Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA TIBISCUS TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


STUDII UNIVERSITARE DE MASTER
DOMENIUL: ŞTIINŢE ECONOMICE
STRATEGIA AFACERILOR ÎN MEDIUL EUROPEAN

E-COMMERCE

1
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
PROF. UNIV. DR. ADRIAN COJOCARIU

MASTERAND:
BENYŐ ALEXANDRA

TIMIŞOARA
2013
CUPRINS

Introducere........................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1 4
1. Prezentare generală E-business şi E-Commerce........................................................... 4

1.1. Definiţii şi concepte.................................................................................................. 4


1.2. Tipuri de E-Commerce............................................................................................. 5
1.2.1. Business-to-consumer.B2C............................................................................ 6
1.2.2. Comerţul electronic Business-to-business. B2B……………………………. 7

CAPITOLUL 2 9

2
2. Platformele E-commerce............................................................................................... 9

2.1. Principalele platforme gratuite de E-commerce....................................................... 9


2.2. Cerinţele aplicaţiilor E-business............................................................................... 11

CAPITOLUL 3 12
3. E-commerce pe piaţa din România................................................................................ 12

3.1. Internet banking....................................................................................................... 12


3.2. Sistemul 3D Secure................................................................................................. 12
3.3. Statistica tranzacţionării prin sistemul 3D Secure.................................................. 12
3.4. Portalul B2B Marketplace....................................................................................... 13

CONCLUZII 14

Bibliografie 15

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze conceptele E-business-ului şi E-Commerce-


ului. Pe parcursul lucrării vor fi prezentate tendinţele informaţional-managerial adoptate de
organizaţii, adoptarea strategiei de dematerializare şi dezintermediere a informaţiilor. Metodele
de outsourcing informaţional. Vom dezbate problemele legate de cerinţele impuse aplicaţiilor
E-Business.
De asemenea, vor fi prezentate principalele platforme de E-commerce, disponibile
oricărui utilizator doritor, debutant sau performant în comerţul electronic, fie din perspectiva
clientului, a consumatorului, fie din poziţia posesorului unei afaceri digitale.
Când vorbim de comerţul electronic, CE vorbim, de fapt depre un adevărat fenomen ce
constituie una dintre cele mai decisive mutaţii care se produc în economia şi întreprinderea
contemporană, cu multiple şi intense consecinţe economice şi sociale. Conform proiectului
Uniunii Europene, FAIR ( Farecast and Assesment of the Social Economic and Policy Impact
of Advanced Communications and Recommendation), comerţul electronic pote fi definit ca
suma tranzacţiilor comerciale bazate pe transmiterea electronică a informaţiilor prin reţele de
comunicaţii, cum ar Internetul.
Vom începe prin a defini cele două concepte şi apoi se va discuta despre E-Commerce-ul
pur şi cel parţial electronic. Vor fi nominalizate şi prezentate diferitele tipuri de comerţ
3
electronic, per ansamblu şi ne vom opri asupra modelului Business – to – Business (B2B), unde
vom puncta principalele avantaje aduse de acest tip de comerţ electronic, orientat către
partenerii de afaceri.
Ca totul să decurgă bine într-o organizaţie, astfel încât să fie identificate, în modul cel mai
detaliat şi sigur, necesităţile pentru o bună funcţionare a tuturor departamentelor, având ca
obiectiv exact omogenitatea şi construcţia binestructurată din relaţiile de interdependenţă a
tuturor departamentelor şi sectoarelor, la nivel organizaţional şi interpersonal, trebuie analizată
funcţia managerială de comunicare.
Bill Gates, proprietarul Mircrosoft, spunea că în viitor afacerile vor fi de două feluri: pe
Internet sau deloc. Philip Kotler, profesor de marketing internaţional la Kellogg School of
Management, din cadrul Universităţii Northwestern, care a oferit consultanţă la firme precum
IBM, Bank of America sau General Electric întăreşte afirmaţia şi credinţa lui Bill Gates,
susţinând şi demonstrând importanţa Internetului şi a vitezei de dezvoltare a acestuia, devenind
astfel tot mai plauzibilă şi concretă afirmaţia “ NU exişti dacă nu eşti online”, prezenţa pe
Internet asigură totodată, afacerilor o anvergură globală, astfel încât produsele prezentate sunt
comercializate unei pieţe formate din peste 400 milioane de clienţi din întreaga lume, piaţă
imposibil de atins printr-un magazin tradiţional.
Asistăm astfel, în România, la o explozie a site-urilor şi numărului de vizitatori în mediu
on-line. Un studiu arată că 65% din consumatorii ţării noastre petrec mai mult de 1.5 ore pe zi
de Internet, 24% îşi fac cumpărăturile de pe Google.
Mediul on-line are nevoie de platforme unde să putem face cumpărături, respectiv să ne
vindem produsele. În prezent acestea vin sub diferite forme, aducând cu ele funcţii din ce în ce
mai sofisticate. Vom prezenta, pe parcursul lucrării, un top al celor 10 platforme gratuite
portivite pentru afacerea pe care dorim să o dezvoltăm.

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ E-BUSINESS ŞI E-COMMERCE

1. Definiţii şi concepte

Comerţul electronic, cu acronimul CE sau denumirea E-Commerce descrie procesul de


cumpărare, vânzare, transfer sau schimb de produse, servicii sau informaţii prin intermediul
reţelelor de calculatoare, inclusiv Internet.
Pentru a sublinia rolul extrem de important al Internet-ului, în afirmarea şi dezvoltarea
domeniului, este semnificativ de menţionat definiţia comerţului electronic (CE) adoptată de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică: “ afaceri derulate pe reţele care
utilizeză protocoale non.proprietar, stabilite pe baza unor standarde deschise, ca de exemplu
Internet”.
Avanatajele orientării Internet comparativ cu utilizarea unor soluţii proprietar de
interconectare se referă la:
● independenţa de platformă
● costul scăzut al conectării şi utilizării
● posibilitatea comunicării de tip broadcast

4
● asigurarea unui nivel corespunzător de interacţiune.
Dacă am considera E – Business-ul ca un proces am putea afirma că este procesul de
combinare a resurselor sistemelor informaţionale tradiţionale cu accesul la Internet şi
conectarea sistemelor importante ale afacerii direct cu protagoniştii acesteia: clienţi, angajaţi,
parteneri şi furnizori prin intermediul Intranet-urilor, Extranet-urilor sau a Internet-ului.
E – Business este un concept mai larg, în plus faţă de cumpărarea şi vânzarea de bunuri
şi servicii, se referă şi la deservirea clienţilor, colaborarea cu partenerii de afaceri şi pe realizarea
de tranzacţii electronice în cadrul unei organizaţii. Cu toate acestea, termenii vor fi folosiţi în
literatura de specialitate în mod alternativ, datorită apropierii însemnătăţii.
E-business reprezintă fuziunea dintre procesele legate de afacerea în sine, aplicaţiile de
întreprindere şi structura organizaţională necesară pentru a crea un model de afacere de înaltă
performanţă. În acest scop sunt utilizate tehnologii digitale pentru transformarea atât a
proceselor interne, cât şi a interacţiunilor organizaţiei cu terţii.
Comerţul electronic aduce noutatea faţă de clasicele tranzacţii economice din perspectiva
următoarelor dimensiuni:
1. Transformarea “ spaţiului” comercial.
2. Manifestarea comerţului electronic ca un catalizator al schimbărilor economice.
3. Dezvoltarea interactivităţii între firme.
4. Diminuarea relativă a importanţei timpului.
5. Deschiderea concepţională, comunicaţională şi tehnică a firmelor.
În mod implicit, orice îmbunătăţire adusă de dezvoltarea tehnologică atrage cu sine o serie
de avantaje. Avantajele principale ale comerţului electronic pot fi rezumate astfel:
1. Amplificarea tranzacţiilor economice
2. Creşterea vitezei derulării operaţiilor comerciale
3. Intensificarea interacţiunii între firme, precum şi dintre acestea şi consumatori
4. Diminuarea costurilor de fabricare şi comercializare
5. Accesarea mai uşoară a pieţelor îndepărtate
6. Generarea de noi oportunităţi de afaceri
7. Creşterea satisfacţiilor consumatorilor
E – Business însumează arta utilizării tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi şi extinde
activitatea companiei. Motivaţia cea mai puternică pentru introducerea acestui plus tehnologiei
prin digitizare este dată de principalele obiective ţintă:
1. Oferirea de noi şi superioare servicii clienţilor
2. Creşterea productivităţii
3. Creşterea profitului

2. Tipuri de E-Commerce

E-Commerce poate fi efectuat între diferite părţi. Sunt identificate şase tipuri comune de
e-commerce:
1. Business-to-consumer, (B2C) în B2C – vânzătorii sunt organizaţii, iar
cumpărătorii sunt persoane fizice
2. Business-to-business, (B2B) în tranzacţii B2B – atât vânzătorii şi
cumpărătorii sunt organizaţii de afaceri, iar marea majoritate a comerţului
electronic este de acest tip.
3. Consumer-to-consumer (C2C) în C2C – un individ vinde produse sau
servicii pentru alte persoane. Aici termenii sunt interschimbabili şi strategiile
majore pentru efectuarea C2C pe Internet sunt licitaţiile şi anunţurile
clasificate.
În zeci de ţări, C2C vânzarea şi cumpărarea de pe site-urile de licitații explodează. Cele
mai multe licitații sunt efectuate de către intermediari, cum ar fi eBay (www.ebay.com).
5
Consumatorii pot selecta site-uri generale, cum ar fi www.auctionanything.com. În plus, multe
persoane conduc propriile licitații.
Magazinul electronic reproduce într-un spaţiu virtual funcţiunile magazinului clasic, cu
avantaje, dar şi exigenţe sau limitări uşor de intuit. Pentru proprietarul magazinului, lansarea
unei asemenea afaceri este mult mai rapidă şi necesită investiţii mult mai reduse decât în
varianta clasică.
Anunţurile bazate pe Internet au un mare avantaj asupra tipurilor tradiţionale de anunţuri:
acestea oferă audienţă internaţională, mai degrabă decât la o audienţă locală. Acest segment de
public mai larg creşte foarte mult, atât în ceea ce priveşte furnizarea de bunuri şi servicii, cât şi
numărul potenţialilor cumpărători.
4. Business-to-employee (B2E) – organizaţia utilizează comerţul electronic
intern pentru a oferi informaţii şi servicii pentru angajaţii săi. Companiile
permit angajaţilor să gestioneze beneficiile lor şi să ia cursuri de formare
electronice. În plus, angajaţii pot cumpăra asigurări cu reducere, oferte de
cazare, precum şi bilete la evenimentele de pe Intranetul corporaţiei. De
asemenea, ei pot comanda consumabile şi materiale în format electronic. În
cele din urmă, multe companii au magazine electronice corporatiste care vând
produsele companiei angajaţilor săi, de obicei, cu o reducere.
5. E-Government – este reprezentat de utilizarea tehnologiei Internetului, în
general, şi E-commerce, în special, de a furniza informaţii şi servicii publice
către:
● cetăţeni, denumite G2C EC (Governement-to-citizens)
● partenerii de afaceri şi furnizori
Aceasta fiind o modalitate eficientă de a realiza tranzacţii de afaceri cu
cetăţenii şi întreprinderile, precum şi în cadrul guvernelor de sine. E-
guvernarea se doreşte a fi un model de implementare on-line, ce face guvernul
mai eficient şi eficace, în special în furnizarea de servicii publice.
6. Mobile commerce (M-Commerce)- reprezintă e-commerceul care
defăşoară în întregime într-un mediu wireless. Exemplul cel mai concret fiind
folosirea telefoanelor mobile pentru cumpărăturile pe Internet.
Fiecare dintre tipurile de comerţ electronic, menţionate mai sus, este realizat în modele de
afaceri, modelul de afaceri este metoda prin care o societate generează venituri pentru a se
susţine.

1. Business –to –consumer


B2C

Comerţul electronic de tip Business-to-consumer, B2C este orientat spre furnizarea de


produse şi servicii către consumatori individuali. Eşantionul reprezentativ pentru bunurile şi
serviciile oferite de acest tip de comerţ B2C este prezentat în următorul tabel:
Nr.crt. Produse Servicii
1. Cărţi Oferte pentru concediu
2. Audio/Video Bilete transport aerian
3. Îmbrăcăminte, Încălţăminte Rezervare hotel
4. Articole pentru casă şi grădină Închiriere maşini
5. Calculatoare, software şi telecomunicaţii Rezervări bilete spectacole
6 Articole de sport, jocuri Oferirea de cadouri
7. Cadouri, cosmetice Servicii de transport, livrare la
domiciliu
8. Alimente, băuturi Jocuri, loterie

6
Din punct de vedere al consumatorului, principalele avantaje sunt:
1. Accesul permanent, 24 ore/ 7 zile pe săptămână.
2. Posibilitatea analizării unui număr mare de oferte.
3. Comoditatea efectuării cumpărăturilor, în principal economia de timp.
4. Interfaţa de lucru facilă şi atrăgătoare.
Pe lângă avantajele prezentate şi aduse prin comerţul electronic, modelul Business-to-consumer
există şi incovenienţe, în afara aspectelor tehnice legate de calitatea accesului la Internet, un
studiu finanţat de CCE a evidenţiat următoarele surse de insatisfacţie pentru un client al acestui
tip de comerţ:
1. Există diferenţe considerabile în modul de derulare a operaţiilor de la un site la
altul
2. Informaţia de identificare a furnizorului este incompletă.
3. Aspecte esenţiale, cum sunt cele referitoare la clauzele contractuale şi la
asigurarea securităţii tranzacţiei sunt insuficient detaliate.
4. Pentru efectuarea plăţilor nu sunt indicate modalităţi alternative (off-line).
5. Facilităţile de criptare a informaţiei senzitive sunt insuficient utilizate.
6. Informaţia de preţ, şi în principal, cea referitoare la costurile adiţionale sunt
incomplete şi dificile de localizat.
Comerţul electronic de tip B2C este mult mai complex decât cel de tip B2B, în timp ce
comerţul B2B este mult mai mare în volum faţă de primul tip. Business-to-Consumer implică
un număr mare de cumpărători care fac milioane de tranzacţii pe zi, cu un număr relativ mic de
vânzători. Spre exemplu, Amazon un comerciant cu amănuntul on-line,denumit e-tailer care
oferă mii de produse pentru clienţii săi trebuie să gestioneze fiecare tranzacţie, chiar dacă
cumpărătura e relativ mică de cele mai multe ori, ca şi în cazul în care clientul a fost unul dintre
cei mai importanţi. Fiecare comandă trebuie să fie procesată rapid şi eficient, iar livrarea
produselor trebuie făcută în timp util şi real. Mai mult de atât, returnarea de produse trebuie să
fie şi ea gestionată.
2. Comerţul electronic Business-to-Business
B2B

Comerţul între întreprinderi ( Business – to –Business, B2B) reprezintă modelul de


derulare a comerţului electronic, orientarea către partenerii de afaceri. Soluţiile acestui tip de
comerţ sunt orientate pe interschimbul electronic de date, EDI destinat transferului electronic
de date structurate utilizând formate predefinite de mesaje şi dicţionare asociate.
Utilizarea Internet a revoluţionat această modalitate de comerţ, atât prin uniformizarea
soluţiilor de interconectare, cât mai ales prin reducerea costurilor şi implicit, democratizarea
accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la utilizarea acestor servicii
Avantajele acestui tip de comerţ electronic orientat către partenerii de afaceri sunt
receptate ca benefice, atât pentru clienţi, cât şi pentru furnizori. Relaţiile dintre cei doi parteneri,
jucători implicaţi în procesul de comunicare business sunt mult mai complexe, fiind orientate
pe termen lung, în general pe bază contractuală şi vizează produse mari şi tranzacţii de valoare
ridicată. Aceste tranzacţii activează lanţurile de aprovizionare ale celor doi parteneri, implicând
mai mulţi participanţi. Datorită importanţei pe care o are disponibilitatea produselor, în raport
cu cerinţele de producţie şi desfacre ale întreprinderii client, aceasta va întreţine active simultan
mai multe surse de aprovizionare.
Din perspectiva clientului, comerţul electronic de tip B2B aduce ca avantaje, în primul
rând, transparenţă şi control.

Avantajele clienţilor

Principalele avantaje aduse clientului prin modelul B2B


1. Consolidarea prin informatizare a politicii de firmă în domeniul aprovizionării.
7
2. Reducerea costurilor administrative, până la 90%, prin creşterea operativităţii
lucrărilor, comunicarea asincronă cu furnizorii.
3. Transparenţa disponibilităţii mărfurilor cu consecinţa prevenirii comenzilor
duble sau a stocurilor inutile.
4. Transparenţa procesului de achiziţie prin derularea sa on-line.
5. Constituirea facilă de consorţii de clienţi pentru a beneficia de reduceri de preţ.
6. Monitorizarea riguroasă a activităţii furnizorului prin accesul la informaţii
relevante.
7. Accesul facil la pieţele de reciclare a echipamentelor disponibilizate şi
maximizarea preţului de vânzare.
8. Posibilitatea integrării întregului flux pentru achiziţii prin conectarea sistemelor
informatice client – furnizor.
9. Diversificarea relaţiilor de tip e-business pe infrastructura de tip comerţ
electronic.
10. Eliminarea redundanţelor în aprovizionare datorită urmării riguroase a
comenzilor.
11. Evidenţierea mai clară a tipologiei achiziţiilor în funcţie de suportul oferit de
comerţul electronic:

Avantajele furnizorilor

1. Consolidarea poziţiei pe piaţă, agregare.


2. Concentrarea pe comenzi mari prin facilitarea relaţiilor cu distribuitorii şi
intermediarii de pe piaţa electronică.
3. Reducerea cheltuielilor de identificare a clienţilor.
4. Atragerea de comenzi prin facilitarea accesului la informaţiile de interes pentru
clienţi.
5. Reducerea costului tranzacţiilor prin întocmirea on-line a comenzilor şi
diminuarea erorilor în rezolvarea acestora.
6. Păstrarea anonimatului furnizorilor, în special în cazul vânzărilor de suprastoc,
ca măsură de protecţie la reducerea preţului.
7. Creşterea exigenţelor pentru activitatea de marketing.

Adaptarea metodelor de promovare


Evaluarea eficientă a rezultatelor
Actualizarea continuă a ofertei

8. Crearea premiselor pentru întărirea colaborării cu clienţii, în activităţile de


management al ciclului de viaţă a produsului, de planificare şi programare a
producţiei, de service şi asistenţă post vânzare.
9. Obţinerea unor preţuri mai bune, sporirea numărului de clienţi potenţiali, în
condiţiile creşterii viziblităţii ofertelor.

Există mai multe modele de afaceri pentru aplicațiile B2B. Cele mai importante sunt de
sell-side marketplaces, buy-side marketplaces şi schimburi electronice.
A. Sell-Side Marketplaces
În modelul de sell-side marketplaces, organizaţiile încearcă să-şi vândă produsele sau
serviciile lor altor organizaţii în format electronic de pe site-ul lor privat Web de tip e-
marketplace şi / sau de la un Web site terţ. Acest model este similar cu modelul B2C în care
cumpărătorul este de aşteptat să vină la site-ul vânzătorului, să vadă cataloagele şi să plaseze o
comandă. În B2B sell-side marketplaces, cumpărătorul este o organizaţie.
8
Mecanismele cheie în modelul Sell-Side Marketplaces sunt cataloagele electronice care
pot fi personalizate pentru fiecare cumpărător şi licitaţie.
B. Buy-Side Marketplaces
The Buy-Side Marketplaces este un model în care organizaţiile încearcă să cumpere
produsele necesare sau serviciile de la alte organizaţii, în mod electronic. O metodă importantă
de achiziţionare de bunuri şi servicii, în modelul de buy-side, este licitaţia inversă.
Modelul Buy-Side foloseşte tehnologia comerţului electronic pentru a eficientiza procesul
de cumpărare. Scopul este de-a reduce costurile produselor cumpărate, precum şi cheltuielile
administrative implicate în achiziţionarea lor. Achiziţionarea prin utilizarea suportului
electronic este menţionată ca E-achiziţie publice. Acestea folosesc achiziţii inverse, în special
la cumpărarea de grup, mai mulţi cumpărători îşi combină ordinele lor, astfel încât acestea să
constituie un volum mare şi, prin urmare atrage atenţia vânzătorului mai mult. În plus, atunci
când cumpărătorii plasează ordinele lor combinate pe o licitaţie inversă, ei pot negocia un
discount de volum.
C. Schimburile electronice
Schimburile private au un singur cumpărător şi mai mulţi vânzători. E-pieţe, în care exsită
mai mulţi cumpărători sunt denumite schimburi publice sau doar schimburi. Schimburile
publice sunt deschise tuturor organizaţiilor de afaceri. Sunt deţinute şi operate de către o terţă
persoană. Schimburile B2B publice sunt deseori punctul iniţial de contacte între partenerii de
afaceri.
CAPITOLUL 2

PLATFORMELE E-COMMERCE

2.1. Principalele platforme gratuite E-Commerce

Mediul on-line are nevoie de platforme unde să putem face cumpărături, respectiv să ne
vindem produsele. În prezent acestea vin în diferite forme, aducând cu ele funcţii care de care
mai sofisticate. În cele ce urmează vom arunca o privire la 10 platforme gratuite ce s-ar potrivi
pe afacerea pe care o dezvoltăm. Această afacere digitală pune accentul pe integrarea pe suport
informatic a tuturor proceselor componente ale aşa-numitului “ lanţ al valorii” care asigură
profitabilitatea întreprinderii respective. Aceste procese vizează atât activităţi interne, cât şi
interdependenţele firmei cu mediul său de evoluţie.
Segmentele lanţului valoric sunt:
● Generarea
● Inserarea
● Transmiterea de conţinuturi
● Platforme
● Periferice
Cele 10 platforme gratuite de E-commerce sunt:
1. osCommerce (http://www.oscommerce.com/)
A atras o comunitate destul de mare de utilizatori, asta dacă ţinem cont de dinamica
internetului şi dezvoltatorii care vin cu module menite să îmbunătăţească interacţiunea dintre
clienţi şi managerii magazinelor virtuale. Sunt disponibile peste 5800 de module suplimentare.
Este considerat un punct de referinţă printre platformele gratuite de eCommerce. Oricum în cele
din urmă modificarea temelor şi a formatului nu este întotdeauna o treabă uşor de realizat, alte
platforme făcând din această operaţiune o treabă simplă şi plăcută.
2. Magento(http://www.magentocommerce.com/).
Conform informaţiilor pe care le putem cu uşurinţă accesa sunt aproximativ 30.000 de magazine virtuale
ce utilizează această platformă pentru a gestiona tranzacţii a căror valoare totală depăşeşte 25 miliarde de dolari.
Este o platformă ce s-a dezvoltat foarte repede.A fost construită pe baza unui model open source, iar structura a
fost adoptată de comercianţi precum Samsung, Nespresso şi The North Face.S-a ales distribuirea în două variante
9
Enterprise Edition şi Community Edition. Prima versiune v ine
cu o suită completă de aplicaţii şi unelte
menite să eficientizeze promovarea produselor, unelte precum bonuri de cumpărături, puncte
bonus, grup restrâns de utilizatori, cluburi. Cea de-a doua versiune este disponibilă gratuit, dar
vine fără un suport sau garanţie din partea producătorului, ceea ce-l face îndeosebi accesibil
acelor experţi în programare şi platforme on-line de comerţ electronic.
3. Zen Cart (http://www.zen-cart.com/)
Este gratuit şi intuitiv, fiind uşor de folosit de majoritatea oamenilor. Pe lângă uneltele
clasice pe care ne aşteptăm să le ofere, ZenCart dispune de un manager de newsletter, cupoane
de reduceri, reduceri în funcţie de cantitate, bonuri cadou şi posibilitatea de a selecta metoda de
plată dorită. Există o comunitate de programatori ce contribuie la dezvoltarea acestei platforme,
dar există multe elemente compatibile disponibile prin intermediul comunităţii osCommerce.
4. Digistore (http://www.digistorecommerce.com/)
Această platformă are la bază sistemul osCommerce, astfel că elementele pe care le
integrează vor fi uşor de recunoscut pentru cei obişnuiţi cu managementul unei platforme de
comerţ electronic. Este un CMS (Content Management System) uşor şi rapid de instalat fiind
accesibil şi acelora ce nu au cunoştinţe de programare. Există o gamă bogată de şabloane din
care se poate alege. Şabloanele pot fi modificate acceptând modificările ce credeţi că vor
corespunde produselor dumneavoastră. Prin intermediul interfeţei de administrare se pot
gestiona reclamele şi modul de interacţiune al acestora cu site-ul.
5. WordPresseCommerce(http://wordpress.org/extend/plugins/wp-
ecommerce/)
Deşi este un plugin pentru WordPress îşi face treaba foarte bine. Este 100% optimizabil.
Necesită cunoştinţe de programare, acceptă codul HTML şi CSS pe care-l furnizează clientul,
este compatibil cu celelalte plugin-uri WordPress. Oferă servicii de integrare cu majoritatea
metodelor de plată existente în acest moment pe piaţa de E-commerce.
Strategia de marketing poate fi uşor gestionată prin intermediul elementelor pe care le
oferă platforma. Există posibilitatea de-a folosi reguli flexibile de stabilire a reducerilor aplicate
în funcţie de client, precum şi opţiuni de discount în funcţie de cantitate. URL-uri optimizate
pentru motoarele de căutare. Integrarea cu reţelele de socializare nu a fost nicicând mai simplă.
Astfel, o suită de butoane permit utilizatorului să partajeze informaţia sau produsul de pe site-
ul nostru către pagina personală aflată pe reţeaua de socializare. Prin gestionarea adreselor de
email se pot porni campanii de marketing ce au la bază această metodă de propagare a
informaţiei.
Din punct de vedere SEO (Search Engine Optimization) oferă meta-informaţie pentru
produse şi categorii, fluxuri RSS pentru produse şi categorii, se integrează uşor cu serviciile
Google de indexare precum şi cu plugin-ul WordPress All in One SEO ce include Google
Analytics. Modulele adiţionale oferă posibilitatea aducerii unui grad de interactivitate pe care
clientul îl caută în mod virtual, aducând la dispoziţia utilizatorului module ce permit rularea de
conţinut audio sau video, stabilirea de galerii foto sau secţiuni de tipul Members Only.
6. RokQuickCart (http://www.rockettheme.com/extensions-joomla/rokquickcart
Este o metodă de a avea acces rapid la o platformă de comerţ electronic şi o platformă de
management al conţinutului electronic cum este Joomla! Oferă posibilitatea utilizării PayPal şi
Google Checkqout, dar pentru funcţii avansate este utilă folosirea unor platforme mai mari.
7. Cubecart (http://www.cubecart.com/)
Vine cu o suită de template-uri din care să existe opţiunea diversificată a trierii,
prezentarea făcându-se într-o manieră profesională. Există o mulţime de aplicaţii suplimentare
ce se pot adăuga variantei de bază. Dar pentru o afacere aflată la început de drum este o soluţie
demnă de luat în considerare.
8. AF Commerce (http://www.afcommerce.com/)
Este platforma soluţie pentru menţinerea unei interfeţe cu aspect plăcut şi aerisit. Nu este
deosebit de aspectuoasă, dar reuşeşte să îşi atingă scopul. Pentru cei care sunt începători, în
ceea ce priveşte programarea şi comerţul online, această platformă face lucrurile mult mai uşor.
10
Una din funcţiile deosebite este că nu trebuie setată în mod implicit o metodă de înregistrare al
clienţilor, acesta putându-se realiza odată cu plasarea comenzilor.

9. Zeuscart (http://www.zeuscart.com/)
Cel mai bun lucru adus de această platformă este interfaţa bogată, atractivă, uşor de
utilizat şi mult mai interesantă decât ale concurenţei. Este conceput să se muleze pe afacerile
mici şi mijlocii, utilizatorii au posibilitatea să îşi optimizeze rapid site-ul din punct de vedere
SEO, pot pune în practică un sistem bazat pe puncte cadou, discounturi în funcţie de
dimensiunea comenzilor, etc.
10. Ubercart (http://www.ubercart.org/)
Este conceput pentru oamenii ce doresc să comercializeze idei şi informaţii, practic este
destinat tuturor celor care doresc să ofere fişiere pentru download, să comercializeze bilete
pentru diferite evenimente sau orice alt lucru ce îşi explică mai bine structura ca obiectiv virtual.
Acesta poate fi integrat cu Joomla !, iar prin alegerea temelor şi uneltelor adecvate, site-ul poate
fi aranjat după gustul şi preferinţele personale ale fiecărui utilizator în parte.

2.2. Cerinţele aplicaţiilor E-Business

Un sistem de e-business realizează conexiunea componentelor afacerii cu clienţii,


angajaţii, furnizorii şi distribuitorii, mărind eficienţa şi reducând costurile. Aplicaţiile de e-
business trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
1. Bazate pe standarde pentru a asigura portabilitatea aplicaţiilor de-a lungul mai
multor platforme client sau server şi pentru a îmbunătăţi flexibilitatea şi timpii
de acces la piaţă.
2. Dezvoltarea în jurul unui server pentru a permite aplicaţiilor să fie dezvoltate
şi implementate rapid, extinzând accesul la o mai mare arie de tipuri de clienţi
şi pentru a oferi management îmbunătăţit şi posibilităţi de extindere
caracteristice aplicaţiilor moderne de e-business.
3. Scalabile pentru a permite aplicaţiilor să facă faţă solicitărilor rapide, variabile
şi imprevizibile, caracteristice mediului Web actual.
4. Disponibilitate la cerinţele mediului Web care necesită rularea aplicaţiilor 24
ore/zi, 7 zile/ săptămână, cu calitate garantată a serviciului
5. Securitate prin asigurarea de interacţiuni securizate cu clienţii, furnizorii şi
ceilalţi participanţi la schimburile de informaţii, având în vedere caracterul prin
definiţie nesecurizat al reţelei de Internet.
6. Uşor de dezvoltat şi implementat pentru a reduce costurile şi timpul de lansare
pe piaţă, ambii factori reprezentând factori cheie de succes pentru orice afacere.
7. Uşor de administrat pentru a reduce costurile de mentenanţă şi a contribui la o
adresabilitate cât mai mare.
8. Disponibilitate pentru modificare şi extindere a activelor existente pentru a
reduce timpul de lansare pe piaţă şi a reduce costurile de dezvoltare şi
implementare, odată cu îmbunătăţirea securităţii, a fiabilităţii şi a scalabilităţii.

11
CAPITOLUL 3

E-Commerce pe piaţa din România

1. Internet Banking

Internet banking-ul sau cyberbanking implică desfăşurarea de diverse activităţi bancare


de la domiciliu, într-un loc de afaceri sau pe drum, în loc de o bancă fizică. Banking-ul
Electronic are capabilităţi de la plata facturilor la a aplica pentru un împrumut.
Pentru clienţi se economiseşte timp şi este convenabil. Pentru bănci permite atragerea de
clienţi de la distanţă. În plus faţă de băncile regulate cu servicii adăgate on-line vedem apariţia
unor bănci virtuale, care sunt dedicate exclusiv pentru tranzacţiile de pe Internet.
Sistemul bancar internaţional şi capacitatea de a gestiona tranzacţii în mai multe valute
sunt critice pentru comerţul internaţional. Transferuri de fonduri electronice şi scrisorile
electronice de credit şunt servicii importante în sectorul bancar internaţional.

2. Sistemul 3D Secure

Sistemul 3D Secure este sistemul antifraudă dezvoltat de Visa şi MasterCard. Folosirea


acestui sistem permite creşterea securităţii tranzacţiilor online, prin solicitarea unei parole la
fiecare plată online. În caz de pierdere sau furt, cardul înrolat la 3D Secure, nu poate fi folosit
de terţe persoane pentru cumpărături online. Se elimină astfel riscul fraudei prin copierea
informaţiilor de plată sau prin generarea aleatoare de numere de carduri şi utilizarea lor
ulterioară pe Internet. Prin folosirea acestui sistem de tranzacţionare se aşteaptă o reducere a
disputelor din fraudele rezultate din tranzacţiile online cu cel puţin 80%.
Funcţionarea serviciului 3D Secure implică efortul comun al băncilor emitente de carduri
al băncilor cu care posesorii magazinelor virtuale au încheiat contracte de acceptare la plată a
cardurilor, al comercianţilor respectivi şi al organizaţiilor internaţionale de carduri. Pe măsură
ce tot mai multe magazine virtuale împreună cu băncile lor şi tot mai multe bănci emitente de
carduri aderă la acest serviciu, creşte încrederea tuturor părţilor implicate în tranzacţiile pe
Internet şi implicit volumul acestora, scăzând concomitent riscul de fraudă.
Deţinătorul cardului se poate orienta pentru cumpărături numai către site-urile care afişează
logo-urile Verified by Visa sau Mastercard SecureCode. În aceste magazine virtuale, user-ul
este solicitat să se autentifice la fiecare tranzacţie păstrând astfel controlul asupra
cumpărăturilor on-line. Procesul de autentificare nu necesită instalarea vreunei aplicaţii speciale
pe computerul clientului şi nici nu îngreunează navigarea pe Internet şi determină creşterea
încrederii în aceasta modalitate de a cumpăra bunuri/servicii.

3. Statistica tranzacţionării prin sistemul 3D Secure


12
Statistica la finele anului 2012 arată că E-commerce-ul pe piaţa din România a înregistrat
următoarele rezultate privind tranzacţionarea on-line prin sistemul 3D Secure:
1. 218 milioane de Euro tranzacţionate prin card în sistemul 3D Secure,
înregistrându-se o creştere substanţială faţă de anul 2011, când s-au încasat 157
milioane de Euro
2. Valoarea medie a unei tranzacţii online a atins cota de 60 euro la plăţile efectuate
direct în valută şi 45 euro la plăţile în lei
3. 781 magazine online care acceptă plata prin card în sistem 3D Secure
4. 410.000 carduri active în 3D Secure
5. 11.300.000 carduri înrolate în 3D Secure
6. În medie 330.000 tranzacţii lunare în sistemul 3D Secure
7. 1 milion de internauţi sunt cumpărători online
8. procentajul de penetrare a internetului: aproximativ 43%
9. 3500 de magazine online existente în piaţă
10. Vârsta medie a cumpărătorilor este cuprinsă între 25 şi 34 de ani
11. 54,8% din cumpărători sunt bărbaţi, iar 45,2% sunt femei
12. Salariul mediu al cumpărătorilor online este cuprins între 1.400 şi 1.800 de lei
13. 83,5% din cumpărătorii online locuiesc în mediul urban
14. E-commerce-ul share din TotalRetail a reprezentat un procentaj de 1,3%
15. 600 de milioane EUR total e-tail (exceptând turism, servicii, utilităţi,etc)
16. 750 de milioane EUR total e-tail (previziune pentru 2013)
17. 90% plăţi la livrare în e-tail, excepţie fac serviciile, turismul unde segmentul de
plată prin card este ridicat faţă de medie
18. 33 % medie de creştere pe ultimii 3 ani la plăţile efectuate prin card în 3D Secure

3.4. Portalul B2B Marketplace

Marketplace reprezintă o soluţie de piaţă electronică de tip portal business –to- business,
B2B elaborată de SAPMarkets, în colaborare cu compania CommerceOne, specializată în
comerţul electronic B2B. În opinia, SAP şansele de reuşită ale constituirii unei pieţe electronice
pe Internet sunt asigurate de existenţa unui „ ecosistem”, care reuneşte în prezent peste 900 de
parteneri, precum şi de experienţa câştigată în timp privind soluţiile de informatizare integrată
a întreprinderii.
Soluţia combină serviciile de procurare electronică şi lucru colaborativ, puse la dispoziţia
comunităţilor de utilizatori legate prin relaţii comerciale, în vedere accelerării lanţurilor de
aprovizionare-furnizare, reducerii timpului de dezvoltare a produselor, îmbunătăţirii relaţiei cu
clienţii, creşterii productivităţii.
Din punct de vedere arhitectural, Marketplace include două componente principale:
● MarketSet: soluţia propriu-zisă de piaţă electronică având ca obiectiv adaptarea
lanţurilor de aprovizionare – furnizare de tip liniar, serial la specificul lucrului
colaborativ.
● EnterpriseBuyer: un set de soluţii pentru procurare de tip dinamic şi management al
lanţurilor de aprovizionare – furnizare.
La realizarea soluţiei s-au avut în vedere factorii de care depinde credibilitatea reţelei Internet
ca mediu de afaceri:
● Securitatea tranzacţiilor, disponibilitatea permanentă a sistemului
● Integrarea componentei Web în ansamblul sistemului informatic
● Conectivitatea componentelor Internet cu sistemele informatice ale partenerilor
Soluţia mySAP E-commerce se bazează pe suport tehnologic moderne şi asigură
gestionarea rolurilor specifice activităţii comerciale la nivelul întreprinderii, de la agenţii
13
specializaţi în achiziţii la lucrătorii care achiziţionaează ocazional bunuri.

CONCLUZII

Tradiţional, informaţiile erau organic asociate, inclusiv fizic, elementelor la care se


refereau: materiile prime, materiale, echipamente, clădiri, piese, produse. Se constată, în schimb
o tendinţă tot mai mare de dematerializare a informaţiei. Acest proces de dematerializare a
informaţiilor constă în separarea unei mari părţi a informaţiilor, care se referă la componente
concrete ale întreprinderii şi ale proceselor din cadrul lor, de suportul fizic şi prezentarea
acestora prin simboluri agregate în ansambluri de informaţii riguros structurate, care circulă de
sine stătător, ajungând la utilizatori, adesea independent de respectivele produse şi servicii.
Internetul şi Intranetul reprezintă două dintre cele mai cunoscute abordări informaţionale
care, concomitent, constituie surse şi expresii ale dematerializării informaţiei. Internetul dă
posibilitatea firmelor să aibă acces la un volum şi o varietate imensă de informaţii exogene, ce
face inutil sau mult mai puţin important contactul direct cu echipamente, materii prime,
produse, persoane care se află la mari distanţe, uneori de ordinul miilor de kilometri. În mod
similar, dar referindu-se în principal la elementele şi procesele endogene organizaţiei se
manifestă şi Intranetul.
Dematerializarea şi dezintermedierea informaţiilor sunt componente ale evoluţiei spre
economia bazată pe cunoştinţe. Ele marchează paşi înainte în creşterea aplicativităţii
informaţiilor, în dobândirea de către o mare parte a lor a statului de cunoştinţe, în accepţiunea
pe care o au în contextul noii economii sau a economiei bazate pe cunoştinţe. Dematerializarea
informaţiilor este o expresie majoră a dematerializării economiei, modalitate majoră de
manifestare a economiei bazate pe cunoştinţe.

Internetul a devenit principalul centru de informare pentru publicul cumpărător. Din ce în


ce mai multe persoane aleg să-şi facă cumpărăturile on-line, Internetul devenind astfel un
puternic istrument de vânzare. Cu milioanele de utilizatori care folosesc internetul pentru
căutarea de produse şi servicii, antreprenorii şi orice organizaţie pot penetra noi E-pieţe, la o
fracţiune din costul metodelor tradiţionale de marketing. Site-urile reprezintă vitrine virtuale
care sunt deschise 24h/zi, timp de 7 zile/săptămână.
Orice afacere digitală promovată prin intemediul Internetului, Intanetului sau Extranetului
se caracterizează printr-o vizibilitate mai mare, creand astfel mai multe oportunităţi de atragere
a clienţilor la costuri relativ reduse. Niciodată nu afost mai simplu pentru un debutant în afaceri
să se adreseze unei mase atât de mari de potenţiali clienţi, fără a fi nevoit să realizeze investiţii
costisitoare în infrastructură sau evitând costurile copleşitoare de comercializare.
În Comerţul Electronic de tip business to business (B2B), cumpărătorii şi vânzătorii sunt
organizaţii de afaceri. B2B cuprinde aproximativ 85% din volumul comerţului electronic.
Acesta acoperă un spectru larg de aplicaţii care permite unei întreprinderi de a forma relaţii
electronice cu distribuitorii săi, revânzătorii, furnizorii, clienţii şi alţi parteneri. Organizaţiile
pot utiliza B2B pentru restructurarea lanţurilor lor de aprovizionare şi relaţiile lor partenere.
Vânzătorul foloseşte comerţul electronic să crească vânzările, să reducă cheltuielile de
vânzare şi de publicitate, să crească viteza de livrare, precum şi să reducă costurile
14
administrative.
Tehnologia comerţului electronic poate scurta durata ciclului de cumpărare. Achiziţiile
publice, denumite e-achiziţii includ achiziţionarea de mărfuri şi materiale, precum şi
aprovizionarea, negocierea cu furnizorii, plata bunurilor, tranzactiile online şi realizarea
aranjamentelor de livrare.
Tendinţele principale din punct de vedere informaţional-managerial privesc conturarea
întreprinderii virtuale, dematerializarea şi dezintermedierea informaţiilor, cristalizarea
managementului informaţional, expansiunea comerţului electronic, proliferarea sistemelor de
comunicaţii bazate pe Internet, precum şi externalizarea, outsourcingul informational.

BLIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu, O.(2001). Sistemul Informaţional Managerial al Organizaţiei, Ed. Bucureşti


2. Gheorghe, A. Gogescu, A. Duminică, I.(2012) Online Stores:
Marketing Strategies and Techniques during the Crisis, Revista de Marketing Online
3. Rohner, K.(1999). Ciber-marketing, Ed. All
4. Zota, R. (2009). Sisteme integrate E-business. Suport curs, ASE Bucureşti
5. E-Commerce, http://www.gpec.ro/

Ad-hoc: un număr mare de furnizori potenţiali


Repetitive: furnizori tradiţionali
Strategice: furnizor unic

15

S-ar putea să vă placă și