PROIECT DE ABSOLVIRE

Îndrumător,
Asistent medical licenţiat
Candidat,

2013

1
 ŞCOALA POSTLICEALĂ
SPECIALIZARE ,,ASISTENT MEDICAL GENERALIST“

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
FARINGITA

2013

2
ARGUMENT

3
 Viata fiecarui individ poate fi amenintata de o suferinta aparuta brusc,
situatie ce-l face sa se prezinte la medic.Teama lui de boala,de nerecunoasterea
ei,faptul de a accepta ca este bolnav,retragearea lui in sine dorind parca sa sufere
singur sunt motive ce m-au facut sa vreau sa fim alaturi de oamenii aflati in
suferinta, spre a le oferi sprijinul meu, a le darui speranta, inceredere ca se vor face
bine.
Pe parcursul anilor de scoala am realizat ca competenta echipei sanitare este pusa
in valoare de o buna organizare si este eficienta doar prin a continua perfectionarea
si pregatirea medicilor si cadrelor medii, prin cunoasterea teoretica si practica a
intregului act terapeutic menit sa asigure insanatosirea pacientului.

CUPRINS

4
ARGUMENT

CAPITOLUL I .

1.Anatomia si fiziologia faringelui......................................................................................... pag 6

CAPITOLUL II. Prezentarea cazurilor...........................................................................pag 25

Cazul I....................................................................................................................................pag 25

Cazul II...................................................................................................................................pag 35

Cazul III..................................................................................................................................pag 44

CAPITOLUL III.

Interventii legate de planul de ingrijire si tehnici.....................................................................pag 52

CONCLUZII.......................................................................................................................pag 61

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

5
 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FARINGELUI

Faringele, conduct musculo-membranos, este asezat înapoia foselor nazale, a

cavitatii bucale si a laringelui, înaintea coloanei cervicale. În sus se întinde pâna la
baza craniului, iar în jos se continua cu esofagul. El reprezinta o raspândire în care se
încruciseaza calea respiratorie cu cea alimentara. Faringele mai serveste la ventilarea
urechii medii si la fonasie. Desi o buna parte a faringelui se gaseste la nivelul gâtului,
regiunea topografica faringiana este deschisa la cap, datorita legaturilor functionale pe
care le prezinta cu primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv.Limita
superioara a faringelui este formata de baza craniului, cea inferioara este reprezentata
de planul orizontal care trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid si prin
partea inferioara a celei de-a sasea vertebre cervicale. Datorita situatiei sale, suprafata
exterioara a organului este subîmpartita prin orizontala trecuta de-a lungul marginii
inferioare a mandibulei, într-o portiune cefalica si una cervicala. Suprafata sa interioara,
endofaringele, este divizata la rândul sau în trei etaje: nazofaringele, orofaringele si
laringofaringele.Planurile constructive ale faringelui, de la interior spre exterior, sunt
urmatoarele:

a) tunica mucoasa - se continua cu cea a organelor cu care comunica faringele.

În grosimea sa se afla tesut limfoid care pe alocuri se aglomereaza, constituind inelul
limfatic al faringelui (Waldeyer).

b) tunica fibroasa sau stratul submucos (aponevroza faringelui) este bine

reprezentata doar în epifaringe, pentru ca de la nivelul hioidului în jos sa se subtieze
mult, transformându-se într-o formatiune celuloasa. În portiunea sa superioara, la nivelul
peretelui posterior, nu este acoperita de tunica musculara, aici poarta numele de fascia
faringo-bazilara.

c) tunica musculara este constituita din muschii constrictori si ridicatori.

Constrictorii faringelui, superior, mijlociu si inferior se acopera partial unul pe altul de
jos în sus. Ridicatorii în numar de doi, sunt palatofaringianul care coboara la valul

6
palatin si stilofaringianul (component al buchetului stilian), întins de la procesul stiliodian
la faringe.

d) adventitia faringelui este subtire cu exceptia portiunilor sale laterale de la

nivelul rinofaringelui, aici se îngroasa puternic, constituind aponevrozele pietrofaringiene.
Anginele sunt boli infectioase acute cu etiologie variata (bacterii, virusuri, microplasme,
fungi).

7
8
 CAPITOLUL II

FARINGITA

Faringita se defineşte drept inflamaţia sau infecţia faringelui produsă de bacteria

Streptococcus pyogenes. Se transmite de la o persoană la alta şi se tratează cu antibiotice care
au rolul de a reduce contagiozitatea şi apariţia eventualelor complicatii. Faringita este o
infecţie bacteriană a faringelui şi a amigdalelor. Etiologia este în general infecţioasă, cu 40-
60% cazuri de origine virală şi cca 40% dintre cazuri de orgine bacteriană. Alte cauze includ
alergiile, traumatismele şi toxinele. Faringita se defineste drept inflamatia sau infectia
faringelui si/sau amigdalelor. Etiologia este in general infectioasa, cu 40 - 60% cazuri de
origine virala si cca 40% din cazuri de orgine bacteriana. Alte cauze includ alergiile,
traumatismele si toxinele. Faringita se manifesta prin secretii nazale, febra (intre 38 si 40 °C) si
tuse seaca, de iritatie. La copil, se dezvolta in special in partea superioara a faringelui
(rinofaringe), in timp ce la adolescent in partea inferioara. In faringita de origine infectioasa,
bacteriile sau virusurile invadeaza direct mucoasa faringiana, determinand un raspuns
inflamator local. Alte virusuri (rinovirus, de exemplu) determina iritatii ale mucoasei faringelui
consecutive secretiilor nazale. Incidenta faringitei este considerabil mai mare in randul
populatiei pediatrice. Infectiile cu streptococ beta hemolitic de grup A determina 15% din
faringite la adulti si cca 30% din cazurile pediatrice. Varful incidentei faringetelor bacteriene si
virale se situeaza intre 4 si 7 ani. In general, vindecarea este spontana si se produce in termen
de o saptamana.

9
 FARINGOAMIGDALITA STREPTOCOCICĂ

Agentul etiologic este streptococul beta-hemolitic grupa A. se întâlneste la copilul

prescolar si scolar. Este o entetitate de o importanta deosebita fiind cunoscut faptul ca
netratata sau incorect tratata banala faringita poate duce la complicatii grave.
Identificarea agentului etiologic se realizeaza prin recoltarea cu ajutorul unui tampon
de vata sterila, aplicat pe un recoltor special, ce se pastreaza într-o eprubeta sterila.

Clinic, faringoagmidalita debuteaza cu:

- febra sau subfebrilitati

- disfagie;

10
 - varsaturi.

La examenul obiectiv se vizualizeaza o mucoasa a faringelui si a palatului moale

hiperdermica net delimitata de cea a palatului dur.Nuanta culorii este rosu aprins.În
criptele amigdaliene se pot observa depozite albe, aderente de mucoasa.

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe:

- datele clinice
- datele anamnestice, evidentiaza faptul în a mai avut o infectie streptococica
recenta sau scarlatina (la copilul mai mare, reumatism articular acut), boli a caror
etiologie este tot streptococul. Evident, prezenta streptococului în exudatul faringian
transeaza diagnosticul. Complicatiile pot fi:

- imediate: printre care citam: adenita cervicala, abcesul periamigdalian, otita medie
acuta, celulita ;

- tardive: glomerulonefrita post streptococica, reumatismul articular acut(RAA),

coree.

Tratamentul este profilactic si curativ, ce are în vedere atât vindecarea bolii, cât
si profilaxia complicatiilor tardive. Cel mai indicat este: tratamentul etiologic cu
Penicilina G intramusculara, în doza de 1200000 - 1600000U/24 ore, timp de 3-5
zile, continuând apoi cu Penicilina V pe cale orala sau injectabil 6zile urmat de
Moldamin 3 luni, un flacon pe saptamâna., Eritromicina 50 mg/Kg corp/24 ore timp
de 10 zile. Pentru prevenirea RAA se recomanda Moldamin 1 fl 600000-1200000U
timp de 3 luni cu controlul ASLO si examen de urina, pâna la sterilizarea faringelui
în functie de contexul clinic si biologic. Concomitent se vor face culturi din exudatul
faringian si celorlalti membri ai familiei, care vor fi tratati corespunzator în cazul în
care vor fi purtatori de streptococ.

11
 EPIDEMIOLOGIE

Sursa de infectie este omul bolnav, precum si purtatorul sanatos sau

convalescentul (în infectiile bacteriene). La purtatori, germenii se afla în rinofaringe,
amigdale, cai respiratorii superioare etc. calea de transmitere este directa aeriana sau
indirecta, prin obiecte contaminate sau, mai rar este digestiva. Contagiozitatea este
ridicata, iar receptevitatea este generala. Aglomeratia, timpul rece si umed, bolile
energizante si alte conditii, care scad receptivitatea organismului, favorizeaza aparitia
îmbolnavirilor. Astfel, se descriu mai multe tipuri de angine dintre care amintim:

- anginele virale;

- anginele bacteriene;- angina eritematoasa (rosie)

;- angina pultacee (alba);

- angina pseudomembranoasa;

- angina ulceronecrotica.

Cauze

Faringita este determinata de o bacterie numita streptococ. Exista mai multe tulpini de
streptococ, dintre care unele pot determina afectiuni mai grave decat altele. Cea mai frecventa
tulpina intalnita in infectiile gatului este streptococul beta-hemolitic grup A. Alte tulpini de
streptococ care pot determina infectii ale gatului fac parte din grupurile C si G.
Infectia streptococica determina iritatia gatului (faringita), a amigdalelor sau polipilor,
inflamatie si durere. Inflamatia gatului este, in mod obisnuit, produsa de infectii virale sau alti
iritanti cum ar fi fumul, alergenii, aerul uscat sau de leziuni ale gatului si nu de infectii cu
streptococ.

12
Factori de risc:

Riscul de aparitie a faringitei streptococice creste daca exista contact direct cu persoane
care au infectii streptococice, in special copii. Marimea amigdalelor la copii nu este un factor
de risc pentru infectiile gatului. Chiar daca copiii sau adultii au extirpate amigdalele pot
dezvolta faringite streptococice.

SEMNE SI SIMPTOME IN FARINGITA

SIMPTOMATOLOGIE CLINICA

Faringita se manifestă prin gât dureros cu iradieri spre zona urechilor, amigdale roşii,
umflate, ganglioni limfatici umflaţi în partea anterioară a gâtului, febră, durere de cap,
dureri musculare, dureri abdominale şi posibile vărsături. Roşul în gât apare mai frecvent
între 6 şi 12 ani. Este produs de bacteria Streptococcus pyogenes (grupa A de streptococ
betahemolitic). Bacteriile se transmit prin picături de salivă ce conţin streptococ, de la o
persoană la alta 13rint use,respiraţie,strănut.O perioadă scurtă de timp, bacteria poate
trăi pe tocul ori clanţa uşii contaminate, sau pe alte suprafeţe. Dacă obiectul infectat este
atins ,iar apoi persoana îşi atinge ochii,nasul,gura, se poate contamina cu bacterii.De
asemenea ,bacteria se poate transmite prin alimente infectate.

Cele mai obisnuite simptome ale infectiei streptococice a gatului la copil si adult sunt:
durere de gat, instalata brusc fara tuse, stranut sau alte semne de raceala; durere si dificultati la
inghitit; febra mai mare de 38,3 grade C (febra mai mica sugereaza o infectie virala si nu
streptococica);ganglioni inflamati la nivelul gatului; puncte albe, galbene sau sub forma unei
membrane la nivelul gatului si amigdalelor; o roseata accentuata a gatului sau puncte de culoare
rosu inchis la nivelul regiunii posterioare a boltii palatine, in apropierea gatului;
amigdale inflamate, cu toate ca aceasta manifestare poate fi determinata si de o infectie virala.
La tineri, mononucleoza poate determina o inflamatie severa a gatului asemanatoare cu cea
produsa de streptococ. In general, inflamatia gatului este determinata de o infectie virala si nu
streptococica. In infectia streptococica nu apar de obicei, simptome de raceala ca: tuse, stranut,
lacrimare sau nas infundat. Cu cat sunt prezente mai multe simptome de raceala, cu atat este mai
putin probabil ca inflamatia gatului sa fie determinata de streptococ. In unele cazuri de infectie

13
streptococica poate sa apara o eruptie cutanata (rash) care se intinde de la gat, pe piept si uneori
pe intreg corpul. Aceasta eruptie este rugoasa (aspra) la pipait. Aceasta situatie se intalneste in
scarlatina. Scarlatina se trateaza cu antibiotice, care frecvent duc la o recuperare rapida. Daca
este tratata, scarlatina nu este periculoasa.

DIAGNOSTIC POZITIV

Deoarece simptomele sunt similare cu cele ale altor boli, inclusiv răceli, medicul îi va
face pacientului un examen bacteriologic pentru infecţia streptococică, sub forma unui

14
exudat faringian. Pentru acest test, se atinge cu un tampon de vată partea din spate a
gâtului, iar secreţiile de pe el sunt duse la laborator pentru analize. De curând, este
disponibil un test rapid care dă diagnosticul în decurs de o oră. Totuşi, prin acest test se
pierd cam 30% din cazurile de roşu în gât, ceea ce impune apelarea la vechiul examen.
Deşi roşul în gât, de obicei, nu este periculos, poate conduce la complicaţii dacă nu este
tratat. Acestea pot fi scarlatină, infecţii ale urechii sau complicaţii tardive, cum ar fi
afectarea renală (nefrită) şi reumatismul articular acut.

Mecanism fiziopatologic

Simptomele faringitei streptococice apar de obicei in mai putin de 2-5 zile de la contactul cu
o persoana care are faringita streptococica. Faringita streptococica se vindeca de obicei in 3-7
zile cu sau fara tratament antibiotic. In schimb, daca inflamatia gatului se datoreaza alergenilor
sau agentilor iritanti, aceasta dureaza mai mult daca nu se indeparteaza cauza. Daca faringita
streptococica nu este tratata cu antibiotice, persoana va continua sa fie contagioasa chiar daca
simptomele dispar. Contagiozitatea scade foarte mult dupa primele 48 de ore de la inceperea
tratamentului cu antibiotice si este foarte putin probabil sa mai apara complicatii ale infectiei
streptococice.

Consult de specialitate

Trebuie apelat la servicii de specialitate imediat ce apare o inflamatie severa a gatului (durere
de intensitate 8 sau 9 pe o scara de la 1 la 10) insotita de urmatoarele simptome, mai ales la
copilul mic:febra de 38,3 gradeC sau mai mare; delir; respiratie dificila ; impingerea capului
inainte pentru a usura respiratia. Trebuie apelat la consult de specialitate in urmatoarele situatii:
inflamatie severa a gatului si febra mai mare de 38,3 grade C care dureaza mai mult de 1-2 zile;
inflamatie severa a gatului cu o durata de 2-5 zile dupa un contact cu o persoana purtatoare de
streptococ; inflamatie a gatului care nu are nici o legatura cu o raceala, cu o durata mai mare de
2-3 zile, in ciuda tratamentului la domiciliu; eruptie rosie, aspra la pipait, care poate orienta spre
scarlatina; insomnie, datorata obstruarii gatului podusa de tumefierea amigdalelor sau a
polipilor. Daca in urmatoarele 1-2 saptamani sau dupa o infectie streptococica a gatului,
urmatoarele simptome se accentueaza, ar trebui solicitat medicul (aceste simptome pot fi un

15
indiciu pentru reumatismul articular acut): lipsa de putere (astenie);respiratie superficiala dureri
articulare ; eruptie rosie cu umflaturi sau tumefieri sub piele; miscari necontrolate (convulsii)
ale mainilor si picioarelor. Trebuie acordata o atentie deosebita, daca impreuna cu inflamatia
gatului apar simptome de raceala cum ar fi stranut, tuse, lacrimare si nas infundat. In general,
cand apar aceste simptome de raceala este mai putin probabil ca inflamatia gatului sa fie
determinata de infectia streptococica. Se poate incerca tratamentul ambulatoriu (la domiciliu)
daca inflamatia gatului nu este severa si sunt asociate alte simptome de raceala.Medicul trebuie
chemat de urgenta daca: inflamatia gatului este principalul simptom si nu se amelioreaza dupa
2-3 zile; sunt prezente semne de infectie streptococica a gatului.

Medici specialisti recomandati

Specialistii care evalueaza infectia gatului si pot efectua teste sau culturi din gat, pot prescrie
tratamentul antibiotic, daca este nevoie, sunt urmatorii:
- pediatrul
- medicul de familie
- asistenta medicala
- medicul rezident
- internistul
- otorinolaringologul (medicul specialist de nas, gat si urechi).
In situatia unei infectii cronice a polipilor sau amigdalelor extirparea lor chirurgicala o face
medicul otorinolaringolog.

Investigatii

Infectia gatului este diagnosticata plecand de la istoricul medical, examenul medical al gatului
si teste rapide pentru streptococ. Cultura din gat este efectuata uneori pentru a confirma
rezultatul testului rapid pentru streptococ sau cand medicul suspecteaza ca rezultatul testului
rapid a fost incorect. In prezent ghidul de tratament recomandat de specilisti, prevede ca prin
teste rapide sa se depisteze streptococul in gat iar diagnosticul de faringita streptococica sa nu
se puna pe baza simptomatologiei. De obicei, specialistii incep tratamentul inainte de a primi
rezultatul culturii din gat pentru streptococ si in prezenta a 3-4 simptome cum ar fi: febra

16
recenta de 38,3 grade C sau mai mare; puncte albe sau galbene ce acopera gatul si amigdalele;
tumefierea sau evidentierea ganglionilor de la nivelul gatului; absenta semnelor de raceala sau
de infectie de tract respirator superior precum tusea sau stranutul. Unul sau doua din
urmatoarele teste sunt folosite pentru a pune in evidenta streptococul in gat: testul rapid
(exudat faringian) care analizeaza bacteria din gat si demonstreaza daca streptococul este cauza
inflamatiei gatului (specialistii folosesc tampoane de vata cu care se recolteaza celule din
fundul gatului pentru acest test) - cultura este un alt test care analizeaza celulele recoltate din
fundul gatului; celulele recoltate printr-un tampon de vata sunt introduse intr-un container cu
substante ce permit cresterea streptococului; daca streptococul creste, cultura este pozitiva,
daca nu, cultura este negativa. Daca simptomele pentru faringita sunt prezente este necesara
testarea, pentru confirmarea infectiei streptococice. Tratamentul precoce poate reduce
raspandirea faringitei streptococice si reduce riscul complicatiilor cu ar fi raspandirea
streptococului in alta parte a organismului, cauzand infectii ale urechii, sinusurilor sau abces al
amigdalelor (abces periamigdalian). Atunci cand trebuie sa se testeze prezenta streptococului
in gat, alegerea dintre testul rapid si cultura, nu este bine definita. Discutia cu specialistii poate
fi edificatoare, evidentiindu-se avantajele si dezavantajele fiecarei metode. De exemplu,
rezultatele de la testul rapid sunt disponibile in 10-15 minute, pe cand rezultatele de la cultura
sunt disponibile in 1-2 zile. Oricum rezultatele de la cultura gatului sunt mai precise. Un
rezultat negativ de la testul rapid pentru streptococ poate da de inteles ca streptococul nu este
prezent. Totusi testul rapid pentru streptococ poate fi negativ chiar si in prezenta streptococului
in gat (rezultat fals negativ). Atunci cand rezultatul testului rapid pentru streptococ este negativ
si inca persista suspiciunea prezentei streptococului, specialistii pot cere efectuarea culturii
pentru verificarea testului. In situatia cand testul rapid pentru streptococ este pozitiv, nu mai
este necesara efectuarea culturii. In aceasta situatie trebuie inceput rapid tratamentul cu
antibiotice,reducand perioada de timp cat bolnavul este contagios (6-8ore).Acestet este nu sunt
necesare inurmatoarele situati: - dupa tratamentul antibiotic, cu exceptia cazului in care este
prezenta simptomatologia; analizele pot fi efectuate daca simptomatologia reapare sau in cazul
reumatismului articular acut, existand riscul,recidivei - pentru o persoana care a fost expusa la
streptococ dar care nu are simptomatologie; de exemplu, membrii de familie ai unei persoane
care a avut infectie a gatului cu streptococ vor fi testate daca
dezvolta,simptomatologia,infectiei.Este posibil ca o pesoana sa aiba prezent streptococul in gat

17
si sa nu aiba nici un simptom al infectiei (purtator). Daca in aceiasi familie apar mai multe
infectii cu steptococ sau au fost complicatii severe, precum reumatismul articular acut sau soc
septic, membrii familiei pot beneficia de analize pentru a se verifica daca sunt purtatori ai
infectiei streptococice. Oricum este neobisnuit ca o persoana sa se contamineze de la un
purtator.

TRATAMENT

Deoarece este o infecţie bacteriană, se tratează, de obicei, cu antibiotice. O dată

tratamentul început, simptomele se ameliorează în 1-2 zile. Chiar dacă vă simţiţi mai
bine, este important să faceţi tot tratamentul. Oprirea mai devreme a medicaţiei poate
duce la apariţia de tulpini noi de bacterii care sunt rezistente la antibiotice.De asemenea,
antibioticile vor reduce perioada de contagiozitate si pot să prevină apariţia unor complicaţii
rare , precum reumatismul articular acut, prin care infecţia declanşează atacul sistemului
imunitar asupra propriului organism. Dacă faringita continuă să reapară, atunci pacientul
împreună cu medicul, pot opta pentru tratamentul chirurgical prin care se îndepartează
amigdalele (amigdalectomia). Pentru a preveni îmbolnăvirea prin faringită, trebuie evitat
contactul cu persoane care au infecţie cu streptococ. De asemenea, se recomandă spălarea
mâinilor cât mai des şi să nu folosiţi la comun cu alte persoane tacâmuri,pahare,periuţa de
dinti. Rezistenţa organismului nostru in faţa acestor bacterii poate fi crescută printr-o
alimentaţie sănătoasă,odihnă suficientă,grijă sporită pentru igienă şi exerciţii fizice făcute în
mod regulat.Totodată,capacitatea organismului de a lupta cu boala,creşte atunci când se evită
stresul.Se mai recomandă încetarea fumatului, precum şi expunerea la fumul de ţigară,
deoarece fumul irită mucoasa, făcând-o mai vulnerabilă în faţa infecţiilor. Umiditatea aerului
este un factor important, ajutând la menţinerea umedă a mucoaselor tractului respirator, ceea
ce le face mai rezistente la infecţii. Antibiotice precum penicilina, cefalexina sau amoxicilina
sunt folosite pentru tratamentul faringitei streptococice. Tratamentul cu antibiotice este eficace
numai in infectia gatului cu bacterii cum ar fi streptococul, dar ele nu grabesc vindecarea in caz
de infectie a gatului cu virusuri (raceala) sau in alergie. Infectia streptococica a gatului se
vindeca in 3-7 zile cu sau fara tratament. Antibioticele sunt eficace in ameliorarea
simptomatologiei infectiei cu streptococ numai daca au fost administrate in 48-72 ore de la

18
inceputul simptomatologiei. Oricum antibioticele sunt in mod normal folosite pentru tratarea
infectiei streptococice,a,gatului,pentru,ca:
- distrug bacteriile si scurteaza timpul de contagiozitate (in mod normal perioada de
contagiozitate dureaza 24-48 de ore de la inceputul tratamentului cu antibiotice)
- previn complicatiile rare: desi neobisnuit, streptococul poate fi raspandit in alta parte a
organismului, cauzand infectia urechii, a sinusurilor ori amigdalelor (abces periamigdalian);
antibioticele pot sa previna o reactie destul de rar intalnita, prin care infectia declanseaza atacul
sistemului imunitar asupra propriului organism si astfel sa declanseze reumatismul articular
acut
- amelioreaza simptomatologia si grabesc vindecarea intr-o oarecare masura.
Tratamentul cu antibiotice ar trebui sa inceapa imediat ce rezultatul testului rapid confirma
infectia cu streptococ. Oricum, nu este gresit sa se astepte rezultatul de la cultura ca sa se
inceapa tratamentul cu antibiotice. De fapt este mai bine sa se astepte confirmarea infectiei cu
streptococ prin cultura, pentru a administra antibioticele utile in cazul acestei bacterii, in caz
contrar antibioticele fiind ineficiente. Cu toate ca intarzierea inceperii tratamentului pentru
faringita streptococica prelungeste starea de boala a individului, tratamentul inceput mai tarziu
nu creste riscul de a dezvolta reumatism articular acut sau alte complicatii. Beneficiul
intarzierii inceperii tratamentului cu antibiotice, pentru o zi sau doua, este ca organismul poate
sa dobandeasca imunitate proprie la infectie, reducand posibilitatea aparitiilor infectiilor
streptococice recurente. De asemenea scad sansele de a apare rezistenta la antibiotice.
Specialistii pot recomanda utilizarea medicamentelor fara prescriptie, precum acetaminophen
sau spray anestezic pentru gat, care ajuta la ameliorarea durerilor si disconfortului si reduc
febra cauzata de faringita streptococica.

TRATAMRNT
Medicii pot prescrie antibiotice pentru tratarea faringitei streptococice. Acestea trebuie
administrate conform prescriptiei medicale. In acest fel se evita infectiile recurente si se previn
complicatiile ce pot apare daca tratamentul nu este administrat conform prescriptiei medicale.
Sunt multe moduri prin care pacientul isi poate ameliora simptomele pe parcursul bolii:
- consumul unei cantitati mari de lichide si cresterea umiditatii din incapere, pentru a mentine
umeda mucoasa de la nivelul faringelui; ceaiurile recomandate pentru raceli pot ameliora

19
simptomatologia
- medicamente eliberate fara prescriptie medicala, folosite pentru ameliorarea durerii datorate
inflamatiei,gatului,si,pentru,scaderea,febrei
- este recomandat repausul; repausul la domiciliu este indicat in prima zi de tratament cu
antibiotic. Persoana bolnava este contagioasa si poate transmite boala la alte persoane.
Repausul la pat este necesar daca starea generala a pacientului este alterata si nu este
obligatoriu daca acesta se simte bine. In primele 24-48 de ore de la inceperea tratamentului,
pacientul mai este contagios. Daca faringita continua sa reapara, atunci pacientul impreuna cu
medicul pot decide daca este necesar tratament chirurgical pentru indepartarea amigdalelor
(amigdalectomie)
Tratamentul chirurgical este considerat o optiune atunci cand: pacientul prezinta mai multe
episoade de faringita streptococica sau amigdalita intr-un singur an, in ciuda tratamentului
antibiotic; sunt prezente abcese pe amigdale, care nu raspund la drenaj sau daca in plus fata de
indicatiile de amigdalectomie, pacientul mai are si un abces la nivelul amigdalelor;
persista un miros si gust neplacut in cavitatea bucala, datorat amigdalitei care nu raspunde la
tratamentul antibiotic; este necesara biopsie pentru evaluarea unei posibile tumori la nivelul
amigdalelor.
Amigdalele marite nu reprezinta o indicatie pentru amigdalectomie, cu exceptia situatiilor
in care amigdalele determina una din problemele expuse mai sus sau blocheaza caile aeriene,
cauzand in felul acesta apnee de somn (intreruperi ale respiratiei pentru scurt timp in somn) sau
probleme la deglutitie (inghitirea alimentelor). Tratamentul chirurgical trebuie evitat pe cat
posibil la copiii cu tulburari de coagulare. Copiii care au rude apropiate cu tulburari de
coagulare, trebuie investigati pentru a determina daca functia de coagulare este normala la ei,
inainte de a se apela la tratamentul chirurgical.

PROFILAXIE

Pentru a evita imbolnavirea prin faringita streptococica se recomanda evitarea contactului

cu persoane care au infectie cu streptococ. Se recomanda spalarea mainilor cat mai des, mai
ales in prezenta persoanelor racite, cu afectiuni virale sau bacteriene. Nu se recomanda
folosirea in comun a periutei de dinti, tacamurilor, farfuriilor si paharelor. Bacteria se
transmite, aproape totdeauna, prin picaturile de saliva de la persoane infectate. Faringita
20
streptococica se transmite prin picaturi de saliva ce contin streptococ, la o persoana sanatoasa
de la o persoana bolnava prin respiratie, tuse sau stranut.Bacteria poate trai o perioada scurta de
timp pe clanta usii, pe bateria de la chiuveta sau pe alte obiecte. Daca se atinge obiectul infectat
iar apoi persoana isi atinge ochii, nasul sau gura, se poate infecta cu bacterii sau virusuri.
Bacteria se poate transmite, de asemenea, prin alimente infectate. Cresterea rezistentei
organismului fata de infectia cu streptococ se realizeaza printr-o alimentatie sanatoasa, odihna
suficienta si exercitii fizice in mod regulat. Evitarea stresului poate creste capacitatea
organismului de a lupta cu boala, in cazul de fata cu faringita streptococica. Umidificarea
aerului din locuinte in timpul lunilor de iarna uscate sau pe tot parcursul anului pentru
persoanele care traiesc intr-un climat secetos. Umezeala din aer ajuta la mentinerea umeda a
mucoaselor din tractul respirator, facandu-le astfel mai rezistente la infectii. Se pot utiliza
aparate de umidificat aerul in dormitoare in timpul somnului. Totusi, aceste aparate trebuie
folosite cu precautie daca o persoana din casa are astm sau alergii, pentru ca praful sau alte
particule care se aduna in aparat pot inrautati aceste conditii. Din acest motiv aparatele de
umidificat aerul trebuie curatate cu regularitate. Se recomanda incetarea fumatului si evitarea
expunerii la fumul de tigara (fumatul pasiv). Fumul irita mucoasa de la nivelul gatului facand-o
mai susceptibila la infectii.

21
 CAPITOLUL III

PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

Definitie

Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de

ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o
modificare reala sau potentiala de sanatate.

Etapele procesului de nursing.

Procesul de nursing comporta cinci etape:

I. Culegerea de date
Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.

II. Analiza si interpretarea datelor

Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea
diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:

a) problema de dependenta a bolnavului

b) cauza problemei de dependenta

c) semne si simptome

III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente)

a) obiectivele de ingrijire

b) interventiile

Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a

mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de

22
prescriptiile medicale

IV. Realizarea interventiilor

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a

obtine rezultatul asteptat.

In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire,

familia (apartinatorii)

V. Evaluarea:

Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o

conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

STABILIRREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA MODELUL

CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2.Nevoia de a bea si a manca:

3.Nevoia de a elimina

4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura :

5.Nevoia de a dormi si de a se odihni

6.Nevia de a se imbraca si a se dezbraca:

7.Nevoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale:

8.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre:

9.Nevoia de a evita pericolele

23
10.Nevoia de a comunica

11.Nevoia de a invata

12.Nevoia de a fi ocupat si a se realiza:

13.Nevoia de a se recrea

14.Nevoia de a actiona conform propriilor valori:

24
 CAPITOLUL IV

PREZENTAREA BOLNAVILOR

CAZUL I

Identificarea persoanei ingrijite

Date generale:

Nume si prenume: A.R.

Vârsta: 26 ani

Sex: feminin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: româna

Limba vorbita: limba româna

Înaltime:1,60m

Greutate: 52Kg

Alergii: nu prezinta

Domiciliu: Barlad

Nivel de instruire:

25
Datele spitalizarii: - data internarii: 04.11.2012

- data externarii: 14.11.2012

Conditii de viata:

Motivul internarii:

- respiratie dificila, datorita obstructiei nazale;

- agitatie;

- temperatura ridicata 39°C;

- cianoza;

- inapetenta;

- stare generala alterata;

- dureri la deglutitie.

Diagnostic medical: Faringoamigdalita acuta

Observare initiala:

AHC - fara importanta

APP - neaga maladii infectocontagioase

Alergii - bolnava nu se stie alergic la medicamente

Temperatura - 39°C.

Somn - insuficient, 7 h din 24 h

Alimentatie - echilibrata

Istoricul bolii:

26
 Din discutiile avute cu aceasta, dar si cu pacientul am aflat ca boala a debutat în
urma cu doua zile, cu febra ridicata 39°C, respiratie dificila, stare de agitatie si
inapetenta.

S-au efectuat urmatoarele investigatii:

Radioscopie pulmonara - care a evidentiat imagini dispuse de o parte si de alta a

coloanei vertebrale, imagini neomogene, rezultate din confluarea a numeroase opacitati
macronodulare cu volum, forma si intensitati variabile.

Analize de laborator:

- examen sumar urina: - albumina

- glucoza : Absent

- VSH - 5 mm / h

- Hb - 12,40 g %

- Creatinina - 0,73 mg %

- NL - 12000 / mm.c. Exudat faringian a evidentiat prezenta

streptococului.

27
 S-a stabilit urmatorul tratament medicamentos:

ø Ampicilina flacon: 1.g / 6 h - i.m.

ø Oxigen umidificat

ø Paracetamol: 1 tb / 6 h pâna la scaderea febrei

ø Fenobarbital: 1diviziune / Kg C. - i.m.

ø Calciu Gluconic fiole: 5 ml per os

ø Ser efedrinat 1 % intra nazal

ø Vitamina B1, B12 1 f / zi

Dupa administrarea medicamentelor prescrise pacientul prezinta urmatoarea evolutie la tratament:

Evolutie tratament

-
Ampicilina
Oxigen
Paracetamol
Fenobarbital
Calciu gluconic
Ser efedrinat
Vitamina B1,B12

28
- Ampicilina - 31% (80% valoare);
- Oxigen – 2% (5% valoare);
- Paracetamol - 2% (5% valoare);
- Fernobabital – 20% (50% valoare);
- Calciu gluconic – 10% (25% valoare);
- Ser efedrinat – 8% (20% valoare);
- Vitamina B1,B12 – 27% (70% valoare).

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE CAZULUI A

1.Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna = respiratie dificila o

100% dependent

2.Nevoia de a bea si a manca = inapetenta o

100% dependent

3.Nevoia de a elimina = tranzit intestinal o

100% dependent absent

4.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura= durere o

29
 ½ dependent

5.Nevoia de a se imbraca si dezbraca = agitatie si epuizare o

¼ dependent

6.Nevoia de a dormi si odihni = durere ,agitatie o

¼ dependent

7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in = febril 39°C o

limite normale 100% dependent

8.Nevoia de a fi curat si a proteja tegumentele = incapacitate de a se ingriji o

100% dependent

9.Nevoia de a se recreea = dificultate in a desfasura o

¼ dependent activitati recreative

10.Nevoia de a fi util si ocupat = perfuzii,constrangere o

¼ dependent fizica

11.Nevoia de a invata si descoperi = scaderea capacitatii o

¼ dependent intelectuale

12.Nevoia de a comunica = apatie o

½ dependent

13.Nevoia de a evita pericolele = dezinteres in activitati o

¼ dependent recreative

14.Nevoia de a practica religia si a actiona = independent o

30
 conform credintelor si valorilor sale
independent

In urma datelor prezente privind cele 14 nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari de
depedenta privind nevoile urmatoare:

-Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna;

-Nevoia de a bea si manca;
-Nevoia de a dormi si odihni;
-Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale;
-Nevoia de a elimina.

PLANUL DE INGRIJIRE I

NR. DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

CRT DE NURSING
Dispnee, Calmarea dispneii cât Asigur un Respiratia este

1. obstructia mai curând posibil. aport suficient favorabila în

cailor Dezobstruarea cailor de lichide pe pozitia
respiratorii. respiratorii superioare si 24 h, am semisezând,puls
usurarea respiratiei. masurat si notat 85%min.
în foaia de
observatie
frecventa
respiratiilor,
hidratez
pacientul cu
ceaiuri calde
31
 de tei pentru
dezobstruarea
cailor
respiratorii
superioare.
Dificultate de Pacientul sa se Am verificat Pacientul este

2. a se alimenta alimenteze si hidrateze daca alimentele hidratat si

si hidrata. corespunzator în functie trimise de la alimentat
de vârsta si de necesitati. bucatarie conform etapei
corespund cu de boala.
indicatiile date
de medic,
explic
pacientului si
apartinatorului
împortanta
consumului de
lichide în
cantitati mici si
repetate pentru
a se rehidrata
si a favoriza
fluidificarea
secretiilor.
Dificultate de Pacientul sa doarma si Intocmesc un Am administrat

3. a dormi si a sa se odihneasca program de Fenobarbital

se odihni. satisfacator. odihna iar pacientul a
corespunzator dormit 7 ore:
organismului, somn
am asigurat superficial.
orele de somn
necesare

32
 vârstei, creind
un microclimat
care sa
satisfaca
somnul.
4. Hipertermie. Pacientul sa-si Observ si T = 38,2°C.
normalizeze temperatura masor zilnic
cât mai curând posibil si temperatura,
mentinerea în limitele pulsul, diureza;
normale ale acesteia. asigur repausul
la pat în
perioada
febrila.
5. Deshidratare. Copilul sa fie hidratat Fac zilnic Diureza si
corespunzator. bilantul hidric, echilibrul
masurând hidro-
ingestia si electrolitic se
excretia, normalizeaza.
hidratez
pacientul cu
lichide caldute
(2 l / zi).

33
 CAZUL I

Date generale:

Nume si prenume: B.R.

Vârsta: 23 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: româna

Limba vorbita: limba româna

Domiciliu: Barlad

Datele spitalizarii: - data internarii: 7.03.2013

- data externarii: 16.03.2013

Conditii de viata:

Familie modesta, organizata, fara probleme socio-economice. Este singur la parintii si

locuieste cu acestia într-un apartament confortabil cu 2 camere.

Diagnostic medical: Faringoamigdalita acuta

Durata spitalizarii: 10 zile

Motivul internarii:

- temperatura ridicata 39°C;

34
 - inapetenta;

- cefalee;

- disfagie;

- agitatie;

- ganglioni usori mariti;

- stare generala alterata;

- alterarea vocii.

Observare initiala:

AHC - fara importanta

APP - neaga

Alergii - bolnavul nu se stie alergic la medicamente

Istoricul bolii

În urma discutiilor purtate cu familia, cât si pacientul am aflat ca boala a debutat

în urma cu trei zile, cu febra ridicata 39°C, disfagie, lipsa poftei de mâncare, alterarea
vocii, iar ganglionii sunt usor mariti în volum.

Pe lânga aceste simptome, s-a constatat: cefalee, agitatie, inapetenta si o stare

generala alterata.

S-au efectuat urmatoarele investigatii:

Analize de laborator:

- examen sumar urina: - albumina

- glucoza Absent

- VSH - 5 mm / h

35
 - Hb - 12,80 g %

- Ht - 47 %

- NL - 8000 / mm.c.

. Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului hemolitic de grup A.

S-a stabilit urmatorul tratament medicamentos:

ø Penicilina G 1 fl. – 1000000 U.I. / 6 h

ø Fenobarbital: 1f./zi - i.m.

ø Miofilin 1 tb 50 mg / 12 h

ø Paracetamol: 1 tb / 6 h pâna la scaderea febrei

ø Algocalmin 1 f i.m

ø Vitamina C 200 3 tb / zi

ø Vitamina B1, B12 1 f / zi

ø Fenosept 1 tb X 2 / zi

Pacientul prezinta urmatoarea evolutie de tratament a urmatoarelor medicament prescrise de medic:

36
-Penicilina - 21% (80% valoare);
- Fenobarbital - 26 % (100% valoare);
- Miofilin - 13% (50% valoare);
- Paracetamol -5% (20% valoare);
-Algocalmin - 4% (15% valoare);
-Vitamina C 200 - 3% (10% valoare);
- Vitamina B1,B12 -18% (70% valoare);
- Fenosept - 12% (45% valoare).

37
 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE CAZULUI II

1.Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna = ganglioni usor mariti o

100% dependent

2.Nevoia de a bea si a manca = inapetenta si alimentatie o

100% dependent inadecvata

3.Nevoia de a elimina = eliminare urinara o

¼ dependent inadecvata cantitativ

4.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura= postura neadecvata o

½ dependent

5.Nevoia de a se imbra ca si dezbraca = oboseala o

¼ dependent

6.Nevoia de a dormi si odihni = dificultate de a se odihni o

¼ dependent si dormi

7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in = febril 39°C o

limite normale 100% dependent

38
8.Nevoia de a fi curat si a proteja tegumentele = deficit de autoingrijire o
¼ dependent

9.Nevoia de a se recreea = dezinteres in a indeplini o

¼ dependent activitati recreative

10.Nevoia de a fi util si ocupat = perfuzii,stare generala o

¼ dependent alterata

11.Nevoia de a invata si descoperi = scaderea capacitatii de o

½ dependent efort intelectual

12.Nevoia de a comunica = alterarea vocii,cefalee, o

½ dependent disfagie

13.Nevoia de a evita pericolele = potential de complicatii o

¼ dependent

14.Nevoia de a practica religia si a actiona = independent o

conform credintelor si valorilor sale
independent

In urma datelor prezente privind cele 14 nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari
de depedenta privind nevoile urmatoare:

-Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale;

-Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna;
-Nevoia de a dormi si odihni;
-Nevoia de a bea si manca;
-Nevoia de a elimina.

39
 PLANUL DE INGRIJIRE II

NR. DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

CRT NURSING
Disfagie,ganglioni usor Pacientul sa-si Montarea unei Dimineata
1. mariti. normalizeze perfuzii venoase T = 37,6°C.
capacitatea de a cu Seara
inghiti si de medicamentele T = 38,2°C .
revenire a prescrise de
ganglionilor . medic. Modificare
usoara a
disfagiei.

Cefalee,stare generala Pacientul sa Am aerisit Respiratia este

2. alterata. prezinte o stare frecvent în normala, iar
ameliorata si sa cursul zilei eliminarea este
aiba o buna salonul, ferind usurata.
circulatie. pacientul de
curenti de aer,
frig, umezeala
prin îmbracare
adecvata si
învelire cu
paturi.
Dificultate de a dormi. Pacientul sa Am explicat Bolnavul
3. doarma si sa copilului doarme si are
aiba un somn necesitatea un somn linistit.
odihnitor. respectarii
orelor de
odihna si somn

40
 pentru refacerea
organismului
epuizat de
boala; observ si
notez calitatea,
orarul
somnului,
gradul de
satisfacere a
celorlalte nevoi
Alimentatie insuficienta, Pacientul sa se Explic Dupa
4. atât calitativ cât si alimenteze si pacientului normalizarea
cantitativ. hidrateze împortanta temperaturii,
corespunzator consumului de apetitul este
în functie de lichide în stabilit.
vârsta si de cantitati mici si
necesitati. repetate pentru
a se rehidrata;
voi stimula
apetitul
pacientului prin
crearea de
conditii optime
în salon, iar
odata cu
scaderea febrei,
alimentatia va
fi diversificata
si echilibrata.
5. Deshidratare Restabilirea Pentru fiecare Bolnavul
echilibrului grad peste prezinta
hidro- 37°C se va eliminari

41
 electrolitic în calcula o urinare
24 h. pierdere fiziologice.
suplimentara de
500 ml apa;
asigur igiena
corporala
riguroasa si
schimb lenjeria
de pat si de
corp.

CAZUL III

42
 Identificarea persoanei ingrijite

Date generale:

Nume si prenume: D.S.

Vârsta: 25 ani

Sex: feminin

Religie: catolica

Nationalitate: româna

Limba vorbita: limba româna

Domiciliu: Barlad

Datele spitalizarii: - data internarii: 20.03.2013

- data externarii: 28.03.2013

Conditii de viata:

Pacienta locuieste împreuna cu familia si cu fratele sau într-un apartament

confortabil cu 3 camere, iar conditiile de viata sunt destul de bune. Parintii acesteia sunt
amândoi salariati la o societate comerciala, iar veniturile sunt destul de bune, negând
astfel aparitia problemelor socio-economice.

Diagnostic medical: Faringoamigdalita acuta

Durata spitalizarii: 9 zile

Motivul internarii:

43
 - temperatura ridicata 39,8°C;

- cefalee;

- diaforeza;

- inapetenta;

- disfonie;

- agitatie;

- ganglioni usori mariti;

- stare generala alterata.

Observare initiala:

AHC - neaga

APP - fara importanta

Alergii - bolnavul nu se stie alergic la medicamente

Istoricul bolii

Din discutiile purtate cu familia, cât si cu pacienta am aflat ca boala a debutat în

urma cu doua zileprin cresterea temperaturii peste valorile normale (39,8°C), disfonie,
agitatie, inapetenta si o stare generala alterata.

S-au efectuat urmatoarele investigatii:

Exudat faringian a evidentiat prezenta streptococului hemolitic de grup A.

Analize de laborator:

44
 - examen sumar urina: - albumina

- glucoza Absent

- VSH - 6 mm / h

- Hb - 12 g %

- NL - 9000 / mm.c.

S-a stabilit urmatorul tratament medicamentos:

ø Penicilina G 1 fl. - 1000000 U.I. / 6 h

ø Paracetamol: 1 tb / 6 h

ø Fenosept 1 tb X 2 / zi

ø Miofilin 1 tb 50 mg / 12 h

ø Algocamin 1 f i.m

ø Vitamina B1, B12 1 f / zi

ø Vitamina C 200 3 tb / zi

Pacientul in urma tratamentului prezinta urmatoarea evolutie in ceea ce priveste starea sa asupra
tratamentului.

45
-Penicilina – 28%;
- Paracetamol – 15%;
- Fenospet – 19%;
- Miofilin – 11%;
- Algocalmin - 4%;
- Vitamina B1,B12 – 22%;
- Vitamina C 200 – 2%

46
 NEVOILE FUNDAMENTALE

1.Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna = senzatie de sufocare o

½ dependent

2.Nevoia de a bea si a manca = inapetenta si disfagie o

¼ dependent ganglioni mariti

3.Nevoia de a elimina = urinare inadecvata o

¼ dependent

4.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura= tulburari de coordonare o

½ dependent

5.Nevoia de a se imbraca si dezbraca = dificultate in a se imbraca o

¼ dependent

6.Nevoia de a dormi si odihni = diaforeza o

¼ dependent

7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in = febril 39.8°C o

limite normale 100% dependent

47
8.Nevoia de a fi curat si a proteja tegumentele = deficit de autoingrijire o
¼ dependent

9.Nevoia de a se recreea = cefalee,tuse o

¼ dependent

10.Nevoia de a fi util si ocupat = perfuzii,stare generala o

¼ dependent alterata

11.Nevoia de a invata si descoperi = scaderea interesului o

¼ dependent intelectual

12.Nevoia de a comunica = tulburari de vorbire o

½ dependent

13.Nevoia de a evita pericolele = probabilitatea de atingere o

¼ dependent a integritatii fizice 14.Nevoia de a

practica religia si a actiona = independent o

conform credintelor si valorilor sale
independent

In urma datelor prezente privind cele 14 nevoi fundamentale pacientul prezinta manifestari
de depedenta privind nevoile urmatoare:

-Nevoia de a elimina.
-Nevoia de a bea si manca;
-Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale;
-Nevoia de a dormi si odihni;
-Nevoia de a respira si a avea o circulatie buna;

48
 PLANUL DE INGRIJIRE III

NR. DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

CRT NURSING
Diaforeza Restabilirea Am sters Tegumentele
echilibrului tegumentele de nu au fost
1.
hidro- transpiratii, i- influientate pe
electrolitic în am facut baie timpul
24 h. partiala;am perioadei
schimbat febrile datorita
lenjeria pentru unei bune
a evita alterarea îngrijiri.
tegumentelor
prin contactul
prelungit cu
transpiratia si
pentru
înlaturarea
mirosului
neplacut al
acestuia
Disfagie si inapetenta. Pacienta sa-si M-am informat Odata cu
2. normalizeze asupra normalizarea
dificultatea de a preferintelor ganglionilor,
inghiti. alimentare; voi apetitul
stimula apetitul pacientei a
pacientei prin fost restabilit.
crearea de
conditii optime
în salon, iar

49
 odata cu
scaderea febrei,
alimentatia va
fi diversificata
si echilibrata
Ridicarea temperaturii Mentinerea Masor zilnic Dimineata
3. peste valorile temperaturii la temperatura si T = 37,8°C
normale, (39,8°C ). valorile notez valorile Seara
normale. obtinute în T = 37°C
foaia de
observatie,sumar
urina.
Ore de somn Pacienta sa Am explicat Datorita
4. insuficiente. doarma orele pacientei tratamentului
necesare necesitatea prescris de
corespunzatoare respectarii medic si a
varstei. orelor de conditiilor
odihna si somn favorizante
pentru refacerea pacienta se
organismului odihneste
epuizat de destul de bine.
boala;asigur
linistea in salon.
Disfonie. Pacienta sa Am masurat si În urma
5. resimpta notat în foaia tratamentului
calmarea de observatie administrat,
durerii în cel frecventa pacientul are o
mai scurt respiratiilor. respiratie
timp. normala.

CAPITOLUL V

50
 Interventii legate de planul de ingrijire

Testele etiologice
Identificarea germenului patogen (în cazul anginelor bacteriene) se realizează prin
culturi şi/sau frotiu (colorat Gram sau cu albastru de metilen) din exudatul faringo-
amigdalian. În cazul izolării unui germen, altul decât streptococul piogen, se efectuează
antibiograma, pentru evidenţierea sensibilităţii specifice la antibiotice a agentului patogen
respectiv. Se mai utilizează teste rapide de diagnostic, pe bază de imunofluorescenţă, care
permit orientarea etiologică în urma în câteva minute, la patul bolnavului sau în cabinetul
de consultaţii.
În cazul anginelor virale se apelează la titrarea de anticorpi serici în dinamică (la
debutul afecţiunii şi după un interval de 10-14 zile).

Reacţii de fază acută

Prezenţa reactanţiilor de fază acută (leucocitoză, VSH accelerată, prezenţa în ser a proteinei
C-reactive, fibrinogenul seric crescut, etc.) poate contribui la fundamentarea diagnosticului
într-o angină acută de etiologie bacteriană.

DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe baza tabloului clinic şi a investigaţiilor biologice

(dintre care pe primul plan se situează cultura din exudantul faringo-amigdalian), în
contextul epidemiologic specific (mici epidemii, evoluţie în curs a unor cazuri de infecţii
respiratorii acute în colectivitatea din care provine copilul, etc.).

Diagnosticul diferenţial este în primul rând cel etiologic: diferenţierea dintre ele, pe
criterii clinico-evolutive şi biologice, a anginelor bacteriene de cele virale; apoi în cadrul
fiecărei grupe, a acelor angine care au o imporanţa majoră, în colectivitate sau pentru
copilul bolnav. În acest sens, trebuie diferenţiată angina streptococică de celelalte angine
bacteriene. Etiologia streptococică este sugerată pe lângul contextul epidemiologic (sezon
rece, epidemie de infecţii streptococice, apartenenţa pacientului la o colectivitate de copii),

51
 de anumite caractere clinice (prezenţa de exudat faringo-amigdalian, adenopatie
subangulomaxilară sensibilă, asocierea, la vârstele mici a acuzelor digestive, respectiv, la
copiii mai mari, a artralgiilor nesistematizate) si biologice (cultura faringo-amigdaliană
pozitivă pentru streptococul piogen).
O altă bacterie patogenă asociată cu faringita exudativă este Corynebacterium
diphteriae, rară în prezent; forma clasică de boală este de altfel, uşor de diferenţiat prin
prezenţa membranelor diftenice, a disfuncţiei respiratorii, stării toxice severe,
manifestărilor miocardice şi neurologice.
Faringita cauzată de anaerobii orali (angina Plaut-Vincent) se caracterizează prin:
- Exudat membranos

- Respiraţie fetidă

- Ulceraţii bucale

Anginele din cadrul unor boli generale sau sistematice se însoţesc şi de celelalte
manifestări specifice bolii de bază. Febra şi manifestările generale nu sunt importante. În
agranulocitoză se asociază leucopenie şi neutropenie severă.
Mononucleoza infecţioasă poate fi sugerată de manifestările clinice, de prezenţa de
limfocite atipice în frotiul de sânge periferic şi de creşterea titrului anticorpilor heterofili şi
antivirus Epstein-Barr.
Infecţia ce adenovirus poate imita o angină streptococică prin prezenţa faringitei
exudative.

TRATAMENT
Este esenţialmente medicamentos.
Tratamentul igieno-dietetic respectă toate regulile prezentate anterior, la alte infecţii
acute de căi respiratorii superioare. Va avea în vedere ralizarea unui microclimat adecvat şi o
dietă corespunzătoare.
Tratamentul etiologic este cel mai eficient, da, din păcate, accesibilitatea preparatelor
antivirale este limitată; ca urmare , tratamentul etiologic este rezervat anginelor bacteriene.
Dacă în exudatul faringo-amigdalian se izolează o bacterie, alta decât streptococul pitogen,

52
tratamentul se va începe conform sensibilităţii cunoscute a agentului izolat la antibiotice, de
regulă cu unul dintre următoarele preparate:
• Biseptol (cotrimoxazol) în doză de 5-10 mg Trimetoprim/kg corp/zi, în 2 prize oral;

• Ampicilină 50-100 mg/kg corp/yi, oral sau parenteral;

• Penicilină G 50,000-100,000 UI/kg corp/yi în 3 prize, profund intramuscular;

• Augmentin 50 mg/kg corp/zi oral, în anginele recidivante.

Antibiograma, efectuată obligatoriu în toate anginele acute bacteriene de etiologie alta decât
cea streptococică, va permite o antibioterapie ţintită, în funcţie de sensibilitatea germenului
implicat.

Tratamentul patogenic este rezervat formelor severe de boală, însoţite de manifestări toxice
şi/sau septice generale. Vizează:
- combaterea insuficienţei respiratorii ( în cazul anginelor membranoase, cu obstrucţia
parţială sau totală a căilor aeriene superioare)

- combaterea tulburărilor metabolice secundare

- tratament antiimflamator ţi cardiotonic când acesta se impune

In cazul copiilor cu antecedente de convulsii, se va face profilaxia acestora, cu Fenobarbital 5

mg/kg corp/yi oral. În criza convulsivă se va administra Diazepam 0,2-0,3 până la 0,5 mg/kg
corp doză intravenos.
Tratament simptomatic este rezervat formelor uşoare de boală. Se administrează
antitermice ( Paracetamol 20-50 mg/kg corp/zi; Aminofenazonă L 2-3 supozitoare/zi; Aspirină
50-80 mg/kg corp/zi ), analgezice uşoare, etc.

Tratament adjuvant are în vedere suplimentarea aportului vitaminic, prin preparate

medicamentoase.

53
 EVOLUŢIE SI COMPLICAŢII

Evoluţia faringo-amigdalelor acute este în general autolimitată, ele vindecându-se de

regulă în 7-10 zile; mortalitatea prin angine este extrem de redusă în zilele noastre, iar
instalarea de complicaţii şi sechele este o eventualitate rară.

Complicaţiile care pot apărea după o angină acută sunt:

• imediate, de obicei supurative, instalate fie prin contiguitate, fie prin propagare pe cale
limfatică sau hamatogenă ( otită, sinuzită, abces latero-cervical, flegmon, periamigdalian,
limfadenită subangulomaxilară chiar limfadenită mezenterică)

• tardive, prin mecanism imunopatologic. Acestea din urmă se întâlnesc mai ales după
infecţii faringo-amigdaliene cauzate de steptococul beta-hemolitic de grup A ( reumatismul
articula acut, glomerulonefrita acută difuză post-streptococică ) ceea ce impune ca atitudine
justă supravegherea clinico-biologică a anginelor streptococice timp de 28-30 de zile de la
debut, aceasta fiind perioada maximă de risc imunopatologic, perioadă în care se pot instala
complicaţiile amintite.

FORME ETIOLOGICE PARTICULARE DE ANGINĂ

ANGINĂ ACUTĂ STREPTOCOCICĂ

În urma contactului cu streptococul piogen, organismul uman se poate gasi într-una

dintre situaţiile:
• Se instalează starea de imunitate specifică de tip, în care germenul nu reuşeşte nici să
colonizeze organismul, nici să-i producă îmbolnăvirea;

54
 • Se instalează starea de purtător aparent sănătos (5-30% dintre şcolari), condiţie clinico-
biologică în care culturile faringiene sunt pozitive, dar nu există răspuns imunologic din
partea organismului, tradus prin creşterea titrului anticorpilor anti-streptococici

• Se instalează starea de boală clinic aparentă, cu un mecanism de producere infecţios

propriu-zis, toxic sau imumologic.

Anginele streptococice sunt boli foarte contagioase, sunt produse de streptococul beta-
hemolitic de grup A, insuficienta lor izolare şi combatere ducând la epidemii întinse, mai ales
in colectivităţi. Orice angină trebuie privită ca un proces care depaşeşte cadrul local,
interesând prin potenţialul ei patogenic întregul organism, generând septicemii si/sau toximii
grave.
În ceea ce priveşte manifestările clinice perioada de incubaţie este de 2-4 zile. La copilul
mare, debutul este brusc, cu stare de greţuri, cu stare de rău general, febră (39,5-40 0 C),
cefalee. La copii mici se întâlnesc frecvent greţuri, vărsături şi dureri abdominale.
În primele 24 de ore ale perioadei de stare, apar: eritem, edem şi hiperplazie limfoidă a
faringelui posterior; amigdale hipertrofice, hiperemice, acoperite cu exudat alb cenuşiu;
adenopatie subangulomandibulară dureroasă. Aspectul anginei este cel mai frecvent de
angină eritematoasă, alteori de angină pultacee, iar în cazurile severe de angină ulcero-
necrotică. Există şi numeroase forme de angină streptococică discretă cu simptome locale şi
generale uşoare.

Datele de laborator sugestive pentru o angină streptococică sunt:

- Cultura din exsudatul faringo-amigdalian pozitivă pentru streptococul piogen;

- Leucocitoză peste 12,000/mmc cu creşterea polimorfonuclearelor;

- Testul pentru proteina C-reactivă pozitiv.

Nu toţi pacienţii cu angine streptococice prezintă tabloul clasic descris mai sus. De pildă,
doar sub 50% dintre pacienţi prezintă depozite pultacee amigdaliene; pacienţii
amigdalectomizaţi vor face forme mai uşoare de boală. La sugari, răspunsul la infecţia
streptococică este imprecis localizat în ţesutul limfoid din regiunea faringiană posterioară;
rinoreea, complicaţiile supurative, subfertilităţile şi o evoluţie trenantă tind să caracterizeze
55
infecţiile la această vârstă. La adolescenţi, s-au descris ticuri şi coree în faza acută a
anginelor streptococice, cu remisie completă în 8 luni.
Diagnosticul etiologic va fi sugerat pe lângă contextul epidermiologic (sezon rece,
epidemie de infecţii streptococice, apartenenţa pacientului la o colectivitate de copii), de
anumite caractere clinice (exudat faringo-amigdalian şi adenopatie sensibilă
subangulomandibulară) şi biologice (cultura şi exudatul faringo-amigdalian pozitivă pentru
streptococul piogen).
Evolutia anginelor streptococice este in general autolimitată. Febra cedează în 3-5 zile.
Practic, toate semnele şi simptomele se remit într-o săptămână, dar este nevoie de încă 2-3
săptămâni pentru ca amigdalele şi ganglionii să revină la dimensiuni normale.
În unele cazuri, în strânsă corelaţie ce agresivitatea germenului şi posibilităţile de apărare
ale organismului, pot apărea complicaţii:
- Supurative (celulită periamigdaliană, flegmon periamigdalian, abces retrofaringian,
otită medie acută, limfadenită cervicală supurată, tromboza sinusurileo venoase intracraniene,
septicemie)

- Nesupurative, singurele invalidante, cu potenţial sechelar: reumatismul articular acut,

sindromul post-streptococic minor, glomerulonefrita acută difuză post-streptococică.

Tratamentul anginelor acute strptococice se rezumă totdeauna la peniciline, datorită

astivităţii lor constante, bunei toleranţe şi costului moderat; utilizarea antibioticelor este,
totuşi diferită de la o ţară la alta: în Marea Britanie şi Germania predomină utilizarea
penicilinelor cu spectru îngust, în SUA şi Franţa se administrează de preferinţă
aminopeniciline şi cefalosăorine, pe când în Italia predomină macrolidele şi
aminopenicilinele.
Sunt recomandate mai multe scheme terapeutice:
• Schema clasică, rezervată formelor severe de boală sau bolnavilor cu sisteme de apărare
antiinfecţioasă deficitară, prevede administrarea de Penicilină G intramuscular, 1,200,000-
1,600,000 UI/zi în 4 prize, timp de 10 zile;

• Penicilină V 50,000-100,000 UI/kg corp/zi în 2.3 prize, timp de 10 zile

56
 • Benzatin-penicilină G (preparatul romînesc Moldamin) intramuscular, 600,000 UI la
copii sub 25 de kg sau 12 ani, respectiv 1,200,000 UI peste această limită, în administrare
unică, urmată de remisie rapidă şi de scăderea infectivităţii purtştorilor post-infecţioşi; este o
schemă foarte utilă, clinic şi economic, mai ales în ţări în care reumatismul articular acut
reprezintă o problemă de sănătate publică;

• O schemă alternativă, deosebit de eficientă, medical şi economic, şi foarte uşor acceptată

de bolnavi. Prevede administrarea asocierii benyil-penicilină G-benzatin penicilină G, după
model:

- În ziua 1: 400,000 UI benyil-penicilină G la copiii în vârstă de sub 12 ani (800,000 UI la

copii peste 12 ani) şi 600,000 UI moldamin (1,200,000 UI la copii peste 12 ani);

- Zilele 3,7 si 14 aceleaşi doze de moldamin, corelate cu vârsta bolnavului.

Această schemă terapeutică (utilizată la nivelul Cabinetului de Dispenzarizare din cadrul

Policlinicii de copii din Arad de peste 12 ani) asigură o penicilinemie ridicată în prima zi şi
o penicilinemie prelungită pe toată durata administrării Moldaminului.
• Asocierea de benzatin-penicilină G 600,000 UI intramuscular cu procain-penicilină
600,000 UI intramuscular în priză unică, asociere bine tolerată şi care asigură un nivel
plasmatic eficient timp de cel puţin 10 zile

• Cefalosporinele orale (Cedax) cresc eficienţa pe plan bacteriologin, duc la o vindecare

mai rapidă, însă costul lor este foarte ridicat.

• Bolnavilor alergici la peniciline li se administrează macrolide: Eritromicină 30-40 mg/kg

corp/zi (maxim 1g/zi) 10 zileîn 4 prize, Claritromicină, Josamicină.

HERPANGINA

Cunoscută şi sub denumirea de angină aftoasă, herpangina recunoaşte ca agent etiologic

virulsul Coxsackie tip B. Se întâlneşte mai frecvent la sugari şi la copilul mic şi se

57
caracterizează prin modificări locale ăn porţiunea posterioară a cavităţii bucale, spre
deosebire de angina herpetică, unde modificările sunt predominent anterioare.
Diagnosticul pozitiv este sugerat de simtomatologia clinică:
- febra,sialoree.desfagie,inapetenta
Examenul local al cavităţii bucale evidenţiază micrivezicule pe mucoasa bucală, vălul
palatin şi peretele posterior al faringelui; aceste vezicule, odată sparte, pot lăsa ulceraţii care
se vor vindeca în 10-14 zile. Prezenţa concomitentă de microvezicule alterând ce ulceraţii
ale mucoasei bucale realizează o stomatită de asociaţie a anginei acute microveziculare.
La cpoii, tratamentul este de regulă simptomatic şi vizează combaterea durerilor locale,
prin pensultaţii cu anestezină 1% (care facilitează cicatrizarea), cu 10-15 minute înaintea
alimentaţiei. Se mai pot administra vitamina A 3,000-5,000 UI/zi, vitamina C, etc.

AMIGDALITA CRONICĂ
Definitie: reprezintă inflamaţia cronică a amigdalelor palatine, tradusă prin
hipertrofie secundară contaminării cronice sau recidivante cu germeni saprofiţi sau patogeni,
cantonaţi la nivelul criptelor amigdaliene.
MANIFESTĂRI CLINICE ŞI PARACLINICE
Copilul prezintă faringo-amigdalite recurente; în perioada de acalmie pot exista semne
fizice şi funcţionale, locale sau generale, uneori nespecifice: afebrilitate, astenie psiho-
intelectuală şi fizică, cefalee, inapetenţă, tuse uscată nocturnă, senzatia de uscăciune a
faringelui, disfonie intermitentă, disfagie, hipoacuzie.
Examenul obiectiv decelează hipertrofia bilaterală a amigdalelor palatine, însoţită de
hiperemia stâlpilor amigdalieni anteriori; amigdalele sunt criptice, cu depozite cazeoase,
situate uneori superficial. Halena este fetidă, iar adenopatia retromandibulară
cvasiconstantă.
Există episoade frecvente de acutizare cu germeni ca : streptococ, stafilococ,
pneumococ, fusosprile.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se stabileşte pe baza datelor clinice, a buco-faringoscopiei, a
exudatului faringian şi a puseelor recurente de acutizare a bolii.
TRATAMENT

58
 Fiind un potenţial focear infecţios, tratamentul de elecţie este cel chirurgical
(amigdalectomia). Indicaţiile acestui tip de tratament sunt:
- Eviluţie cu pusee frecvente de acutizare

- Persistenţa unei adenopatii cervicale mai mult de 6 luni

- Adenite cervicale piogene recurente

- Abces periamigdalian

- Amigdalită cronică hipertrofică masivă cu disconfort respirator

Tratamentul medical este utilizat pentru prevenirea sau tratamentul puseelor acute. Se
utilizează Penicilina G (pentru eradicarea infecţiei acute) sau Moldamin (pentru prevenirea
recurenţelor streptococice).

59
 CONCLUZII

Faringita reprezinta inflamarea faringelui, cu evolutie acuta sau cronica.Este o inflamatie

acuta a orofaringelui,numita,de asemenea,angina,cauzata de infectii mai frecvente virale,uneori

bacteriene.Durerea locala este exacerbata la deglutitie si este insotita de semne generale mai mult

sau mai putin marcate,tratamentul se bazeaza pe administrarea de antibiotice,analgezice si

colutorii.

Inflamatia faringelui (faringita) reprezinta una din cele mai frecvente afectiuni din regiunea

buco-nazala, care se asociaza frecvent cu dureri puternice.Faringita poate sa evolueze acut sau

cronic. Faringita acuta apare de obicei in urma unei infectii virale, pe cand faringita cronica

reprezinta termenul generic pentru fenomene de iritatie faringiana care dureaza mult timp,

provocate de fumul de tigara, alcool sau de aparatele de aer conditiona

Tratamentul faringitei acute este de obicei doar simptomatic, nu etiologic. In cazul

inflamarii cronice a faringelui se indeparteaza initial actiunea factorului declansator, dupa care se

intervine terapeutic prin inhalatii si ridicarea gradului de umiditate a aerului.

60
Faringita acuta este declansata in general de infectii virale, agenti patogeni ai gripei sau paragripali.

Aceste infectii virale se complica adesea cu suprainfectii bacteriene. Foarte rar, faringita acuta este

declansata exclusiv de o infectie bacteriana.

BIBLIOGRAFIE
1.Dumitru Buiuc, Marian Negut. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului respirator
superior si cavitatilor conecte. InTratat de Microbiologie Clinica, Edit. Medicala 2008,;
2. Cartea asistentului medical (Tehnica ingrijirii bolnavului). Editia a VII-a 2008,Bucuresti;
3. Tehnici de Evaluare Si Ingrijiri Acordate de Asistentii Medicali - Ghid de Nursing - Vol 2 -
Lucretia Titirca. 2012;
4. Mozes Carol - Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Ediţia a-VII-a, Bucureşti 2007;
5. Bruckner I. Ion - Medicină Internă, vol. I, Editura Medicală, Bucureşti2009.

61