Glandele suprarenale – anatomie si fiziologie

NewsMed
12 Oct 2020
 Vizualizări: 6725

Distribuie Articolul

Glandele suprarenale sunt organe pereche localizate în loja renală,

retroperitoneal, la dreapta și la stânga coloanei vertebrale. Glandele
suprarenale se află în strânsă legătură topografică cu rinichii, proprietate
care este aratată și de numele glandelor. Glanda suprarenala stângă
împreună cu rinichiul se găsesc mai sus față de cele de pe partea opusă.
Deși sunt rare cazurile, putem avea și glande suprarenale accesorii situate
pe rinichi, pe pancreas, ficat, mezenter, glande genitale sau în apropierea
plexului genetativ celiac.
Caracteristici – glanda suprarenala
Glandele suprarenale au formă variabilă: glanda dreaptă seamănă cu
o creastă de cocoș, iar cea stângă este comparată de obicei cu
o semilună sau cu o virgulă. Glandele sunt turtite antero-posterioare și
prezintă 3 fețe și 2 margini. Fața anterioară este orientată înainte și lateral
și pe aceasta se află hilul. Fața posterioară este orientată înapoi și medial,
cea inferioară este numită și fața renală, iar baza este concavă.  Cele două
margini sunt: superioră și medială; ambele sunt convexe.
Glanda suprarenală este împărțită în două componente
endocrine: medulară și corticală. Acestea diferă din punct de vedere
structural, funcțional, filogenic și ontogenetic. Medulară este poziționată în
centru, iar conticala o acoperă la suprafață. Corticala și medulara diferă prin
culoare: medulară este alb-gălbuie, iar corticala are o culoare brun-gălbuie.
Din punct de vedere al consistenței, medulara este mole, iar corticala este
suficient de fermă. Glanda renală este friabilă, putând fi lezată de orice
apăsare sau tracțiune. În ceea ce privește medulara, are loc autoliza
acesteia exact după moarte, lucru care a încurajat mult timp ideea că
glanda renală este compusă doar din corticală. După autoliza medularei, în
locul acesteia rămâne o cavitate; de aici provine și numele mai vechi de
glandă de capsulă suprarenală.
Glanda renală are o înălțime de 5 cm, o lățime de 3 cm și î grosime de 1
cm. În ceea ce privește greutatea, glanda renală poate cântări între 5 și 8
grame, corticala ocupând un procent de 80-90%, iar medulara 10-20%.

Mijloacele de fixare
Principalele modalități de fixare ale glandei suprarenale cuprind:
–        Pediculii vasculo-nervoși,
–        Ligamentele perivasculare,
–        Fascia renală,
–        Peritoneul parietal,
–        Presiunea abdominală.
Fascia renală ocupă un rol important în fixarea glandei renale, deoarece
aceasta acoperă glanda și o introduce în interiorul lojei renale. Foițele
anterioare și posterioare ale lojei renale trec de suprarenale, prinzându-se
de diafragm. În loja renală, glanda este separată de rinichi printr-o
expansiune a fasciei renale, septul reno-suprarenal.

Raporturile
Raporturile glandei suprarenale diferă la dreapta fată de stânga.
Glanda suprarenală dreaptă:
–        Fața anterioară/antero-laterală: peritoneul parietal, vena cavă
inferioară, flexura superioară a duodenului și aria nudă a ficatului.
–        Fața posterioară/postero-medială: diafragma, recesul
costodiafragmatic al pleurei.
–        Fața renală sau baza se găsește pe extremitatea superioară a
rinichiului.
–        Marginea superioară: repauzează pe diafragm.
–        Marginea medială: ganglionii celiaci, arterele frenice inferioare, vena
cavă inferioară.
Glanda suprarenală stângă:
–        Fața anterioară/antero-laterală: peritoneul parietal, stomacul, coada
pancreasului, vasele splenice
–        Fața posterioară/postero-medială: diafragma, recesul
costodiafragmatic al pleurei.
–        Fața renală sau baza se găsește pe extremitatea superioară a
rinichiului.
–        Marginea superioară: repauzează pe diafragm.
–        Marginea medială: ganglionii celiaci, arterele frenice inferioare,
raporturi mediale cu aorta.
Structura glandei suprarenale
Glandele suprarenale sunt organe epitelio-nervoase compuse dintr-
o corticală și o medulară. Glanda este situată într-o capsulă conjunctivă,
care trimite în parenchim o serie de septe radiare, purtătoare ale vaselor și
nervilor. Stroma este formată dintr-o rețea fină reticulinică, care conține
multe capilare sangvine.
Corticala suprarenalei

Corticala (cortexul) reprezintă 80-90% din glandă. Cortexul este format din
celule epiteliale dispuse în cordoane, care sunt înconjurate de o rețea
capilaro-reticulinică. Cordoanele suferă modificări pe parcursul vieții, însă
acestea depind doar de vârstă, stări sau solicitări funcționale. Cordoanele
celulare sunt împărțite în 3 zone în funcție de dispoziția și caracterele
citologice. De la suprafață spre medulară, zonele sunt: zona glomerulară,
zona fasciculată, zona reticulară.  Zona glomerulară conține celule sub
formă de cuiburi sau de grămăjoare sferoidale. Zona fasciculată este cea
mai groasă, având celulele sub formă de de coloane paralele. Zona
reticulară cuprinde celule aranjate sub forma unor structuri neregulate în
rețea. De asemenea, zona reticulată conține granule de pigment
lipofuscinic, care devin mai numeroase odată cu înainterea în vârstă.
Corticala are o importanță vitală.

Medulara suprarenalei

Medulara cuprinde celule cromafine și celule (neuroni) ganglionare

simpatice. Celulele cromafine au formă poligonală și sunt dispuse în rețea
sau cuiburi. Între cordoanele de celule se află capilare sinusoide largi și
vene de diferie dimensiuni, cu perete musculos. Printre celulele epiteliale se
află neuroni vegetativi multipolari și fibre nervoase vegetative
preganglionare. Fibrele sunt de natură simpatică, urmează traiectul nervilor
splanhnici mari și fac sinapsă cu celulele cromafine. Celulele cromafine au
valoarea neuronilor postganglionari ai simpaticului.

Vascularizația suprarenalei
Glanda suprarenală este bogat vascularizată. Partea arterială nu se
suprapune cu cea venoasă. Fiecare glandă suprarenală prezintă trei grupe
de artere; acestea nu pătrund prin hil.
Arterele suprarenale superioare sunt în număr de 2-3 și își au originea în
artera frenică inferioară. Artera suprarenală mijlocie provine din  aorta
abdominală, iar arterele inferioare (2-3) provin din artera renală.
Capsula proprie a glandei prezintp un plex arterial, care este format din
totalitatea arterelor precizate mai sus. Din plex pleacă spre parenchim două
tipuri de artere. Cele mai multe artere sunt scurte, radiare și se opresc în
corticală (se capilarizează). De la acest nivel, sângele împreună cu
hormonii corticalei curg în cappilarele largi ale medularei. Celelalte artere
sunt mai puțin numeroase și pătrund direct în medulară (se capilarizează).
Aici, capilarele se grupează într-o rețea neregulată din care iau naștere
venele. Unele vene au perete gros și musculos, putând realiza datorită
vasodilatației stagnarea sângelul bogat în hormoni.
Venele glandei suprarenale se colectează încă în interiorul parenchimului
într-un trunchi unic, vena centrală, care părăsește glanda la nivelul hilului,
care se află pe fața anterioară. În partea dreaptă, vena centrală, care este
scurtă, voluminoasă, are un traiect ascendent și se varsă în vena cavă
inferioară. În partea stângă, vena centrală este mai lungă și mai subțire, cu
un traiect descendent. Aceasta se varsă în vena renală stângă.
Limfaticele provin atât din corticală, cât și din medulară. Lim faticele
corticalei se grupează în vase colectoare situate paralel cu arterele. Din
rețeaua medularei se fromează câteva vase limfatice, care însoțesc vena
centrală. Canalele colectoare se termină în ndurile limfatice lombare pre și
latero-aortice.

Inervația suprarenalei
Partea medulară a suprarenalei este mult mai bogat vascularizată
comparativ cu corticala. Predominant, fibrele nervoase își au originea
în plexul celiac, iar celelalte în nervii splanhici toracici. Plexul celiac dă
naștere pediculului nervos medial, iar nervii splanhici dau naștere
pediculului nervos posterior. Fibrele care străbat întreaga glandă sunt fibre
simpatice preganglionare. Acestea traversează corticala și ajung la celulele
cromafine ale medulosuprarenalei, considerate neuroni postganglionari.
Corticala este inervată mai sărac datorită controlului hormonal din partea
adenohipofizei.

Fiziologia glandei suprarenale

Glanda suprarenală se ocupă împreună cu hipotalamusul și cu
adenohipofiza de sindromul de adaptare, glandele reacționând morfologic și
fiziologic la stările de tensiune, stres, durere, furie, frică. Glandele
suprarenale își îndeplinesc funcția prin hormonii pe care îî secretă. Acești
hormoni sunt foarte importanți deoarece fără aceștia, corpul nu poate
funcționa în parametri normali (exemplu: cortizolul, hormonii sexuali).
Cortizolul are rolul de a regla situațiile de stres, metabolismului, etc, iar
aldosteronul ajută la controlarea nivelului tensiunii arteriale.
Activitatea corticosuprarenalei este reglată de adenohipofiză prin
intermediul hormonului adrenocorticotrop (ACTH).

1.      Coticosuprarenala

Hormonii corticosuprarenalei sunt: mineralocorticoizii, glucocorticoizii,

hormonii sexuali.

Mineralocorticoizii:

–        principalii hormoni: aldosteronul și desoxicorticosteronul

–        sunt secretați de zona glomerulară
–        intervin în metabolismul sărurilor minerale
Hormonii mineralocorticoizi contribuie la reabsorbția sodiului la nivel renal,
secundar reabsorbție de clor și de apă. De asemenea, intervine în
menținerea homeostaziei hidro-electrolitică.
Predominant, aldosteronul este secretat sub controlul sistemului renină-
angiotensină și al concentrației extracelulare a potasiului. Secreția de
aldosteron variază, dimineața având un nivel mai ridicat, iar pe parcursul
zilei, acesta scăzând.

Glucocorticoizii:

–        principalii hormoni: cortizol, corticosteron.

–        excesul de glucocorticoizi stă la baza sindromului Cushing
–        cresc rata filtrării glomerulare, cresc apetitul, reduc inflamația,
stimulează eritropoieza
În ceea ce privește sistemul osos, glucocorticoizii inhibă sinteza de colagen
și cresc ritmul resorbției osoase. La nivelul metabolismului lipidic,
stimulează lipoliza și cresc concentrația acizilor grași liberi plasmatici, iar la
nivelul metabolismului protidic, hormonii glucocorticoizi stimulează atât
gluconeogeneza, cât și ureogeneza și glicogenoliza. Glucocorticoizii
acționează aupra metabolismului glucidic prin creșterea sintezei glucozei și
prin depozitarea de glucoză.
Secreția cortizolului este reglată de axa hipotalamo-hipofizo-
corticosuprarenală. Secreția de cortizol diferă, prezentând un maxim
secretor dimineața, între orele 10:00-12:00 și un minim secretor seara.

Hormoni sexuali:
 –        principalii hormoni sunt: androgenii și estrogenii.
Este secretată aceeași cantitate de androgen atât la femeie (nu produce
efecte masculinizante vizibile), cât și la bărbat. În situația femeilor,
androgenii asigură dezvoltarea pilozității pubiene și axilare pe întreaga
viață. Secreția de estrogeni la bărbați nu are nicio semnificație în condiții
normale.
Patologia asociată corticosuprarenalei:
Boala Addison = insuficiență globală (oboseală, anorexie, hipoglicemie,
hipopotasemie, hiponatremie).
Sindromul Cushing = excesul de glucocorticoizi (diminuarea masei
musculare, toleranță scăzută la glucoză, hipercatabolism lipidic, hirsutism)
Excesul de mineralocorticoizi duce la hiperaldosteronism primar (boala
Conn) și la hiperaldosteronism secundar (cauzat de tumoră secretantă de
renină/stenoză a arterei renale). Excesul de mineralocorticoizi se manifestă
prin hipokalemie și hipertensiune arterială.

2.      Medulosuprarenala

Medulosuprarenala produce doi hormoni: adrenalina și noradrenalina;

aceștia se mai numesc și catecolamine și au efecte asemănătoare
sistemului nervos simpatic. Adrenalina se află în procent de 85-90% în
medulosuprarenală.
Producția catecolaminelor este dependentă de intensitatea stimulului
nervos și de influențele hormonale.
Catecolaminele produc tahicardie, vasoconstricție la nivelul sistemului
cardiovascular. Asupra sistemului digestiv, induc relaxarea musculaturii
netede și contracția sfincterelor. De asemenea, adrenalina și noradrenalina
induc glicogenoliză și hiperglicemie.

Adauga un comentariu

Posteaza Comentariul

Medici care tratează această afecțiune

Servicii Medicale

 Tratamentul blastomului0 Medic

 Tratamentul cancerului la sâni0 Medic
 Tratament CyberKnife0 Medic
 Oncologie0 Medic
 Donator de ovocite FIV1 Medic
 FIV cu ICSI1 Medic
 FIV0 Medic
 Medicina Reproductiva1 Medic
 Mastectomie simplă0 Medic
 Repararea herniei ombilicale0 Medic
 Mastectomie1 Medic
 Chirurgie generală1 Medic
 Transplant de cornee0 Medic
 Intervenție chirurgicală la ochi LASIK0 Medic
 Intervenție chirurgicală de cataractă0 Medic
 Oftalmologie0 Medic
 Coroane1 Medic
 Implanturi dentare0 Medic
 Furniruri0 Medic
 Stomatologie1 Medic
 Balon gastric1 Medic
 Intervenție chirurgicală bypass gastric1 Medic
 Mâneca gastrică0 Medic
 Chirurgie Bariatrica0 Medic
 Implanturi Mamare1 Medic
 Rinoplastie1 Medic
 Liposuctie1 Medic
 Chirurgie plastică0 Medic
 Transplant De Păr FUE0 Medic
 Transplant de păr0 Medic
 Transplant de barbă0 Medic
 Transplant de păr1 Medic

Site-ul NewsMed.ro se adresează oricărei persoane care prezintă interes

cu privire la subiecte din sfera medicală şi care decide să nu rămână
nepăsătoare atunci când vine