Sunteți pe pagina 1din 60
ISTORIA HO" CURS TEHNOLOGII HOTELIERE ELARIE} ‘@ Primele forme’ ale ospitaitijii se regtsese inc® din cele mai vechi timpuri ale omeniti, coberdnd pind in epoca sumerienilor (4000 i.Hr.), care, se Pare, odata cu descoperirea Procesului de fermentare si obfinere a berii, deschid si primele stabilimente destinate comercializarii acestei bauturi. ‘® Dezvoltarea comertului in Orientul Mijlociu si implicit a c&latoriilor in acest scop a condus ‘a aparifia, in jurul anului 2000 L.Hr, a caravanserai-urilor. Acestea reprezinté primele forme ale hanurilor de mai tarziu, care aveau menirea de a oferi cdlitorilor ad’ipost $i hrana, ‘ Existenfa tavernelor este menfionata pentru prima data de regele babilonian Hammurabi cel Mare (2000 i.Hr.) care a inventat primul cod de le Codul lui Hammurabi, cioptit in piatra contine 282 de legi, printre care si norme cu privire la calitate, preturi, conduite care trebuiau respectate de comercianti si producatori ® Codul face referite si la definatorii de hanuri, desemnand pedepsele pentru nerespectarca legii privind dreptul de a detine astfel de stabilimente, calitatea berii sau adSpostirea proscrisilor. ® Grecia Antica a reprezentat o civilizafie infloritoare, in care s-au dezvoliat artele, comerjul, stiinta , multe orase cetiti grecesti fiind adevarate poluri de atractie pentru célatori. Mai mult Gecét atdt, este o perioad’ a dezvoltarij festivalurilor si diferitelor celebriri dedicate zeilor, cce presupuneau organizarea de jocuri, competitii sportive, punerea in scend a pieselor de teatru, la care participau nu numai ceta{enii orasului, ci $i numerosi straini care trebuiau adapostii si hrdnifi Arisiofan, in comedia Broastele, vorbeste despre taverne si hanuti, dar si despre condiiile proaste de cazate si mizeria din acestea. @ In timp ce in marile orase existau taverne renumite pentru calitatea bauturilor sia mancarurilor preparate, pe restul teritoriului imperiului, hhanutile si tavernele erau vézute drept locuri rau famate, iar proprietarii drept oameni de cea mai joasd peta, fiind, de multe ori implicafi in activitati ilegale de spionaj, talharie, rapiri gi omoruri, Niciunui om din clasa bund nu i se permitea accesul in aceste stabilimente, riscand si-gi piarda atat renumele , cat si onorurile sau pozitia sociala. In timpul expansiunii Imperivlui Roman, calatoriile aveau drept scop indeplinitea unor obiective militare, diplomatice sau politce, find efectuate de catre soldati, general, dar i de guvernatori sau politicieni ® Construirea de drumuri care fceau legatura intre Roma gi diversele provincii ale Imperiului a facilitat intensificarea cilatoriilor in scopuri comerciale si.militare, fapt ce a determinat crearea unei rejele de : taverne -,tabernae”- ce ofereau preparate culinare, biuturi si divertisment sau ° ° ¢ ltalia este fara unde incep si se dezvolte afaceri hanuri -yeauponae”- furnizau eazare si un meniu de baz’, format din paine, preparate din carne si vin, thermopoliums, insemndnd stabilimente ce aveau ca rol comercializarea de alimente preparate si bauturi Printre ruinele orasului Pompei au fost descoperite stabilimente ce amintese de fast-food- urile din zilele noastre, si care, pin conceptia unicé a desigmului si meniul limitat, av fut ca muilfi specialisti s& considere c@ acesiea respect ideea lanjurilor de restaurante fast-food. Marco Polo a descris in jurnalul caldtoriilor sale c&tre Orient “casele de posta”, care aveau ca rol furizarea de cai de schimb pentru curierii ce transmiteau mesaje pentru autoritat, El susfine cd existau peste 10000 de asifel de stabilimente. ‘Tot in Orient, existau stabilimentele numite “caravansarai”, care ad¥iposteau caravanele (0 incinté inconjurata de adaposturi pentru dormit). Termenul este inca utilizat in. Turia, desemnénd hanurile din Asia Minor. Evul Mediu Drumurile construite de romani se depreciazi; os Scade siguranta; Multe dintre hanurile aflate de-a lungul edilor comerciale se ine! sunt distruse de atacurile hotilor sau difetitelor invazii ; Rolul hanurilor este preluat in aceasta perioada de catre mandstir | rimase fra musterii saw Termenul de ospitalitate se naste in aceasta perioada, find in directa conexiune cu rolul de spilal al mindstitilor, acesteareprezentand de cele mai multe ori singurele centre de ingrijire a bolnavilor saraci. In aceasti perioad’, conditiile de cazare oferite de hanuri erau improprii si cel putin neobignuite celor din zilele noastre. Hanurile puteau s& defin& pind la 10-12 camere dar numdirul clldtorilor cazafi sa fie inzecit. De obicei, camerele detineau paturi destul de largi ca si incap& inghesuifi pana la 4-5 Persoane, iar restul edlatoritor dormeau pe mese,binci,podea sau chiar in grajd’ Se dormea deci, in hainele de ealstorie si se imparjea patul, in cazul in care era un foe disponibil, cu cditiva strani, floritoare pe baza conceptului de ospitalitate; fiind atestate la vremea aceea (1290) existenta a 86 de hanut ® Totul a porit cénd, in 1282, in Florenta, hangii si-au constituit o asociatie ce avea ca Actiunile oe obiectiv transformarea ospitalitatii intr-o afacere, Kceprinse de aceast& asociafie au condus ta obfinerea de licente de functionare Pentru activitatea de cazare si oferire a mesei, precum si permisiunea de a importa si comercializa vinuri, Hanurile nu apartineau hangiilor, ei cetitii, si operau cu licenfe valabile pe trei ani, vandute la licitagi Intre anii 1350-1600, incep si se dezvolte din nou numeroase hanuri si apar si primele ‘insemne care informau calatorii de existenta acestora, prin reprezentarea unei frunze de vita de vie saua ciorchinelui de struguri, jar mai térziu prin insemne sugerand armura cavalerilor, leul rosu sau dragonul verde, Sunt de fapt primele forme de publicitate uitizate de cdtre industria ospitalitati oa in ceea ce priveste facilitatile pentru masa, existau taverne, pub-uri in Anglia, beriii gi hanuri care ofereau preparate alimentare doar cildtorilor, fiind ins evitate de rezidenti, care-si preparau hrana in casi. Hotelul Goldner Hirsch in 1919 + ° + o C+ oe 6 4) Unul dintre cele mai vechi hanuri atestate documentar este Goldner Hirsch din Salzburg, ‘menfionat in 1407 si care a supravie{uit miraculos veacurilor. in 2007, hotelul cu acelasi nume sirbatoreste implinirea a 600 de ani de existenja. Perioada anilor 1600-1800 introducerea diligentelor produce 0 noud dezvoltare in materie de stabilimente destinate cazarii si alimentafiei calatorilor . in Anglia apar primele legi care stipulau obligativitatea hangiilor de a gazdui orice calitor, mai putin rauf’ic&torii dovediti, la orice orf din zi sau din noapte, functionand, deci 24 h din 24. De asemenea, proprietarii hanurilor plateau contravaloarea bunurilor calitorilor cdrora li se furau aceste bunuri, in timp ce se aflau in gizduirea hanului respectiv. Pe masura ce rutele de diligenti se ‘inmulfesc, apar hanurile de posta, care aveau rolul dea Schimba echipajul de cai ai diligentei, dar side a oferi faciltati de cazare gi masa Meniul era fix, ales de hangiu, si format in general dintr-un singur fel patit in ziua respectiva, la care se adaugau bere gi alte biuturi aloolice. in jurul anuiui 1700, Anglia numira peste 6000 de hanuri, iar in Londra, in 1800 existau peste 3000 de hanuri care adaposteau calitori, dar si un numar impresionant de cai(150000). Hanul “The Tabard”, construit in perioada medievala, pe Borough High Sweet tn Southwark, proprietate a lui Harry Bailey, gazda din Canter bury Tales a lui Geoffrey Chaucer, a fost distrus de un incendiu in 1676. Ulterior a fost reconsiruit si redenumit The Talbot, fiind cunoscut drept han de posta. Aparifia e&ilor erate a condus la declinul afacerii, fiind demolat in 1873. Numele a fost preluat de un hotel din Washington DC, Hotel Tabard Inn. « ° ° “The George Inn”, din Southwark, amplasat’ in vecindtatea Hanului “The Tabard”, reprezinta singurul han de posta ce a supravietiut timpului, functionénd iin prezent. Istoria sa pomeste din jurul anului 1542, si se presupune c& a fost construit pe amplasamentul altui han, Arhitectura sa respect modelul clidiilor de tip inn-yard, flind construit pe 3 aripi, ct balcoane de-a lungul fntregului han, fapt ce a constituit motiv mui numai pentru denumivea de {eatru care ii era atribuita, ci si pentru faptul cd era transformat adesea tn teatru., ‘ William Shakespeare, care a locuit si lucrat in zona, cu sigurant& i-a fost client. Incendiul care a devastat zona a distrus nu numai hanul The Tabard, dar si hanul George, care va fi repede reconstruit in 1676. “The Great Northem Railway” a folosit un timp hanul pe post de depozit,drdinind dovs aripi. Partea sudied functioneazt si astizi, find aproape neschimbata si se affé sub protectia monumentelor istorice. 1696 - prinjul Christian Andreas Barttig deschide Hanul Elephant, care va deveni hotel incepind cu 1741, De la inceputul existentei sale, Hotelul Elephant a constituit locul de intAlnire al camenilor de arta si intelectualilor, printre care: Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich von Schiller, compozitori Johann Sebastian Bach, Clara Schumann, Felix Mendelssohn-Bartoldy, Franz Liszt $i Richard Wagner, seriitori Franz Grillparzer, Lev Tolstoi and Friedrich Hebbel @ Hotelul Henry IV 1788, construit in Nantes, investifie enorm& pentru acele vrem! dispunea de 60 de locuri de cazate si era considerat cel mai luxos hotel din Europa, inventarea motorului cu aburi a permis aparifia trenului (1820) si a cdilor ferate, care au revolufionat industria ospitaitafii. ‘® Transportul cu diligenja este abandonat, si odata cu acesta, si hanurile amplasate pe rutele respective, locul lor flind rapid preluat de hoteluri si restaurante construite in apropierea garilor de tren. @ in Anglia, unde transportul feroviar s-a extins cel mai rapid, au aparut numeroase hoteluri care gzduiau pasagerii: Charing Cross Hotel (1865) si Midland Grand Hotel, St. Pancras Railway Station (1873) in Londra, Hotel Queens in Birmingham, St. Enoch's in Glasgow (Sc Istoria ospitalitaii in America © America a reusit rapid si surclaseze Europa in materie de hoteliri, atét in ccea ce priveste ritmul de dezvoltare, cit si prin marimea investifiilor ® Dac& prima tavernd era deschisa abia in 1634 in Boston, de catre Samuel Coles, Primul hotel american a fost deschis in 1794 in New York, denumit City Hotel. ‘ Acesta dispunea de 73 de camere spatioase, dotate cu mobilier nepretentios, si room-service. ‘Tariful unei camere cu pensiune completa era de 2 dolari. Hotelul a functionat pana in 1849, reprezentind pentru o lunga perioada centrul social al orasului New York, ‘ Un aspect interesant, care a contribuit substantial Ia dezvoltarea acestei industrii a constat in optica total diferité @ americanilor faja de hanuri, taverne si baruri, care erau privite de europeni drept locuri nepotrivite pentru oamenii onorabili. @ In America, a tine un han, reprezenta o profesie respectati, si mai mult decat atat, un loc de intalnire pentru comunitate, fiecare stabiliment de cazare oferind spafii publice pentru intlniri gi distract. Secolul al XIX-lea a teprezentat pentru industria ospitalitafii americane 0 perioada infloritoare, marcata de deschiderea unor hoteluri grandioase pentru acele vremuri, dar si de dezvoltarea acestei industrii pe tot teritoriul Americii. © in 1829 intra tn functiune Hotelul Tremont din Boston, construit pe 3 etaje si detinand 170 de camere, al cirui proprieter era Isaiah Rogers. Era primul hotel din lume care dispunea de bell-boys, functionari la recepfie, 0 sal8 de mese de 200 de locuri, mochetata, precum gi un lobby spatios, 8 camere de baie, camere cu cheie pentru clienfi, vas de spalat in camera, dar si bucatd de spun din partea casei. Mai dispunea de toalete, amplasate la subsolul clidir precum si de 0 sonerie mecanic& in fiecare camer’, care anunja receptia, clientii avind Posibilitatea sa solicite un angajat al hotelului doar prin simpla apiisare pe un buton, The Astor House din New York, Proprietate a lui John Jacob Astor, a fost deschis in 1836. © Ashitectura hotelului si designul i-au aparjinut tot tui Isaiah Rogers, care a fost angajat special pentru a realiza un hotel mai impozant decat propriul sau hotel, Tremont. @ Astor House avea 5 etaje si 309 de camere, 17 camete de baie gi dou’ dusuti la subsol @ Hotelul Astor a fost primul din lume iluminat complet cu gaz (fapt ce a fost cauza a ‘tumeroase accidente, dela intoxicatiile cu gaz, pinta explozil, datorit lipsei de obignuintt a clientilor cu acest sistem), In 1855 se deschide Parker House din Boston, care va fi primul hotel ce opereaz in baza sistemului European Plan (room only); in 1844 The New York Hotel; ‘The Metropolitan in 1852 gi St Nicholas in 1853, toate in orasul New York. Hotelul St. Nicholas a fost primul hotel a cirei investitie a depasit suma de un milion de dolari, reprezentand in anul 1856 cel mai mare hotel, cu un numar de 500 de camere. The Palace Hotel, 1875, din San Francisco, detinea 755 de camere, extrera de generoase ca suprafaja, restaurant, si diverse saloane, toate de proporfii grandioase. Luxul gi calitaten serviciilor I-au transformat rapid fn unul dintre cele mai cdutate hoteluri din lume. 000 © ‘© ‘in 1906 este distrus complet de un incendiu gi reconstruit in 1909. Salonul central, The Garden Court, a cArui arhitectura fascinezd si in prezent, face parte deja din {storia oragului San Francisco. Waldorf Astoria in anul 1900 in 1893, William Waldorf Astor deschide un hotel pe Fifth Avenue, Hotel Waldorf, cu 13 etaje. Patru ani mai tarziu, Astoria Hotel, de 17 etaje, este inflinjat de John Jacob Astor IV, 0 rudd a.a lui W.W. Astor.Cei doi au construit un coridor intre cele dou’ hoteluri, devenite un singur nume: Waldorf ~Astoria. in 1929, hotelul ichide portile pentru a face loc claditii Empire State, pentru ca in 1932 sf se redeschida pe Park Avenue, dejindnd 2200 de camere dispuse pe 42 de etaje. In 1949, Conrad Hilton cumpara hotelul, iar in 1993 devine marc& a orasului New York. Hotelurile atat cele europene, cat si cele americane, pe lang’ luxul si eleganfa, calitaea si Fesponsabilitatea pe care le adopta in operare, devin si locul de implementare a celor mai nei invent: instalarea de camere de baie in camere, iluminatul electric, lifturile, furnizarea de api calda in baile camerelor, etc. In Europa, industria ospitalitai se dezvoltt sub semnul eleganteiaristocratice, a etichetei si bunului gust. Bucdtiria francezi, le chef, standardele de calitate, toate prind contur aici si se extind la nivelul intregii lumi, Marii hotelieri europeni au inventat ospitalitatea in forma celei cunoscute de noj astizi: Cesar Ritz, August Escoffier, si alti Brown's Hotel 1837 Brown's Hotel, Londra, in prezent face parte din lanful Rocco Forte Hotels infiinat de catre James and Sarah Brown, valetul si camerista personala a Lordului , respectiv Doamnei Byron, @ Hotelul reprezinta un etalon al hotelariei englezest. oe + e000 © La un moment dat, un client al hotelului intrebat fa ce hotel este cazat, a rispuns: ‘I don't stay in a hotel, I stay at Brown's. 1864 -Hotel du Paris, Monte Carlo, simbolizeza excelenta in arta ospitalitatii CESAR RITZ Cesar Ritz, (1850-1918) elvetian de origine. Cariera sa a inceput la 15 ani, dar primele.sale incercari in domeniul hotelariei s-au dovedit esecuri,fiind dat afara de doua ori, de pe postul de ajutor ospatar.Nimic nu prezicea la vremea aceea geniul lui Cesar Ritz, Ajuns la Paris, este angajat la cel mai la moda restaurant, Voisin, unde invat& nu numai meseria, ci si importanta oferirii de servicii de calitate. Reputafia sa creste, fiind apreciat de clientii restaurantului gi, ulterior devine maitre d’hotel si apoi restaurant manager la Hotelul Grand din Nisa. De la'restaurant manager, cariera sa evolucaza si ajunge s& managerieze mai multe hoteluri din diferite statiuni de lux din Europa. La varsta de 27 de ani, in 1870, devine general manager al Hotelului Grand din Lucerne, Elvetia, demonstrandu-si marele talent in a transforma orice afacere hotelier intr-una de succes. Reuseste si-si inspire angajati in ceea ce priveste calitatea serviciilor, imprimandu-te, de multe ori, entuziasmul si pasiunea sa pentru aceasté meserie.Curind, gratie lui Cesar Ritz, Hotelul Grand devine unul dintre cele mai renumite din Europa, si odat& cu acesta, Rite devine cel mai apreciat manager al continentului. Hotelul Savoy(1889) din Londra devine urmatorul pas al carietei sale, hotel pe care il transforma intro afacere profitabila, credndu-i un nume ce se plstreazii si astizi. Acuzat de neglijenfi, este dat afaré de la Savoy, de unde Cesar Ritz pleaca si deschide Hotelul Rit Paris in 1898, apoi Ritz London in 1906, $i Ritz Madrid in 1910. Ritz se implicd in numeroase activitii, flind atras de elaborarea standardelor de calitate, nu numai pentru hotelirie, ei chiar si pentru alte domenii (vinde chiar si patente pentru stevilizarea laptelui) : Ofertele vin neincetat, de Ia propuneri de preluare in management a diverselor hotel, macar pentru céteva luni, la oferte venite din America, pentru conducerea unora dintre cele mai grandioase hoteluri de peste ocean, contra unor sume fabuloase. in prezent, numele de Ritz este simbolul hotelurilor de lux, in timp ce personajul Cesar Ritz a fost numit king of hoteliers, and hotelier to kings” Alte repere: 1882- The Raffles in Singapoie; 1897- constituirea primului lang hotelier international, Kempinski; 1919- Conrad Hilton inti in afaceri din domeniul industriei hoteliere, prin achizitionarea hotelului Mobley din Cisco, Texas. 1950- Kemmons Wilson constituie lanful hotelier Holiday Inn © Dezvoltarea grupuritor hotel ema . pune presti ere Isadora Sharp (Four Seasons), Fairmont, Marriott, the ‘La group, the Mandarin Oriental, The Peninsula gi the Indian Oberoi, Shangri . Hotelurite. Rol si tipotogie. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de eazare Conform prezentelor nore metodologice (Ordinul $10/2002) in Romania pot functiona ‘oarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel: hoteluri de 5, 4, 3,2, 1 stele; hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; moteluri de 3, 2, 1 stele; hosteluri de 3,2,1 stele minihotel de 3, 2 stele; vile de 5, 4,3, 2, I stele; bungalow-uri de 3, 2, 1 stele; Cabane turistice, cabane de vinitoare, cabane de pescuit de 3, 2, | stele; sate de vacanfa de 3, 2 stele; campinguri de 4, 3, 2, | stele; spafii de campare organizate in gospodiriile populatiei de 3, 2, I stele; popasuri turistice de 2, 1 stele: case de oaspefi 5,4,3,2,1 stele /flori pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, | stele; Ppensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 fori (margarete) locuinfe turistice de 4,3, 2, | stele: Structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3.2, | stele Hotelul este structura de primire turstic8 amenjati in eladiti sau in corpuri de clddirt care la dlispoziti turistitor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzitor, asigura ri de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta, Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incdt si asigure pastrarca si Prepararea alimentelor, precum si servitea mesei in incinta acestora, sunt considerate hotel. apartament. Gama de servicii furnizath in cadrul hotelurtor variaes de la serviciile de bazt- exista hoteluri care asigur& un minimum de servicii, precum eazare. si housekeeping (departamental care asigurd curitenia si igienizarea camerelor hoteliere sia celorlalic spat existente) si pind la servicii complete, ce asiguré tot confortul posibil elientilor, pe langa Servicile de bar, hotelul ofera restaurante, baruri, sili de fitness, centre spa, piscina, spalitorie si edledtorie, magazine de suveniruri, agentie de turism, farmacie ‘selon uc frizerie-coafura ete, Aumeroascle cateyorii si tipuri de hoteluri existemte in prezent au apirut ca urmare a injelegerii de catre hotelieri a importanfei segmentsii ofertei in functie de cerinfele gi nevoile clientilor. Conceptele hoteliere formate pe baza anumitor produse seu facilitayi au un avantaj competitiv unic, ce le permite operarea pe o nigé de pial cu scopul de a atragere un anumit segment de cliente Multitudinea tipurilor de hoteluri si a conceptelor de nisi genereaz’ mari dificultati in rea.unei tipologii unitare, cu att mai mult eu cat numeroase hoteluti se incadreaza mai multor categorii hoteliere. in general, criteriile principale de clasificare a hotelurilor pe diferite categorii se referi la: M pre{ sau nivel al serviciilor, M ip de clientela 4 amplasament ales. Clasificarea hoteluritor in functie de pre{ul camerelor este un criteria uti freevent, €@ desemneaza eategorille hoteliere de Ia ieftin, sau bun raport eali hoteluri scumpe si exorbitant de scumpe. a * Moteluri economice. Economy/Budget Hotels -reprezinté categoria hotelier ce cunoaste 0 dezvoltare importants in ultimii ani.» Sunt hoteluri de 1-2 stele, a caro camere pot fi inchiriate la preturi scdzute. Gama de servicii este resténsd, ajungind uneori pana la un ‘minimum de servieii acordate clienjilor (cazare si mic-dejun tip kufet, automate pentru cafea si bauturi non-alcoolice), sau chiar pani la tipul ,Do It Yourself , unde elienii iy fae singuri curijenie in spafiul de cazate, neexistind serviciul housekeeping. + in numeroase cazuri, aceste hoteluri nu dispun de restaurant, fapt pentru care in camere exist 0 chicineta pentru prepararea hranei.serviciul front-office este restrans si functionea” dour pe parcursul zie, in impul noptii neexistind check-in, iar accesul clientilor care deja au fost cazati in hotel, in lipsa unui funcjionar care s& verifice identitatea persoanei, se face pe baza de cod de acces sau card de identificare, Lanfuri hoteliere din aceasta categorie: Motel 6, Etap, Formule 1 de la Accor, Holiday Inn Express, Fairfield Inn de la Marriott, Days Inn, Super 8 (Wyndham Hotels). In ultimul timp, in literatura de specialitate, aceasta categorie s-a scindat, find format din hoteluri economice, urmate de hotelurile budget, mat ieftine si ctr un minimum de serviell, Confira seqnei noi clasiicar, in eazul grupului Accor, in categoria ,economy” int’ Ibis, in timp ce tn ca budget s-ar pozitiona hotelurile Motel 6, Etap, Formule 1. Hotelurile smidscale", intnite si sub denumirile de ,midrange” sau ,midprice” reprezints categoria hotelierd format din propritati de 2 3 stele, amplasate mai frecvent in-ventrele ‘marilor orage sau in zonele comerciale, 1 Reprezintt hoteluri destinate unei categorii de clientelé sensibilt la prejuri, dar format in special din oameni de afaceri sau vizitatori ai oraselor respective. in schimbul unor tarife moderate, hoteturile midscale oferd pe lng confort, sevicii de restaurant si bar. spatii de intélniri de afaceri sau sili de conferinje. Lanjuri hoteliere din aceasta categorie: Best Western, Holiday Inn Hotels Hilton Garden Inn, Courtyard by Marriott, Ramade Inns, Four Point-by Sheraton, Hotelurile Upscale sunt destinate in general clientelei de afaceri si se claseaz in -ategoria hotelurilor de 4 si 5 stele, Tarifele hoteliere sunt mari, iar oferta cuprinde o sferd larga de servicii care asigura nu humai cazate in condifi optime de confort, ci si servicii de alimentatie de mare clase Concierge, facilititi pentru conferinfe, intruniri, centte spa, toate furnizate de un personal competent si in condijii de calitate ridicata 1 Lantuti hoteliere din aceasta categorie: Hyatt Hotels, Crown Plaza, Marriott, Sofitel, Doubletree Hilton, Radisson Hotels, '™ in masura in care tendinjele de dezvoltare pentru segmentul de lux sunt din ce in ce mai Piquunfale ca urmare a competjiei puternice de pe piata hotelurilor upscale, se remsret ty ultimul timp, © nous categorie, cea a hotelurilor upper upscale in care deja se claseaza o Serie de branduri, printre care: J.W. Marriott, W Hotels, Westin, Omni Hotels, Le Meridien ete. 4 Hotelurile de lux ~ luxury hotels- hoteluri de 5 stele, cu oferta de servicii complet, care se adteseaza clientilor cu venituri foarte mari din clasa business sat leicure. Dispun de dota si tehnologii moderne, camere spajioase, mobilier scump, restaurante de lux, design fastuos, Sparur, sali de conferints si evenimente speciale, concierge si front-office non-stop, servici de inalti calitate, personal numeros $i foarte bine pregitit, dar mai ales servicii orientate spre client si detaliu etc. ™ Lanjuri hoteliere din aceasta categorie: Mandarin Oriental, Four Seasons, The Luxury Collection, Fairmont Hotels, Ritz Carlton, In literatura de specialitaic, dar si pe site-urile de rezervare, ce! mai utilizat criteriy este cel al amplasamentului, conform c&ruia hotelurile se impart in: City Center Hotels - hoteluri situate in orage si/sau hoteluri centrale; ™ in general sunt hoteluri de 3, 4 si 5 stele care ofera o paletd larg de servicii de la cazare, (estaurant, bar, la servicii de spilatorie si euratitorie, sala de gimnasticg intretinere, magazine de suveniruri, anitichitati, dar si sli pentru intrunicile de afaccri $i servicii destinate organizarii de evenimente. Resort Hotels- hoteluri de stajiune aflate in destinatile de vacant si care se adveseaza in Special celor dornici de a-si petrece timpul liber sau concediul intro astfel de destinatie. Sunt hoteluri de la I la 5 stele si eare oferd, in functie de categorie, servicti dedicate nevoilor specifice persoanelor aflate in vacantd: cazare, restaurant, room-service, baruri, echipamente specifice precum: s8lide fitness, spa-uri,piscin, sli de jocuri ele ;, Mai nou, numeroase hoteluri de acest gen s-au teorientat si spre. clasa ‘oamenilor de Afaceri care dorese si combine afacerile cu plicerea sau catre companiile inerexre, si ofere team- building-uri sau sejuruti de tip incentive angajatilor sau colaboratoritor Suburban hotels. hotelurile de periferie- ceprezinta sectorul hotelier ce cunoaste in ultin ani o foarte rapida extindere, atat ca rispuns la continua dezvoliare a oraselor, cat si la interesul francizorilor pentru astfel de proprietat ~ Sunt hoteluri destinate in special categoriei business, fiind echipate corespunzator AReciul Segment de clientela eu sli pentrw intruniri de afaceri si pentru conteri nie, suport tehnie (fax, Xerox, laptop-uri, flip charter ete) precum si servicii de secretariat, translator i altele, ~ Prefurile pentru camerele acestor hoteluri variaza, men|indndu-se totus moderate, Highway hotels/motels- hoteluri de tranzit ~ sunt hoteturi situate in imediata apropiere a autostrazilor sau a marilor cdi rutiere,

S-ar putea să vă placă și