Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH.

ASACHI” DIN IAŞI


FACULTATEA DE TEXTILE PIELĂRIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL
SPECIALIZAREA, AN: MASTER MARKETING INDUSTRIAL, ANUL I

Proiect Design-ul produselor

Produsul Sucul natural de fructe


Prigat

Conducător ştiinţific: Student:


Prof. univ. dr. Ciornei Bogdan Liviu
Lăcrămioara BORDEIANU

- Iaşi 2011

1
Cuprins

1. Introducere……………………………………………………………...pg.

2
2. Proprietăţi igienice……………………………………………………..pg.6

3. Proprietăţi organoleptice………………………………………………
pg.6
4. Proprietăţi fizico-chimice………………………………………………
pg.7
5. Proprietăţi

dietetice…………………………………………………….pg.7
6. Tehnologia de fabricare……………………………………………….pg.8

7. Materiile prime folosite în industria sucului natutal de

fructe……...pg.9
8. Prezentarea tehnologică a materialului de ambalaj şi a modului de

ambalare………………………………………………………………..pg.1
1
9. Tipurile de ambalaje utilizate pentru sucurile

PRIGAT…………….pg.15
10. Modul de ambalare…………………………………………………..pg.20

11. Modul de închidere şi etanşare al produsului……………………..pg.20

12. Calitatea de prezentare a produsului în comparaţie cu alte 2-3

produse
similare…………………………………………………………………..pg.
21
13. Design-ul de produs………………………………………………….pg.22

2
14. Design-ul de ambalaj…………………………………………………

pg.23
15. Sistemul bicomponent produs-

ambalaj…………………………….pg.25
16. Analiza morfologică a soluţiilor de ambalare posibilă…..…………

pg.26
17. Elemente de etichetare………………………………………………
pg.27
18. Alegerea produsului
optim…………………………………………...pg.29
19. Fişa de promovare……………………………………………………
pg.29
20. Prezentarea elementului “noutate” adus de
produs……………….pg.30
21. Promovare……………………………………………………………..pg.3

3
22. Bibliografie……………………………………………………………..
pg.34
Proiectarea ansamblului design de produs-design de ambalaj
pentru sucul natural de fructe PRIGAT

Introducere

Prin sucuri de fructe se definesc acele băuturi obţinute din diferite


specii de fructe, coapte şi sănătoase, printr-un procedeu
mecanic(presare,centrifugare) sau prin difuzie şi care sunt conservate prin
diferite procedee(concentrare, conservare chimică, pasteurizare). Fabricarea
sucurilor de fructe s-a dezvoltat în două direcţii:

3
-sucuri limpezi(fără particule în suspensie), care datorită eliminării
suspensiilor au un grad mare de transparenţă;

-sucuri cu pulpă(cu particule în suspensie), la care trebuie asigurată


stabilitatea suspensiilor. În ultimul timp, sucurile de fructe au căpătat o largă
utilizare, putându-se vorbi de o terapie prin scuri de
fructe în cele mai diverse afecţiuni.
Lipsa totală a unei vitamine e gravă, dar mai rar
întalnită. De cele mai multe ori, apare o lipsă parţială a
vitaminelor, iar tulburările metabolice în acest caz sunt
mai puţin grave. Excesul de vitamine poate duce la hipervitaminoze, care se
manifestă, de obicei prin apariţia unor dezechilibre în organism. Însă cei mai
mulţi dintre noi se confruntă cu o lipsă, nu cu un surplus în organism. Acest
lucru se rezolvă consumând o cantitate mare de legume şi fructe proaspete.
Fructele mai conţin şi fibre alimentare, care nu au valoare energetică,
dar care sunt deosebit de utile pentru aparatul digestiv. Fibrele solubile
(conţinute în mere) frânează absorbţia zahărului, dar pot împiedica absorbţia
unei părţi a colesterolului asimilat odată cu alimentele şi ajuns în intestin
împreună cu bila. Mai trebuie menţionat faptul că fructele au un conţinut
ridicat de apă în majoritatea cazurilor aproximativ 90%. Proteinele se găsesc
în concentraţii de sub 1%, neprezentând interes special. Fructele sunt însa o
sursă foarte bună de glucide, în special solubile dintre care: glucoza, fructoza.
Sucurile de fructe conţin cea mai mare parte de glucide, vitamine şi săruri
minerale a materiilor prime având valoare nutritivă şi dietetică. O cantitate
mare de glucide din sucuri este sub formă de fructoză fiind tolerată şi de
diabetici. Datorită conţinutului mare de săruri de potasiu, sucurile de fructe
dau bune rezultate în tratamentul şi profilaxia bolilor cardio- vasculare. Se ştie

4
că sodiul are capacitatea de a reţine apa în organism, iar potasiul favorizează
eliminarea ei. În dieta cu sucuri de fructe cantitatea de potasiu este de 6 ori
mai mare decât în dieta normală. Astfel sucurile acţionează favorabil asupra
întregii activităţi a muşchiului cardiac, măresc travaliul inimii având efecte
benefice în bolile cardio- vasculare: hipertensiune, infarct
miocardic, arteroscleroză.Substanţele minerale (calciul şi
potasiul) au un efect alcalinizant neutralizând acidul
clorhidric din mucoasa stomacală, fiind indicate în
combaterea hiperacidităţii în cazul bolilor digestive.
Sucurile sunt indicate şi în bolile de ficat sau ale vezicii
biliare datorită absenţei grăsimilor şi cantităţii mari de zaharuri şi vitamine.
Datorită conţinutului redus de substanţe azotoase şi a acţiunii de alcalinizare,
sucurile de fructe sunt indicate în bolile de rinichi acute şi cronice. Acestea
previn formarea calculilor renali sau biliari şi sunt recomandate atunci când
organismul acumulează o cantitate mare de acizi în diabet, subnutriţie şi
îmbătrânirea ţesuturilor.
În cazurile de obezitate, cura cu sucuri de fructe atenuează senzaţia de
foame şi permite eliminarea excesului de apă datorită sărurilor de potasiu.
Sucurile de fructe au o actiune antiinfecţioasă şi antimicrobiană fiind
recomandate în diverse boli ale pielii; au acţiune antitoxică prin protecţia
asupra: ficatului, splinei, rinichi (sucul de mere, struguri, caise, coacăze
negre). Ca urmare a acestui fapt, industria sucurilor de fructe s-a dezvoltat
încercând obţinerea de produse de o calitate superioară.
Sucurile de fructe sunt produse destinate consumului direct şi sunt obţinute
prin extragerea sucului celular din fructe prin presare. Din punct de vedere
tehnologic sucurile de fructe pot fi clasificate în sucuri fără pulpă (limpezite) şi
sucuri cu pulpă (nectare). Sucurile naturale sunt cele obţinute dintr-un singur

5
fruct, iar cele cupajate sunt obţinute prin amestecarea a două, trei sucuri de
specii de fructe diferite.

La Prigat s-a mizat pe faptul că au fost primii din România pe piaţa


sucurilor necarbonatate şi pe calitatea produsului, care nu conţine
conservanţi, fiind realizat printr-o metodă specială de pasteurizare – hot
filling. Deci, pe valoare, mai ales dacă luăm în considerare şi campaniile de
promovare. Având ca obiectiv să fie cel mai inovativ brand pe piaţa din care
face parte, strategia Prigat a fost să se diferenţieze prin poziţionare – nivel
mare de concentrat de fruct, ambalaj – care a fost schimbat, şi comunicare.
Mesajul dorit de brief a fost “Natural energy in everyday life situation”.

Iar sloganul în care a fost dezvoltat este “Mai mult fruct, mai multă
energie.” Cea mai evidentă expresie a energiei este sportul, însă nu s-a dorit
asocierea Prigat-ului cu sportul, pentru a nu deveni băutură tip energizant,
pentru săli de fitness. De aceea, s-au concentrat pe energia de care dăm
dovadă în situaţii cotidiene – la cărat de mobilă, la alergatul după autobuz, cu
căruciorul de cumpărături sau cu câinele în lesă – “everyday life is the
exercising arena”. Prigat este singurul brand care nu mizează, în
comunicarea sa, pe ideea de fruct proaspăt, însă este foarte interesant faptul
că acest atribut reiese (sau este perceput) implicit din faptul că oferă energie,
ceea ce duce cu gândul la natural şi sănătos. Pentru că era o campanie
integrată a însemnat şi schimbarea ambalajului – tot fără fruct, imaginile care
apar sunt ale unor oameni în mişcare. Deşi cercetările arătaseră ca un
ambalaj alb era asociat cu lactatele, nu cu sucurile, riscurile au fost asumate,
descoperindu-se ulterior că produsul este mult mai vizibil decât celelalte la
raft; în plus, deşi şi-au schimbat şi alte sucuri ambalajele în 2008, Prigat era

6
cel mai des recunoscut în sondaje pentru această “mişcare”. Deci schimbarea
dramatică de ambalaj a adus memorabilitate, lucru demn de luat în seamă.

Prigat este unul dintre cele mai cunoscute sucuri de fructe necarbonatate
din România. Dorinţa de a alinia design-ul ambalajului la poziţionarea
brandului, precum şi dinamica pieţei sucurilor de fructe au facut ca Prigat
(îmbuteliat în România de Pepsi Americas) să facă un pas înainte şi să
realizeze reîmprospătarea identităţii vizuale a mărcii—inclusiv realizarea unui
nou design de ambalaj.

Identitatea vizuală a mărcii a devenit mai dinamică şi mai


vibrantă prin adăugarea unei noi culori în paletă, precum şi prin
modificările introduse la nivel de fonturi. Designul pentru noul
ambalaj aduce în prim plan siluete umane, pline de energie şi
vitalitate, surprinse în plină mişcare. Astfel, ilustrează atributul
central asociat brandului Prigat—energie naturală pentru activităţile
zilnice. Fundalul alb conferă o diferenţiere extrem de utilă la raft, reflectă
poziţionarea premium a mărcii precum şi o simplitate naturală.

Revitalizarea brandului Prigat devine relevantă pentru strategia de


marketing stabilită de client. Designul creat de Grapefruit diferenţiază
produsul şi transmite valorile Prigat—energie naturală, dinamism şi vitalitate
pentru activităţile obişnuite, de zi cu zi.

Din punct de vedere al aspectului igienic, în industria sucului natural


de fructe, ca de altfel în majoritatea industriilor de profil alimentar trebuie
acordată o importanţă deosebită aspectelor legate de igiena produsului.

7
Acest aspect se referă la condiţiile de obţinere plecând de la materiile prime
necesare şi până în momentul în care produsul ajunge la consumator.
Sucurile de fructe fiind băuturi nealcoolice obţinute prin presarea
fructelor proaspete, nefermentate conţin cantităţi mari de substanţe nutritive,
în special zahăr. Pot fi uşor atacate de numeroase microorganisme şi de
aceea trebuie astfel preparate, încat să reziste infecţiilor şi fermentaţiilor.
Proprietăţile igienice pleacă de la condiţiile de obţinere a materiilor prime,
pentru că nu se poate obţine un produs de calitate dacă materiile prime sunt
necorespunzătoare. Din aceste considerente este foarte important să se
acorde o atenţie deosebită a materiei prime folosite-fructele,deoarece
aceasta se va reflecta în calitatea produsului finit-sucul natural de fructe.
Proprietăţile organoleptice ale sucului sunt date de
culoarea,mirosul,gustul şi aroma sucului.
Mirosul- este caracteristic fiecărui tip de suc,plăcut, fără mirosuri
străine.
Culoarea- este specifică fiecarui sortiment depinzând în mod direct de
tipul fructului utilizat ca materie primă. Astfel culoarea variază putând fi
portocalie(PRIGAT de portocale sau PRIGAT de piersici ),roşu(PRIGAT de
visine sau PRIGAT de grapefruit roşu ),galben-verzui(PRIGAT de pere,
PRIGAT de ananas sau PRIGAT de kiwi),roz(PRIGAT de banane şi
capşuni). De asemenea sucul natural de fructe poate fi limpede sau nu în
funcţie de conţinutul de pulpă al fiecărui sortiment.
Gustul şi aroma sucului- este caracteristic fiecărui tip, fără gust
străin. În general sucul este dulce, aromat în funcţie de tipul fructului din
care provine. Aroma fructului-materie primă trebuie să fie percepută imediat
şi trebuie să corespundă cu ceea ce este trecut pe ambalaj. Dacă se
percepe o altă aromă înseamnă că sucul prezintă defecte de fabricaţie.

8
Proprietăţile fizico-chimice ale sucului de fructe pot fi reprezentate de
urmatoarele caracteristici:
- substanţă uscată solubilă 6,0 grade refractometrice la 20 0 C
,minim; pentru suc cu adaos de suc de fructe minim 8,0.
- aciditate totală, exprimată in acid malic, raportată la substanţa
uscată solubilă, maxim 10.
- aciditate volatilă, exprimată in acid acetic, raportată la substanţa
uscată solubilă, maxim 0,6.
- impurităţi minerale insolubile, raportate la substanţa uscată solubilă,
maxim 0,015.
Proprietăţile dietetice ale sucului de fructe sunt reprezentate de:
- acţiunea nutritivă şi energetică, aşadar calorică, care este cu atât
mai mare cu cât suportul glucide este mai bine reprezentat.
- acţiunea alcalinizantă datorită acizilor organici care sunt
metabolizaţi în organism în săruri alcaline;
- acţiunea diuretică, datorită conţinutului lor bogat în apă.
- acţiunea laxativă, specifică mai ales fructelor bogate în balast, cum
sunt perele, caisele, prunele.
- acţiunea hipocalorică, datorită cantităţii reduse de proteine, lipide şi
glucide, motiv pentru care au o indicaţie majoră în curele de slăbire.
- pot înlocui alimentele concentrate şi hipercalorice.
- sucurile, mai ales cele sărace în glucide, pot fi date la diabetici fiind
bine tolerate.
- sucurile de fructe şi legume mai sunt indicate şi în anemiile
obişnuite, pentru că stimulează secreţia gastrică, apoi pentru că
favorizează absorbţia fierului şi în sfârşit pentru că stimulează formarea
de globule roşii.

9
- sucurile scad colesterolul din sânge şi din bilă, prevenind astfel
concentrarea şi precipitarea lui în colecist, sub formă de calciu.
- nectarele sunt folositoare pentru copii bolnavi de rahitism şi anemie.
Tehnologia de fabricare a sucurilor de fructe limpezi are loc după
schema clasică de obţinere a sucurilor de fructe, acordându-se o atenţie
deosebită procesului de limpezire şi filtrare pentru a asigura o limpiditate
de „cristal”. Sucurile din fructe se pot obţine prin zdrobire, presare,
centrifugare şi difuzie. Se apreciază că fiecare specie de fruct urmează o
tehnologie specifică, dar toate tehnologiile, indiferent de fruct şi de calitatea
sa, cuprind operaţiile de obţinere a sucului printr-un procedeu mecanic prin
difuzie şi de limpezire a sucului brut prin diferite
procedee.
Sucurile de fructe se obţin din fructe proaspete,
bine coapte şi presate. Cel mai des se prepară suc de
mere, struguri, vişine, zmeură, coacăze, capşune,
caise, piersici. Fructele trebuie să fie nevătămate, fără
seminţe. Sucurile dobândite în urma strivirii sunt tulburi şi se limpezesc
prin introducerea gelatinei, albusului de ou sau prin centrifugare, filtrare,
apoi se îmbuteliază, se pasteurizează sau se sterilizează şi se pastrează
la temperatură scazută. Valoarea nutritivă a sucurilor de fructe
corespunde cu fructele din care provin. Ele sunt bogate în glucoză,
fructoză, zaharoză, potasiu, calciu, magneziu, vitaminele C, B1, B2, B6,
PP, acizi organici, arome.
Sucurile de fructe, se obţin prin stoarcerea fructelor sănătoase, ajunse
la maturaţie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor
mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constând în mixere
etc. Este ideal, ca sucurile de fructe să fie consumate în stare proaspătă,

10
respectiv imediat sau numai la scurt timp după prepararea lor. Când, din
diverse motive, aceste sucuri nu sunt consumate imediat după prepararea
lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate
de fermentaţia alcoolică sau vor fi deteriorate pe calea diverşilor agenţi
poluanţi, a diverselor ciuperci şi levuri, care vor contribui la degradarea lor
calitativă. De unde se impune asigurarea stabilităţii lor. Unele vitamine se
pot distruge în cursul pasteurizării şi sterilizării sucurilor, ca şi prin
conservarea lor îndelungată, de unde necesitatea consumării în stare
proaspătă.

Materiile prime folosite în industria sucului natural de fructe

Principalele materii prime folosite în obţinerea sucului natural de fructe


sunt reprezentate de fructe şi apă.
Apa este o materie primă importantă în această industrie deoarece
intră în compoziţia sucului dar este folosită şi de a lungul întregului proces
tehnologic de obţinere a acestuia.
Apa, în industria alimentară, are întrebuinţări multiple în procesul tehnologic
ca: materie primă sau auxiliară, ca apă de spălare, apă de sortare, apă de
racire şi transport al diverselor materiale. Apa folosită în procesele
tehnologice ale industriei alimentare, trebuie să corespundă unor
carcteristici care să asigure calitate corespunzătoare produselor alimentare
şi exploatarea în bune condiţii a utilajelor de producţie. Trebuie să fie
potabilă şi să aibă caracteristicile organoleptice,fizico-chimice şi
microbiologice corespunzătoare.
În industria alimentară există consumuri importante de apă. Necesarul de
apă al diferitelor subramuri ale industriei alimentare se stabileşte în funcţie

11
de procesele de producţie şi diversitatea tehnologiilor de fabricaţie. Astfel,
consumul de apă în industria sucurilor de fructe este de 2,5 m3 /1000 l .
Fructele reprezintă principala materie primă în industria sucurilor
naturale din fructe. Acestea sunt de fapt şi cele care influentează calitatea
produsului final-sucul, deoarce cu cât fructele au o calitate mai bună cu atât
sucul va fi mai bun.
Pentru fabricarea sucurilor în principiu, se pot folosi toate fructele, totuşi nu
orice fruct este indicat în acest scop. Pentru fabricarea unui produs de
calitate se întrebuinţează numai fructe sănătoase, uniform coapte, având
culoarea cea mai potrivită şi aroma cea mai puternică. Fructele sunt o
materie primă de o calitate foarte bună în ceea ce priveşte compoziţia
chimică, ele având o cantitate mare de vitamine, substanţe minerale şi acizi.
De asemenea ele sunt benefice în tratarea unor afecţiuni ale organismului
uman având o acţiune dietetică foarte bună şi o valoare nutritivă ridicată.
Fructele folosite în industria sucurilor trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS-urile
de specialitate şi să aibă proprietăţile
organoleptice, fizico-chimie şi microbiologice
corespunzătoare.

Prezentarea tehnologică a materialului de ambalaj şi a modului de


ambalare

Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care


se împachetează ceva pentru a fi păstrat sau transportat.

12
Ambalajele se clasifică în funcţie de mai multe criterii, care sunt
utilizate frecvent în practică:

 după modul de folosire:


 de unică folosinţă
 refolosibile (returnabile)

 după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor:


 ambalaje din hârtie şi carton;
 ambalaje din sticlă;
 ambalaje din metal;
 ambalaje din materiale plastice;
 ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri;
 ambalaje din materiale textile;
 ambalaje din materiale complexe.

 după sistemul de confecţionare:


 ambalaje fixe;
 ambalaje demontabile;
 ambalaje pliabile.

 după tip:
 plicuri;
 pungi;
 plase;
 lăzi;

13
 cutii;
 flacoane;
 borcane etc.

 după domeniul de utilizare:


 ambalaje de transport;
 ambalaje de desfacere şi prezentare.

 după specificul produsului ambalat:


 ambalaje pentru produse alimentare;
 ambalaje pentru produse nealimentare;
 ambalaje pentru produse periculoase;
 ambalaje individuale;
 ambalaje colective.

 după gradul de rigiditate:


 ambalaje rigide;
 ambalaje semirigide;
 ambalaje suple.

 după modul de circulaţie al ambalajului:


 ambalaje refolosibile;
 ambalaje nerefolosibile – tip pierdut.

 după sistemul de circulaţie:


 sistem de restituire a ambalajelor;
 sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor.

14
 după sistemul de confecţionare:
 ambalaje fixe;
 ambalaje demontabile;
 ambalaje pliante.

 după căile de transport:


 ambalaje pentru transport terestru;
 ambalaje pentru transport fluvial-maritim;
 ambalaje pentru transport aerian.

 după destinaţie:
 ambalaje pentru piaţa externă;
 ambalaje pentru piaţa internă.

Fie că este vorba despre banala pungă de plastic primită la magazin


sau de casolete pentru legume, de sticle de bere, de cutii de carton sau de
doze din aluminiu, ne întalnim cu ambalajele în fiecare zi. Majoritatea ajung
foarte rapid la gunoi.

Ambalajele sunt făcute sa-ţi ia ochii şi să te convingă, o dată în plus,


că trebuie sa cumperi neapărat produsele respective. O sticlă de suc cu
formă interesantă pare mai atrăgatoare decât una obişnuită. O jucărie într-o
cutie elegantă îţi atrage privirea mai mult decât una asemănătoare,
neambalată. Până şi pungile oferite de magazine s-au diversificat.
Ambalajele ne “învelesc” viaţa mai frumos, ne-o fac mai prezentabilă.
Folosim acum mult mai multe ambalaje decât în trecut. Şi până acum, pe
cele mai multe dintre ele le-am aruncat amestecat. Unele se degradează în
sute de ani sau nu se degradează deloc (cum sunt plasticul sau aluminiul).

15
O parte din ele, cum ar fi cartonul, deşi sunt biodegradabile, emit metan în
timpul descompunerii, contribuind astfel la accentuarea efectului de seră.
Pungile de plastic, ajunse în apele râului, pot sufoca peştii. Şi-n timp ce
producem şi utilizăm tot mai multe ambalaje, spaţiul alocat depozitării
acestor gunoaie creste-creste, în detrimentul spaţiilor verzi sau al terenurilor
construibile.
Colectate separat, ambalajele pot fi reciclate. În acest fel nu numai că
rezolvăm parţial o problemă gravă, dar contribuim şi la economisirea unor
resurse naturale epuizabile, cum ar fi petrolul, folosit la realizarea multora
dintre obiectele din plastic cum ne-am obişnuit.
Ambalajul se defineşte ca un mijloc (sau ansamblu de mijloace)
destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de
produse, pentru a le asigura protecţia temporară din punct de vedere fizic,
chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora
în stare de livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi
desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de
garanţie.În comerţul actual, practic nu se mai poate concepe marfa fără
ambalajul ei.
Ponderea costului ambalajelor în costul total al produselor nu este de
neglijat, fiind cuprinsă între 5 şi 15 %, iar în cazul produselor de lux, poate
ajunge până la 30 – 50 %.
Ambalajul a devenit indispensabil în circulaţia tehnică a mărfurilor. În
prezent se apreciază că cca. 99 % din mărfuri sunt ambalate într-un mod
sau altul.

Tipurile de ambalaje utilizate pentru sucurile PRIGAT

16
Sucurile PRIGAT sunt ambalate în mai multe tipuri de ambalaje
confecţionate din diverse materiale şi sunt de diferite capacitati de la 0,33l
pâna la 1,5l. În funcţie de tipul ambalajului acesta are anumite caracteristici
fizico-chimice si microbiologice.
Astfel sucurile PRIGAT se pot gasi ambalate în recipiente confecţionate
din sticlă, materiale plastice(PET) sau cutii de carton.
Alegerea unui material de ambalare se
face ţinând cont de gradul de protecţie pe care îl
asigură produsului, posibilităţile de transport,
capacitatea de a îndeplini funcţia de promovare a
vânzărilor şi ponderea costului ambalajului în
cadrul costului total al produsului.
Materialele pentru ambalarea alimentelor pot fi clasificate în două
grupe principale, în funcţie de perioada de timp de când sunt utilizate:
 materiale clasice de ambalare
 materiale moderne de ambalare.

Hârtia şi cartonul se afla pe primul loc în ierarhia materialelor de


ambalare, în sensul că înregistrează cel mai mare consum anual.
Ambalajele din materiale celulozice pot fi de trei tipuri:
1. Hârtie pentru ambalaje ;
2. Carton plat ;
3. Carton ondulat .
Aceste materiale se pot asocia între ele sau cu alte materiale, în vederea
realizării ambalajelor complexe.
Printre avantajele folosirii hârtiei şi cartoanelor la fabricarea
ambalajelor amintim:

17
• au masă proprie mică ;
• se pot modela la forma şi dimensiunile dorite ;
• se pot inscripţiona uşor, direct, fără să mai fie necesară
ataşarea etichetei ;
• au costuri reduse ;
• sunt biodegradabile sau se pot recicla ;
• unele pot fi rezistente la penetrarea uleiurilor şi grasimilor.
Dintre dezavantajele acestor materiale de ambalare se pot
enumera:
• rezistenţă mecanică mică la sfâşiere, rupere ;
• permeabilitate la apă şi la vapori de apă ;
• folosirea limitată doar la anumite mărfuri.
Cartoanele pentru lichidele închise ermetic sunt cele mai
răspândite şi utilizate în prezent, la ambalarea unei game largi de produse
alimentare lichide.
Cartonul caşerat cu polietilena asociat cu
folie de aluminiu este utilizat la confecţionarea
formelor tetraedrice, paralelipipedice pentru
lichidele alimentare sterilizate UHT. Acest sistem
de ambalare se numeşte Tetra-Pak. Ambalajul
Tetra Pak se prezintă sub forma unui tetraedru cu capacitate de 1/4; 1/2;
1/1; având următoarea structura de la exteriorul ambalajului către interior:
topitura hot-melt-carton ( 134 -165 g/m².) – polietilena (15 g/m²) – folie de
aluminiu (de 9 microni) – polietilena (două straturi, gramaj total 50-70
g/m² ).

18
Sticla este considerată materialul ideal pentru ambalaje datorită
caracteristicilor sale şi a avantajelor pe care le oferă ca ambalaj; fiind
utilizată cu precădere la ambalarea produselor lichide sau vâscoase.
Este utilizată pe scară largă în domeniul alimentar, dar şi în
industria farmaceutică, la ambalarea produselor chimice etc.
Avantajele utilizării sticlei ca material de ambalare sunt următoarele :
• Este impermeabilă la gaze, vapori, lichide ;
• Este inertă din punct de vedere chimic faţă de produsele
alimentare şi nu pune probleme de compatibilitate cu
produsul ambalat ;
• Este un material igienic, uşor de spălat şi care suportă
sterilizarea ;
• Nu transmite şi nu modifică gustul alimentelor ;
• Este transparentă, permiţând vizualizarea produselor ;
• Poate fi colorată, aducând astfel o protecţie suplimentară
a produsului împotriva radiaţiilor ultraviolete ;
• Este un material rigid care poate fii realizat în forme
variate ;
• Are o bună rezistenţă la presiuni interne ridicate, fiind
utilizată la ambalarea unor băuturi ca: şampanie, cidru
etc. ;
• Este reciclabilă, nu poluează mediul;
• Se poate inscripţiona uşor prin ataşarea de etichete.
Reactivitatea chimică a sticlei este foarte scăzută ea fiind inertă faţă
de cea mai mare parte a substanţelor chimice şi mărfurilor cunoscute.
Singura substanţă care reacţionează cu sticla este acidul fluorhidric.

19
Utilizarea sticlei ca material de ambalaj prezintă şi dezavantaje
legate de :
• Rezistentă scăzută la şoc mecanic,
rezultând dificultăţi în transport şi
depozitare ;
• Rezistenţă scăzută la şoc termic ;
• Masă proprie mare.

Ambalaje din materiale plastice


Deşi sunt mai noi pe piaţa ambalajelor, materialele plastice oferă o
serie de avantaje incontestabile faţă de alte materiale clasice :
• masă proprie mică ;
• prelucrare uşoară, ele putând fi modelate în orice formă;
• prezintă rezistenţă la şocuri mecanice ;
• protejează bine produsele ambalate în timpul transportului şi
depozitării ;
• sunt impermeabile la apă, vapori de apă, grăsimi, impurităţi etc.;
• pot fi transparente sau opace, în funcţie de cerinţele de protecţie
cerute de produsul ambalat;
• prezintă rezistenţă la radiaţiile infraroşii şi ultraviolete ;
• prezintă sudabilitate şi posibilitate de lipire .
Ambalajele din materiale plastice pot fi recuperate si reintroduse în
circuitul industrial, evitându-se astfel poluarea mediului. Prin reciclarea
ambalajelor din mase plastice se reduc costurile de fabricaţie ale

20
ambalajelor, consumul de materii prime sau chiar se pot înlocui
ambalajele clasice.
Ambalajele flexibile din PE (polietilena) , PP (polipropilena), PVC
(policrorura de vinil) , PET (polietilena tereftalat ), PA (poliamida) sunt
utilizate, în principal, sub forma de straturi bariera sau lianţi materiale
complexe de ambalare.
Materialele complexe permit ambalarea în
vid gaz inert a produselor congelate. Materialele
plastice sunt uşoare, impermeabile, tind să devină
un înlocuitor al sticlei. Apariţia lor a revoluţionat
industria de ambalaje a produselor alimentare,
proces care continuă şi în prezent, obţinându-se noi
astfel de materiale. Sunt destul de ieftine, iar ca dezavantaje, unele
materiale plastice degajă, la ardere, vapori corozivi şi încă nu s-a
rezolvat problemele de sterilizare a acestora.
Astfel firma producătoare a sucurilor PRIGAT utilizează toate
tipurile de ambalaje folosite pentru ambalarea sucului de fructe.
Sucurile naturale limpezi sunt ambalate în recipiente de tip PET de
capacităţi diferite şi anume 1,2l sau 1,5l.
Nectarurile sunt ambalate în două tipuri de ambalaje şi anume:
- ambalaje din stclă de capacitate mică de 0,33l
- ambalaje din cutie de carton numite şi ambalaje Tetra-Pack.
Se produce o astfel de ambalare deoarece nectarurile din fructe
necesită condiţii mai speciale de păstrare decat sucurile limpezi care
sunt mai stabile din punct de vedere microbiologic.
Modul de ambalare

21
Modul de ambalare al sucurilor PRIGAT este reprezentat de ambalarea în
recipiente şi ambalare aseptică. Acestea pot fi din sticlă, materiale plastice sau
materiale complexe. Acest tip de ambalare se aplică pentru lichide alimentare
pasteurizate, pentru conserve, pentru produse fluide sau semifluide.
Sucurile şi nectarurile de tip PRIGAT sunt produse lichide alimentare
pasteurizate.
Modul de închidere şi etanşare al produsului
Sticla furnizează cea mai bună protecţie a sucurilor.Recipientele de sticlă
etanşează ermetic împotriva aerului. Acest lucru înseamnă că elementele
externe nedorite (cum ar fi oxigenul), nu pot pătrunde în interiorul produsului, iar
aroma nu poate ieşi din sticlă. Astfel se obţine o retenţie deplină a gustului,
conţinutului şi aromei. Sucurile îmbuteliate în sticle au o rezistenţă deosebită la
păstrare, iar consumatorul poate vedea conţinutul acesteia.
Sticlele de îmbuteliere a sucului PRIGAT se închid ermetic cu un dop din
material metalic care poate acoperi sticla chiar dacă produsul nu se consuma
integral, deoarece sistemul de închidere se produce prin înfiletarea dopului.
Dopul este o capsulă metalică prevazută cu o peliculă de plastic ce asigură o
etanşare mai bună.
În cazul îmbutelierii în sticle, nu există cazuri de amestec al componentelor
ambalajului cu produsul.
Un alt tip de recipiente sunt cele din polietilen terftalat(PET). Utilizarea
polietilen tereftalatului (PET) ca material pentru confecţionarea buteliilor
destinate ambalării produselor alimentare lichide, generic denumite băuturi, a
început încă din 1970 deşi abia 20 de ani mai tarziu s-a impus cu adevărat pe
piaţă.

22
Practic utilizarea buteliilor din PET la îmbutelierea produselor alimentare
lichide pare a nu avea limite: bere, apă minerală, sucuri de fructe, uleiuri
comestibile etc.
Modul de închidere al ambalajelor de tip PET are loc tot prin înfiletarea
dopului care este din material plastic prevăzut cu o peliculă de plastic ce asigură
o bună etanşare.
La ambalajele tip Tetra-Pack închiderea are loc cu un dop din material
plastic însă înaintea aplicării acestuia recipientul este prevăzut cu un dop parţial
confecţionat din carton care se desprinde automat în momentul deschiderii.
Acesta are rolul unei mai bune protecţii a produsului.

Calitatea de prezentare a produsului în comparaţie cu alte 2 – 3


produse similare

Compania PRIGAT a beneficiat de un avantaj important şi anume de


faptul că a fost primul brand de băuturi necarbogazoase care a apărut pe piaţa
din România.
Prigat s-a lansat în România în anul 1993 fiind primul brand ce aducea
conceptul de băutură racoritoare necarbonatată pe o piaţă dominată la acel
moment în proporţie de 90% de băuturi carbonatate. În cei peste 16 ani de
succes pe piaţa din România, Prigat a venit constant cu inovaţii care au dus la
consolidarea poziţiei sale de lider. De asemenea un lucru important este şi acela
că acest produs se găseşte într-o gamă largă de sortimente iar recipientele
disponibile sunt variate având diverse dimensiuni care acoperă cerinţele
diverşilor consumatori.La PRIGAT se mizează şi pe calitatea produsului care nu
conţine conservanţi şi este realizat printr-o metodă specială de pasterurizare
numită hot filling.

23
Design-ul de produs constă în aspectul exterior, aspectul interior,
culoare, miros, gust, textură, consistenţă.
Aspectul exterior diferă în funcţie de sortiment şi anume dacă ne referim la
nectar aspectul acestuia nu este o calitae a produsului deoarece, nectarul este
prin natura sa un lichid tulbure deoarece conţine pulpă de fruct. De aceea
nectarul se ambaleză de obicei în cutii tetra-pack. La acest tip de suc contează
foarte mult ambalajul care practic determină consumatorul să aleagă produsul
optim.
Dacă ne referim la sucul limpede acesta are un aspect plăcut, limpede divers
colorat în funcţie de fructele din care se obţine.
Aspectul interior: - nectarul se prezintă ca un lichid tulbure, cu conţinut de pulpă
de fruct; miros şi gust caracteristic fructului din care provine; este un lichid
omogen puţin vâscos.
Spre deosebire de alte produse din aceeaşi clasă dar care provin de alte
firme, în nectarul PRIGAT se simte conţinutul de pulpă de fruct spre deosebire
de nectarul TYMBARK cu toate că pe ambalaj
este menţionat destul de vizibil faptul că are
conşinut de pulpă. O altă deosebire este
faptul că nectarul PRIGAT se găseşte şi în
recipiente mai mici de 1l ambalate în
recipiente de sticlă de 0,33l spre deosebire de
cel produs de TYMBARK care se găseşte numai în cutii tetra-pack de 1l. De
asemenea ambalajul tetra-pack al sortimentului PRIGAT are o formă
dreptunghiulară mult mai uşor de utilizat decât cel utilizat de TYMBARK.
O altă deosebire importantă este aceea că materialul de ambalaj al cutiilor tetra-
pack folosite de PRIGAT este Elopak-pure pak. Acest material este de o înaltă
calitate si oferă posibilităţi de pastrare mult mai bune decât celelalte cutii tetra-

24
pack. Datorită metodei moderne de pasteurizare nectarul PRIGAT poate fi
păstrat maxim 5 zile de la deschidere spre deosebire de cel TYMBARK care
trebuie consumat înmaxim 48 de ore de la deschidere acest lucru având loc în
condiţii de păstrare la frigider.
În ceea ce priveşte sucul limpede de fructe PRIGAT şi acesta este superior altor
produse similare. În primul rând conţinutul de fruct este de 12% pentru sucurile
PRIGAT spre deosebire de cele produse de GIUSTO care conţine doar 5% suc
natutal de fructe. De asemenea sucul PRIGAT are şi un
conţinut de vitamina C spre deosebire de GIUSTO la care
acesta lipseşte; foarte important ete şi faptul că sucul PRIGAT nu
conţine conservanţi pe când cel GIUSTO are aceştia fiin
menţionaţi. Un aspect important este acela că produsele
PRIGAT sunt pasteuirzate spre deosebire de cele GIUSTO
care nu folosesc această metodă ei adăugând conservanţi
pentru o mai bună păstrare.
Design-ul de ambalaj reprezintă caracteristicile ce
descriu ambalajul şi anume: forma, culoarea, grafica ambalajului.
Forma ambalajului pentru sucurile PRIGAT este paralelipipedică fiind o sticlă iar
recent s-a introdus o nouă forma cilindrică, mai alungită pentru sucurile limpezi
care se ambalează în recipiente PET şi formă dreptunghiulară pentru cutiile
tetra-pack. Pentru recipientele confecţionate din sticlă acestea au dimensiuni mai
mici fiind cilindrice si având o formă care permite o uşoră utilizare a acestora
putând fii uşor manipulate.
Culoarea ambalajului. Ambalajele PET cât şi cele din sticlă sunt invizibile pentru
a pute vedea produsul. Recipientele din sticlă în care se ambalează nectarul
sunt însă acoperite de o folie de plastic deoarece acesta nu are un aspect plăcut
el conţinând pulpă de fruct şi fiind un lichid tulbure. Cutiile tetra-pack nu permit

25
vizualizarea produsului ele avân culoare albă pe care sunt expuse persoane în
mişcare ce denotă energia dată de produs şi de asemenea sunt prezentate şi
fructele din care este obţinut produsul respectiv.
Grafica ambalajului este sugestivă deoarec prezintă fructele din care este obţinut
sucul respectiv şi de asemenea sunt expuse siluete umane în plină activitate
sugerând atributul central asociat brandului Prigat—energie naturală pentru
activităţile zilnice. Fundalul alb conferă o diferenţiere extrem de utilă la raft,
reflectă poziţionarea premium a mărcii precum şi o simplitate naturală.

26
Mărimea porţiei de ambalat 0.33l

Temperaturi
scăzute

Cutie
închisă
Starea temică a produsului

Recipiente din
Modul de ambalare sticlă sau tetra-
pack

ELEMENTE DE
CERCETAT Materiale folosite la Sticla, carton
PENTRU ambalare cu folie de Al Carton
AMBALAREA caşerat
NECTARULUI
PRIGAT

Modul de ambalare Prin înfiletare cu dop

27
Soluţia de inscripţionare Etichetă lipită direct
pe ambalaj, imprimare
pe ambalaj

ANALIZA MORFOLOGICĂ A SOLUŢIIOLR DE AMBALARE POSIBILĂ


Elemente de etichetare

Eticheta reprezintă totalitatea informaţiilor care însoţesc produsul


alimentar respectiv şi care sunt de regulă înscrise pe ambalaj şi care oferă
consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de
expirare, lista ingredientelor, numele şi adresa producatorului etc.

Este foarte important ca să i se ofere consumatorului aceste informaţii,


deoarece, numai în urma cunoaşterii caracteristicilor alimentului respectiv,
consumatorul poate lua o hotărâre: să cumpere sau să nu cumpere acel
aliment, şi să îl aleagă pe acel produs care corespunde cu exigenţele sau pofta
lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul să cheltuim banii
după propriul plac.

Eticheta reprezintă orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau


ilustrat care conţine elementele de identificare a produsului şi care însoţeşte
produsul sau este aderent la acesta.

Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor


(din HG 784 din 1996modificată prin HG 953 din 1999) scopul etichetării
alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informaţiile necesare,
verificabile şi usor de cumpărat, pentru ca aceţtia să poată efectua în
cunoştinţă de cauză o alegere corectă, alegând acel produs care corespunde

28
cel mai bine cu nevoia lor, cu exigenţa lor, cu posibilitatea lor financiară, sau
cu interesul lor de moment.De asemenea, eticheta trebuie să informeze
consumatorii asupra riscurilor la care aceştia ar putea fi expuşi.

Eticheta produselor PRIGAT conţine toate elementele informaţionale


obligatorii pe care trebuie sa le aibă orice produs alimentar.

Produsele ambulate în recipiente de plastic şi de sticlă au o etichetă


aplicată şi este reprezentată de un material scris şi imprimat pe o folie din
material plastic care este aderntă la recipient. Pentru cutiile tetra-pack
eticheta nu este aplicată ci se imprimă elemantele specifice etichetei direct pe
ambalaj.

Pentru produsele PRIGAT eticheta îndeplineşte atât funcţia de


informare şi protecţia consumatorului cât şi funcţia de reclamă şi promovare a
produsului.

Elementele informaţionale care se găsesc pe eticheta produselor


PRIGAT sunt următoarele:

- denumirea produsului: nectar de fructe;


- numele şi adresa producătorului,distribuitorului : produs şi
îmbuteliat de General Bottles CR s.r.o. Cehia, Kolbenova 50/510 190 00
Praga,9, Vysocany ; Distribuitor în România: Quadrant Amroq
Beverages S.R.L Şos. Viilor nr. 55, sector 5, Bucureşti, România,
societate certificată ISO 9001 şi HACCP. Distribuitor în Republica
Moldova: IM Elita-5-Altepi SRL, Str. Şoimari nr.8. Chişinău.
- descrierea sortimentului: nectar de piersici;
- elemente de identificare a lotului: LO2-.48*3*005592;

29
- data de expirare: a se consuma de preferinţă înainte de 10 APR
2010;
- ingrediente: apă, piure de piersici concentrate(suc de piersici
min.50%), zahăr, acidifianţi: suc concentrat de lămâie, vitamina C(acid
ascorbic), aromă naturală de piersici;
- valoare nutritivă:

Valori nutriţionale medii la 100 ml


Valoare energetică kcal 52
kj 217.62
Proteine g 0
Glucide g 14
Grăsimi g 0
Vitamina C* mg 15

*25% din doza zilnică recomandată

- numărul standardului şi al documentului normative de produs: ISO 9001 şi


HCCP

- instrucţiuni de păstrare şi utilizare: a se păstra la loc răcoros, ferit de îngheţ


şi soare; a se agita bine; a se servi rece; a se păstra la frigider după
desfacere şi a se servi îm cel mult 5 zile; ambalaj nereturnabil.
Alegerea produsului optim de către consumatori este condiţionată în
primul rând de către preferinţele acestora în ceea ce priveşte calitatea,
însuşirile produsului respectiv dar nu în ultimă instanţă şi modul de prezentare,
de aceea ambalajul reprezintă un element tratat ca fiind la fel de important
pentru producător ca şi calitatea conţinutului.
Fişa de promovare a produsului reprezintă o scurtă descriere a
produsului şi redă cateva elemente esenţiale despre acesta.

30
La Prigat s-a mizat pe faptul că au fost primii din România pe piaţa
sucurilor necarbonatate şi pe calitatea produsului, care nu conţine conservanţi,
fiind realizat printr-o metodă specială de pasteurizare – hot filling. Deci, pe
valoare, mai ales dacă luăm în considerare şi campaniile de promovare. Având
ca obiectiv să fie cel mai inovativ brand pe piaţa din care face parte, strategia
Prigat a fost să se diferenţieze prin poziţionare – nivel mare de concentrat de
fruct, ambalaj – care a fost schimbat, şi comunicare. Mesajul dorit de brief a
fost “Natural energy in everyday life situation”.Iar sloganul în care a fost
dezvoltat este “Mai mult fruct, mai multă energie.”

Prigat este singurul brand care nu mizează, în comunicarea sa, pe


ideea de fruct proaspăt, însă este foarte interesant faptul că acest atribut
reiese (sau este perceput) implicit din faptul că oferă energie, ceea ce duce
cu gândul la natural şi sănătos. Pentru că era o campanie integrată a
însemnat şi schimbarea ambalajului – tot fără fruct, imaginile care apar sunt
ale unor oameni în mişcare. Deşi cercetările arătaseră ca un ambalaj alb era
asociat cu lactatele, nu cu sucurile, riscurile au fost asumate,
descoperindu-se ulterior că produsul este mult mai vizibil
decât celelalte la raft; în plus, deşi şi-au schimbat şi alte
sucuri ambalajele în 2008, Prigat era cel mai des recunoscut
în sondaje pentru această “mişcare”. Deci schimbarea
dramatică de ambalaj a adus memorabilitate, lucru demn de
luat în seamă.

Prezentarea elementului ˝noutate˝ adus de produs

Relansarea pe piaţă a binecunoscutului produs PRIGAT


Activ într-o nouă formă a avut la bază și un proiect de

31
comunicare outdoor/indoor care să prezinte noul produs „mai activ ca niciodată”
şi la dimensiuni impresionante, folosindu-se de elemente de butaforie.
Pentru implementarea acestui concept a fost ales Trusteam , care a
furnizat un produs integrat, respectiv creaţie, design, proiectare, producţie şi
montaj pentru 15 sticle model nou de “Prigat Activ “, cu înălţimea de 1,5 m,
amplasate în staţiile de metrou Universitate şi Unirea şi a două ansambluri de o
mai mare anvergură amplasate în pasajul Universităţii, respectiv în Piaţa Unirii.
În producţia elementelor s-au folosit tehnologii de prelucrare 3D a
polistirenului, modelarea manuală şi
pictare.
Ipostazele active în care se pune
omul de rând în viaţa cotidiană au
reprezentat inspiraţia pentru formele
elementelor, iar câştigatoare au fost
mersul pe bicicletă, activităţi din sala de
fitness şi …căratul sacoşelor de la
shopping. Autorii proiectului au înlocuit
persoanele şi obiectele din aceste
activităţi cu fructe şi sticle de Prigat Activ
în noua formă şi au stabilit o armonie în proporţiile obiectelor.
Produsul supradimensionat a fost confecţionat din polistiren pentru a
obţine un obiect volumetric de dimensiuni impresionante cu o greutate cât mai
redusă, majoritatea elementelor fiind amplasate la înălţimi de aproximativ 3
metri, pe stâlpii din staţiile de metrou sau la suprafaţă, pe structuri special create.

32
„Cel mai Itsy suc cu cel mai Bitsy fruct” by Prigat si Itsy Bitsy

Prigat şi Itsy Bitsy au lansat „Cel mai Itsy suc cu cel mai Bitsy fruct”.
Sucul Prigat adus de Itsy Bitsy este un produs unic pentru copii, cu 100% fruct,
fără conservanţi, fără zahăr adăugat şi fără aditivi artificiali.

Noul produs pentru copii beneficiază de


tradiţia şi experienta Prigat în producerea
de sucuri necarbonatate pe bază de fructe
şi de valorile Itsy Bitsy, care promovează
sănătatea şi creativitatea.

„Cel mai Itsy suc cu cel mai


Bitsy fruct” marchează două premiere: este
primul suc lansat de Prigat pe piaţa
produselor pentru copii şi este prima
aventură a Itsy Bitsy pe teritoriul
produselor alimentare.

Acest suc poate fi găsit în magazinele din tară începând cu luna iunie, este
disponibil în cinci arome, în ambalaj de sticlă, nereturnabil, de 0,25 l, la preţul de
vânzare recomandat de 2,4 lei.

Sucul este produs din ingrediente naturale, pe care parinţii le includ


adesea în alimentaţia copiilor pentru calităţile lor nutritive. Cele cinci arome
sunt rezultatul unui mix creativ de ingrediente: portocale şi mandarine;
piersici şi biscuiţi; zmeură, banane şi miere; fructe exotice şi morcov;
struguri, sfeclă roşie şi miere.

Promovare

33
Campania de promovare este realizată realizată prin spoturi publicitare
este prezentată pe cd.

34
Bibliografie

Constantin Banu – „ Tratat de industrie alimentară,


Tehnologii alimentare”, Editura ASAB, Bucureşti, 2009
Felicia Stoica – „ Tehnologii generale în industria
alimentară”, Editura SITECH, Craiova, 2007
www.wikipedia.ro

35