si ne-am decis ca maine vom merge la
Spitzberg. Caiacele le a pazi Johansen. Johanasen crede a m-am inselat si poate e adevarat. Am vazut
pasi de caini. Dar pot safie si de vulpi. Am auzit iar un latrat de caine. Vad urme care pot fi doar de
caine deoarece sunt prea mari ca sa fie de vulpe. Am vazut o forma de caine apoi de om. Oare sa fie
un vis? Merg mai inainte si vad un om cunoscut. Ne salutam si ne strangem de mana. Strainul e
foarte fericit de intalnire. Si eu eram fericit de intalnire. El m-a intrebat daca am o corabie si eu am
raspuns ca nu. Strainul a intrebat daca sunt Nasen si eu am raspuns ca da. I-am zis ca am parasit nava
fram la 84* latitudine nordica. I-a spus ca merg spre Spitzberg si el l-a felicitat. Ei au vorbit. Vor sa
afle cine le murdaresc hainele

26 iulie. Au vazut o linie neagra pe zapada.

7 august. Linia ducea spre nava Fram si au recuperat-o.

A doua zi, Petrus a primit cartea noua a profesorului.

Fram si-a gasit un prieten mic in noaptea polara

Fram se culcase. S-a trezit si a plecat. A vazut o umbra jucausa si a vazut ca era un pui de urs
alb pe un munte. I-a pus numele Zgaibarici. Dupa s-au jucat in zapada si au plecat.

Fram se leapada singur de micul sau prieten

Cand mergeau spre pestera lor au dat de un urs. Fram s-a luptat cu el. La sfarsitul luptei,
Fram i-a rupt unii dinti si a castigat Fram. Au plecat la pestera, au mancat,au mers inapoi la urs si s-au
impacat. Au mers toti treu la pestera si l-au hranit pe ursul cu dinti rupti. Puiul era afara pe un munte
dar s-a dat jos.

Nanuc

Privelistea era foarte frumoasa dar s-a schimbat in priveliste urata. Era oceanul polar. Doar
cand dormea visa la ce a renuntat si il doreste iar. Si-a pierdut si copilul. Era singur. Visa la tarile de
departare. Era foarte trist. Vedea ceva pe o pluta. Era un urs. Fram a tipat. Puiul a venit la tarm si s-a
in departat de tarm dar nu a fugit. S-a lipit de pamant cu picioarele. Avea o undita dar a scapat-o jos
din mana. Se numea Nanuc dar uneori ii spunea si ursul fermecat.Nanuc l-a chemat pe Fram sa ii
vada jucariile. Au ajuns la o coliba din zapada. Avea foarte multe jucarii care pe viitor ii vor fi arme.
Odata un copil a vanat un urs cu un arc si sageti de copil. A tras si Nanuc intr-un urs cu acelasi arc si
cu aceleasi sageti. Dar Fram a aparat ursul. Lui Nanuc ii tremura mana pe arc. A tras iar si iar Fram a
aparat ursul. Fram s-a luptat cu Nanuc. Nanuc credea acum ca era din gheata dar nu era. Cand Nanuc
povestea la prietenii lui nimeni nu l-a crezut.

Sfatsitul
 Doi oameni fara casa au gasit un adapost. Nu era un adapost bun dar au ramas acolo.
Erau numiti Egon si Otto. Glasul nu prea se auzea. Au tacut amandoi pentru un timp. Otto
avea doi copii care una numita Maria aproape avea doi ani. Inca cateva zile si uita cuvantul
tata. Avea si Egon o fata care avea sapte ani. Totul s-a prabusit si gura pesterii s-a inchis. Se
gandeau la Nasen. De sase luni traiesc la pol. Au iesit din pestera si aveau o magazie.Trebuiau
sa astepte doua saptamani pana vine o corabie. Egon si Otto s-au pregatit pentru ceva. Au
vazut doi ursi la tarm. Au omorat ursii si au luat blana ramasa. Au plecat fluierand. Egon s-a
oprit din fluierat si a vorbit despre cainii lor care au suferit. Au mers mai repede. Fram l-a
strigat pe Otto dar nu a auzit. Fram a mers la ei si i-a strigat pe nume. Otto credea ca e mort dar nu
stia. Fram astepta cu mana la tampla. Nu puteau sa creada. Si-au revenit. Vorbeau despre cat de
destept este Fram. Unul zicea ca lumea o sa rada de el. Fram a mormait. Fral i-a rugat sa porneasca
radioul. Egon a ras. Ii placea mai mult maintirile. Vanatorii au intrat in coliba lor. Fram i-a cpierdut pe
baieti. Fram a plecat iar in tarile calde.