Teste grilă la disciplina „Moneda şi credit” I,

Studentul (a) Pronicev Victoria

1. Ca etalon al valorii, moneda face posibilă:

1. compararea preţurilor mărfurilor şi serviciilor celor mai diferite
2. stabilirea raporturilor de echivalenţă între mărfuri şi servicii
3. reglarea imediată a obligaţiilor pecuniare între parteneri
4. compararea preţurilor interne cu cele externe
A – (1,2) B- (2 ,3,4) C- (1 ,3 ,4) D- (2, 3 ,1)

2. Banii au apărut:
1. aproximativ în acelaşi timp cu scrisul
2. în epoca fierului
3. în epoca pietrei
4. odată cu apariţia băncilor
A- 1, 3 B- 1,2 C- 3, 2 D- 1, 3, 2

3. Datorită caracterului lor general şi anonim, banii:

1. au dat posibilitatea schimbului
2. au defavorizat inegalitatea de avere
3. au defavorizat starea de îndatorare
4. au impulsionat producţia
A- 1 ,3 B- c C- 1 ,4 D- 1 ,2, 3 ,4

4. Moneda de hârtie şi banii de cont au luat naştere:

1. odată cu apariţia unor reţele de bănci comerciale
2. datorită predominării economiei naturale
3. în Lidia
4. în paralel cu moneda metalică
A- 2 ,3 B- 3 ,4 C- 1 D- 4

5. Funcţionând în sistemul relaţiilor de producţie, moneda:

1. exprimă o anumită parte a activităţii economice;
2. nu este o parte componentă a activităţii economice;
3. reprezintă o categorie economică.
4. Reprezintă o categorie istorică
A- 1, 2 B- 3 ,2 C- 1 ,2 ,3 D- 1 ,3

6. Neajunsurile trocului:
1. era întotdeauna particularizat;
2. avea valoare universală;
3. nu era durabil în timp;
4. era divizibil.
A- 1,2,3 B- 1,3 C- 1 D-3,4

7. Moneda scripturală reprezintă:

1. disponibilităţi în conturi bancare;
2. disponibilităţi de monedă efectivă;
3. disponibilităţi de monedă metalică divizionară.
4. Cecuri şi viramente A- 1,4 B- 2,3 C- 3,4 D- 1,3,4
 8. Disciplina "Monedă şi credit" studiază:
1. natura banilor ce mijlocesc schimbul
2. condiţiile şi limitele emisiunii monedei
3. mecanismele de reglare a masei monetare în circulaţie
4. ansamblul relaţiilor de schimb şi repartiţie
A – 3,4 B- 2,3,4 C- 1,2,3 D- 1,3,4

9. Deteriorarea monedei s-a datorat:

1. reducerii conţinutului de metal de către conducătorii statului
2. tehnicii confecţionării monedelor, care până în secolul al XVII-lea a fost cea a cleştelui şi
ciocanului
3. uzării şi falsificării
4. creşterii cursului dolarului
A- 2,3,4 B- 1,2,3 C- 2,4 D- 3

10. Moneda de hârtie convenţională se caracterizează prin faptul că:

1. are un curs forţat
2. are valoare proprie
3. este neconvertibilă
4. sunt convertibili în metal preţios
A – 1,4 B- 3,2 C- 2,4 D- 1,3

11. În condiţiile contemporane, emisiunea excesivă a monedei de hârtie convenţionale se

face:
1. pentru acoperirea deficitelor bugetare
2. pe linia convertibilităţii bancnotelor în metal preţios
3. linie bancară, atunci când în acordarea creditelor nu se ţine seama, în suficientă măsură, de
volumul depunerilor şi ritmul creşterii producţiei
4. pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi externe
A- 1,3 B- 3,4 C- 1,3,4 D- 2,3,4

12. Moneda metalică a îmbrăcat următoarele forme:

1. moneda cu valoare intrinsecă;
2. moneda convenţională;
3. moneda fără valoare integrală
4. monedă reprezentativă
A- 3,2,4 B- 1,3 C- 1,3,2 D- 3,4,

13. Banii de cont au o circulaţie:

1. extrabancară
2. bancară
3. atât bancară cât şi extrabancară
4. nici una din afirmaţii nu e corectă
A–1 B- 3 C- 2 D- 1,2,3 E-4

14. Puterea de cumpărare a banilor sub forma numerarului şi a banilor de cont este:
1. aceeaşi
2. diferită
3. dependentă de mărimea fiecărei componente în circulaţie
4. dependentă de agregatele M1 şi M2
A- 2,4,1 B- 2,3 C- 1,4,2,3 D- 1
 15. Banii de cont îndeplinesc:
1. doar funcţia de mijloc de circulaţie
2. atât funcţia de mijloc de plată, cât şi de mijloc de circulaţie
3. doar funcţia de mijloc de plată
4. funcţia de bani universali
A- 1,2,3 B- 2,4,3 C-3 D- 4,2

16. Circulaţia monetară se împarte în:

1. sfera numerarului
2. sfera fără numerar
3. sfera producţiei
4. sfera de reproducţie.
A- 1,2 B- 1,2,3, C- 2,3 D-4,2

17. Circuitul monetar se clasifică în:

1. circuit în numerar
2. circuit internaţional
3. circuit fără numerar
4. circuit material
A- 2,4 B- 1,3 C- 1,4,3 D- 2,3

18. Masa monetară include următoarele active:

1. moneda efectivă
2. moneda de cont
3. moneda etalon al valorii
4. depuneri la termen
A- 1,2,3 B- 1,2,4 C- 4,2 D- 2,4,3

19. Agregatele monetare în R. Moldova sunt:

1. M0
2. M2
3. M3
4. M4
A- 4,2,3 B- 1,2,3,4 C- 1,2,3 D- 4,2

20. Baza monetară se compune din:

1. banii lichizi în circulaţie
2. depunerile la termen
3. depunerile la vedere
4. rezervele băncilor comerciale la Banca Centrală.
A-1,4 B- 2,4 C-1,2,3,4 D- 4,2,3

21. Pe piaţa monetară sunt adevărate următoarele enunţuri:

1. echilibrul arată că cererea speculativă de bani şi cererea de bani pentru tranzacţii se
echivalează cu oferta totală de bani reali
2. echilibrul arată că economiile planificate sunt egale cu investiţiile planificate
3. creşterea finală a veniturilor depăşeşte creşterea iniţială a acestora
4. consumul este influenţat de venituri şi rata dobânzii

A- 1 B-2,3 C-1,3,4 D-2,1