Sunteți pe pagina 1din 5

Decizie nr.

1687/2013 din 20-iun-2013, Tribunalul Suceava, uzucapiune (Civil)

Decizie
din 20 iunie 2013
1687/2013
Text speţă
Persoană fizică vs Societate comercială
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX -uzucapiune-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECŢIA CIVILĂ
D E C I Z I A NR.1687
Şedinţa publică din data de 20 iunie 2013
P_________: Viziti u E____ L____
Judecător: C_________ L______
Judecător: S_______ A_____
Grefier: R___ M___
Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de reclamantul P______ C_________
împotriva sentinţei civile nr. 213 din 14 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rădăuţi (dosar nr.
XXXXXXXXXXXXX), pârâtă-intimată fiind ____________________ prin p_____.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în şedinţa publică din data de 18 iunie 2013,
concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte
integrantă din prezenta hotărâre şi când, în baza dispoziţiilor art. 156 al. 2 Cod procedură
civilă, pentru a da posibilitate mandatarului recurentului de a depune concluzii scrise, s-a
amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 20 iunie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă, constată:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la data de 19 septembrie 2012
sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul P______ C_________ a chemat-o în judecată pe
pârâta ____________________, solicitând instanţei să constate că este proprietarul suprafeţei
de 1099 mp teren identic cu p.f. 390/10 din CF xxxxx V_____ de J__.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate prin
uzucapiune, în modul următor:
Proprietară tabulară a acestui teren figurează înscrisă V_______ C_____. Nu este foarte clară
legătura de rudenie dintre reclamant şi aceasta (în cererea de chemare în judecată reclamantul
o numeşte atât „mama mea”, cât şi „bunica mea”). Cert este că ascendenta reclamantului a
decedat în anul 1964, având mai mulţi moştenitori (pe care acesta nu îi indică), dar dânsul a
înţeles să se manifeste ca proprietar exclusiv, astfel încât a posedat terenul pe toată durata
cerută de lege pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune.
Prin sentinţa civilă nr.213 din 14 ianuarie 2013 pronunţată de Judecătoria Rădăuţi s-a
respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamantul a invocat instituţia „intervertirii precarităţii” în cazul concret reglementat de
art.1858 pct.2 C.civ.
Ori de câte ori un moştenitor coindivizar înţelege să invoce această instituţie într-un proces
civil, el nu poate să o facă decât în contradictoriu cu ceilalţi moştenitori.
În speţă, reclamantul a procedat în mod inadmisibil, chemând în judecată
____________________ şi fără să-i cheme în judecată pe ceilalţi moştenitori ai proprietarei
tabulare, pe care nici măcar nu-i indică.
În consecinţă, instanţa a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Reclamantul poate formula o nouă acţiune, în care, eventual, poate să cheme în judecată şi
____________________, dar obligatoriu trebuie să-i cheme în judecată şi pe ceilalţi
moştenitori ai proprietarei tabulare.
Împotriva sentinţei civile, în baza disp.art.304 pct.7 şi 9, art.244 indice 1 Cod procedură
civilă, a declarat recurs reclamantul P______ C_________.
În motivele de recurs depuse la fil.3-5 dosar, a arătat următoarele:
Instanţa de fond a făcut o analiză superficială şi insuficientă a fondului cauzei, neluând în
considerare înscrisurile depuse de el, mai mult în exercitarea rolului activ, instanţa de fond
putea şi trebuia să-l informeze cu privire la faptul că trebuia să indice moştenitorii
proprietarului tabular, în speţă C_____ V_______, căsătorită P______. De altfel, dacă i se
indica acest lucru, în virtutea rolului activ pe care îl are instanţa de judecată, ar fi fost în
măsură să indice şi ceilalţi moştenitori, cu toate că în anul 1984 s-a eliberat certificatul de
moştenitor nr. 817 din 5 octombrie, prin care ceilalţi fraţi ai săi au renunţat la moştenirea
după mama lui, adică casa cu şură şi grajd şi 250 m.p.( la vremea respectivă nu puteai să fii
proprietar pe alte terenuri), certificat de moştenitor pe care îl anexează la prezentul recurs şi
care face dovada posesiei sale efective în dauna celorlalţi moştenitori.
În fapt, este cunoscut în ____________________, ca fiind proprietarul imobilului compus din
teren în suprafaţă de 1099 m.p. situat în intravilanul comunei V_____ de J__ la locul
numit ,,Vatra-______________________________ parte din p.f. 390/10 din C.F. xxxxx a
comunei cadastrale V_____ de J__.
La locul numit " Vatra-__________________________, de categorie de folosinţă "arabil",
are ca proprietar pe Veronika a Aftanasi Kifan de la 1909, mama sa, căsătorită P______.
Acest teren nu a făcut obiectul Legilor fondului funciar, de altfel toate terenurile care au
aparţinut familiei sale au fost declarate la C.A.P., după apariţia Legii 18/199,1 fiind
reconstituit dreptul de proprietate şi fiind eliberat titlu de proprietate, cu excepţia acestei
parcele, care de frica cotelor mari nu a fost declarată în Registrul agricol.
Este adevărat că mama lui a fost proprietarul tabular al terenului identificat cadastral cu pf
390/10 din CF xxxxx(2045) al comunei cadastrale V_____ de J__. Această parcelă de teren
este ocupată în prezent de el, fiind adiacentă terenurilor pentru care are titlu de proprietate, l-a
împrejmuit cu gard de plasă şi stâlpi de metal, proprietatea sa exclusivă, deoarece el este
persoana care le-a ridicat pe cheltuiala şi munca lui. Este de principiu că succesorii sunt
presupuşi a stăpâni bunul moştenit în stare de in diviziune, unii pentru alţii, considerent
pentru care posesia lor are un caracter echivoc şi nu poate duce în mod automat la dobândirea
dreptului de proprietate prin uzucapiune. Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietăţii
asupra unui bun imobil, presupune o posesie neviciată, adică utilă, continuă, neîntreruptă,
netulburată, publică şi sub nume de proprietar. Moştenitorii, aflaţi în stare de in diviziune,
stăpânesc bunurile succesorale unii pentru alţii, cât timp se găsesc în această stare, astfel că
posesia lor are un caracter echivoc şi nu poate fundamenta dobândirea dreptului de
proprietate prin uzucapiune.
Ca excepţie, stăpânirea de către unul dintre moştenitori a unui bun succesoral poate duce la
dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dacă a intervenit o manifestare
exterioară din partea lui, care să demonstreze că a înţeles să transforme posesia comună într-
una exclusivă, adică s-a produs o intervertire în fapt a posesiei.
În speţă, s-a dovedit că a primit de la mama sa, în urmă cu peste 30 de ani, un teren pe care l-
a îngrădit cu gard, manifestându-se ca proprietar după decesul ascendentei sale, ce a avut loc
în anul 1964 şi, faptic, a stăpânit continuu, netulburat şi neîntrerupt.
În cazul în care însă unul dintre moştenitori stăpâneşte cu titlul de proprietar un bun
succesoral, în condiţiile unei posesii utile, el poate dobândi, prin uzucapiune, dreptul de
proprietate asupra acelui bun, dacă posesia a durat cel puţin 30 de ani. În acest sens, din
dispoziţiile art. 729Cod civil rezultă, între altele, că împărţeala nu poate fi cerută atunci când
unul dintre comoştenitori opune prescripţia.
Este de precizat că stăpânirea de către unul dintre moştenitori a unui bun succesoral, poate
duce la dobândirea, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate numai dacă acesta şi-a
manifestat voinţa de a transforma posesia din posesie comună în posesie exclusivă,
producându-se astfel o intervertire de fapt a posesiei, prin anumite acte, ca, de exemplu,
perceperea fructelor şi închirierea în nume propriu, efectuarea unor lucrări de reparaţii sau
construcţii.
Poses ia exercitată de către el este utilă, în sensul că ea a fost continuă, declarând această
parcelă în Registrul Agricol şi plătind impozitul în fiecare an încă din anul 1991. De
asemenea, posesia acesteia a fost neîntreruptă, întrucât nu a intervenit nici o faptă a vreunui
terţ care să ducă la întreruperea posesiei, a fost netulburată, paşnică, liniştită, în sensul că nu
s-a bazat sau conservat prin acte de violenţă împotriva sau din partea proprietarului, a fost
publică în sensul că a exercitat posesia pe faţă, în văzul tuturor, întocmai ca adevăratul
proprietar şi a fost exercitată sub nume de proprietar şi a stăpânit bunurile pentru sine şi nu
pentru altul, de altfel, el fiind cunoscut în comunitate ca proprietarul de drept a casei şi
anexelor gospodăreşti împreună cu terenul aferent.
Legal citată, pârâta-intimată ____________________, prin p_____, nu a depus întâmpinare şi
nici nu şi-a delegat reprezentanţi în instanţă pentru a-şi exprima poziţia procesuală faţă de
recursul declarat în cauză.
Recursul a fost legal timbrat.
Analizând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor şi a
lucrărilor dosarului şi a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30
de ani asupra suprafeţei de 1099 mp teren situat în ____________________, identificată
cadastral cu parte din p.f. 390/10 din CF xxxxxx a comunei cadastrale V_____ de J__, în care
proprietar tabular apare mama sa, V_______ a Aftanasi Kifan de la 1909, căsătorită P______.
Uzucapiunea este un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale cu
privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege.
Uzucapiunea, ca efect al posesiei prelungite în timp, despărţită de dreptul de proprietate,
poate să reprezinte o sancţiune împotriva adevăratului proprietar, care, dând dovadă de o
anumită neglijenţă, a delăsat bunul timp îndelungat.
Fiind o sancţiune civilă îndreptată împotriva adevăratului proprietar, înseamnă că acţiunea în
constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune trebuie promovată împotriva
adevăratului proprietar sau a moştenitorilor acestora, fiind un caz de coparticipare procesuală
pasivă obligatorie, după cum a reţinut în mod corect prima instanţă.
În cererea de chemare în judecată şi în motivele de recurs, reclamantul-recurent a arătat faptul
că mama sa este decedată din anul 1964 şi că are mai mulţi moştenitori şi a arătat că
stăpânirea de către unul dintre moştenitori a unui bun succesoral, poate duce la dobândirea,
prin uzucapiune, a dreptului de proprietate numai dacă acesta şi-a manifestat voinţa de a
transforma posesia din posesie comună în posesie exclusivă, producându-se astfel o
intervertire de fapt a posesiei, prin anumite acte, ca, de exemplu, perceperea fructelor şi
închirierea în nume propriu, efectuarea unor lucrări de reparaţii sau construcţii.
Este adevărat că stăpânirea de către unul dintre moştenitori a unui bun succesoral este aptă să
ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, dacă a intervenit o manifestare
exterioară din partea sa, care să demonstreze că a înţeles să transforme posesia din comună în
exclusivă, adică s-a produs o intervertire în fapt a posesiei.
Or, în condiţiile în care invocă constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin
uzucapiune în contradictoriu cu ceilalţi moştenitori ai lui P______ Veronika, reclamantul-
recurent trebuia să promoveze acţiunea în contradictoriu cu ceilalţi moştenitori ai acesteia,
acestea fiind persoanele faţă de care reclamantul îşi poate realiza interesul în cadrul raportului
juridic dedus judecăţii, faptul că ceilalţi moştenitori au renunţat sau nu la succesiune în
favoarea reclamantului, fiind o chestiune de fond care putea fi invocată după ce se stabilea în
mod corect cadrul procesual. Prin urmare, în cazul unui imobil în indiviziune, uzucapiunea
trebuie opusă tuturor coindivizarilor, ca sancţiune, astfel încât şi hotărârea judecătorească să
dobândească efecte depline, împotriva tuturor.
Art. 47Cod pr. civilă arată că mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă
obiectul pricinii este un drept sau o obligaţiune comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor
au aceeaşi cauză. Deşi, în principiu, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt
situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau
necesară. Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar ( obligatoriu) prezintă
importanţă pentru speţa de faţă deoarece în constatarea dobândirii dreptului de proprietate
prin uzucapiune asupra unui bun aflat în coproprietate de către un comoştenitor împotriva
celorlalţi moştenitori, instanţa trebuie să constate intervenirea acestei sancţiuni civile faţă de
toţii moştenitorii, astfel încât, în cauză, litisconsorţiul este necesar, obligatoriu şi unitar.
Având în vedere că raportul de drept material litigios creează o dependenţă procesuală între
coparticipanţi, astfel încât orice posibilitate de fracţionare este exclusă şi prin urmare
declanşarea şi finalizarea procesului civil nu se putea realiza decât în comun cu chemarea în
judecată a tuturor moştenitorilor proprietarei tabulare în situaţia în care aceasta nu mai
trăieşte, suntem în situaţia unui litisconsorţiu necesar guvernat de regula dependenţei
procesuale a coparticipanţilor.
Motivul de recurs referitor la faptul că instanţa de fond putea şi trebuia să îl informeze pe
reclamant cu privire la faptul că trebuia să indice moştenitorii proprietarului tabular, în
virtutea rolului activ, nu poate fi acceptat de către tribunal, având în vedere că rolul activ al
judecătorului presupune doar aflarea adevărului judiciar, instanţa neputându-se substitui părţii
în exercitarea propriilor obligaţii procesuale prevăzute de art. 129 al. 1 Cod pr. civilă, dat
fiind şi principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil.
Cum acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune trebuia
promovată în contradictoriu cu toţi moştenitorii lui P______ Veronika( în condiţiile în care
reclamantul-recurent invocă că aceasta este fostul proprietar al terenului), fiind un caz de
coparticipare procesuală pasivă obligatorie, în mod corect a respins Judecătoria Rădăuţi
acţiunea ca inadmisibilă, dată fiind existenţa acestui fine de neprimire iar examinarea
celorlalte motive de recurs referitoare la aspecte de fond ale uzucapiunii invocate de
reclamant, a devenit inutilă.
Prin urmare, în temeiul art. 312 al.1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge recursul ca
nefondat.
Pent ru aceste motive,
În numele Legii,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamantul P______ C_________, domiciliat în
____________________, jud. Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 213 din 14 ianuarie
2013 a Judecătoriei Rădăuţi (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX), pârâtă-intimată fiind
____________________ prin p_____, jud.Suceava, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 iunie 2013.
P_________, Judecător, Judecător, Grefier,
V______ E____ L____ C_________ L______ S_______ A_____ R___ M___
Red.V.E.L.
Jud.B_____ B______
Tehnored.R.M.
2 ex.08.07.2013
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro