Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Economie și Afaceri Internaționale

“Instituții și fonduri europene”

CURSUL I:
“Rolul instituţilor financiare europene în
finantarea dezvoltării și restructurării
economice”
Conf. dr. Roxana Bădîrcea
Când a apărut necesitatea instituțiilor financiare?

Nevoia de a acţiona organizat în cadrul unor instituţii financiare

internaţionale sau regionale a aparut de fiecare dată în momente în care
societatea s-a aflat în faţa unor ample transformări economice și social-
politice manifestate la nivel mondial sau la un nivel mai restrans, regional.
- La sfârșitul celui de-al doilea război mondial: FMI și BM
- în 1958 prin Tratatul de la Roma: Banca Europeană de Investiții
- la sfârsitul unui alt razboi, razboiul rece: Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare
Cum au aparut aceste instituţii, care sunt misiunile lor și mecanismele prin
care ele urmaresc indeplinirea acestor misiuni sunt întrebări ale căror
raspunsuri voi incerca sa le dezvolt în continuare.

2
 Banca Europeană pentru
Reconstrucţie și Dezvoltare
"I am sure you will all agree that the most
important event for Europe, perhaps for
the world, since the Second World War is
what is happening în eastern Europe …
What can Europe do? So much more! Why
not set up a bank for Europe."
François Mitterrand, în Parlamentul
European,, 25 Octombrie 1989

Tranziţia de la sistemul centralizat la cel de piaţă a devenit un eveniment de

importanţă majoră atât pe plan politic, cât și economic, al ultimului deceniu al
secolului al XX-lea, cuprinzând peste 1/3 din populaţia Globului, respectiv ţările din
Europa Centrală și de Est, noile state independente din fosta URSS, precum și
China, Mongolia și Vietnam. Într-un interval de timp foarte scurt (de doar 1 an) și
într-un curent de integrare europeană, a apărut și prima instituţie financiară
internaţională consacrată tranziţiei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și
Dezvoltare (BERD), orientată pe linia sprijinirii doar a ţărilor din Europa Centrală și
3
de Est.
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare
• BERD a fost creată în 1991 pentru a desfășura activități de finanțare;
• Obiectivul iniţial: să furnizeze suport pentru crearea și dezvoltarea sectorului privat
în ţările foste comuniste;
•BERD are 66 de ţări membre de pe cinci continente și două instituţii
interguvernamentale (UE și Banca Europeană de Investiţii) și sediul stabil în Londra
•a fost concepută ca obancă de dezvoltare și comercială care sa asigure resurse pe
termen mediu și lung pentru economiile ţărilor în tranzitie.
•Creată ca oinstituţie publică formată din contributia guvernelor și a Băncii
Europene de Investitii, BERD va ajuta preponderentsectorul privat , intervenţiile sale
în sectorul de stat fiind limitate, temporare și numai daca crează conditii pentru
dezvoltarea sectorului privat.
•Când anume în timp își va incheia BERD misiunea nu este mentionat în nici-un
document, însă se conturează perspectiva functionarii ei și în post-tranzitie, ca o
banca de dezvoltare multilaterală, posibil privatizată (propunere avansata și
sustinuta mai ales de SUA).

4
Membrii Băncii Europene pentru
Reconstrucţie și Dezvoltare sunt
impărtiţi în două categorii:
 1.Membri finanţatori: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cipru, Cehia,
Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Finlanda, Franţa,
Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg,
Liechtenstein, Malta, Marea Britanie, Mexic, Maroc, Olanda, Noua
Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, SUA
 2.Membri beneficiari ai investiţiilor: Albania, Armenia, Azerbaidjan,
Belarus, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Georgia,
Iordania, Letonia, Lituania, Kazashtan, Macedonia, Moldova,
Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia,
Slovenia, Tadjikistan, Turmekistan, Tunisia, Ucraina, Ungaria,
Uzbekistan, Republica Kârgâză
 Resurse BERD
 BERD a fost creată având la bază un capital de 10 miliarde ecu, ceea ce încadra
banca în rândul băncilor internaţionale de dezvoltare multilaterale mici.
 Acest capital a fost subscris de 40 de ţări, Uniunea Europeana și Banca Europeana
de Investiții. Aceasta din urma era pentru prima dată acționară la o astfel de
instituţie. Odată cu evoluţiile istorice din Europa Centrala și de Est (destrămarea
Iugoslaviei, împărțirea Cehoslovaciei) și din fosta Uniune Sovietică, BERD și-a mărit
numărul de membrii la 66.
 Capitalul subscris al BERD este de 30 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii
aparţinând SUA – 2,1 mld. euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie –
câte 2.5 mld. euro, Federaţia Rusă – 1,2 mld. euro,Canada si Spania câte 1 mld
euro Comunitatea Europeană și Banca Europeană de Investiţii - 900 mil. euro.
Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată și de calificativul acordat de
principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s și Aaa de
la Moody's.
 O caracteristica a capitalului BERD este nivelul ridicat al capitalului vărsat, 2,9
miliarde ecu (si o restanta la varsare de 13 milioane ecu) pentru un capital subscris
de 10 miliarde ecu, și nivelul scazut al rezervelor. Din acest punct de vedere, BERD
practică o politică opusă celei a Băncii Mondiale, care se bazează pe un capital mic
varsat și rezerve mari, dar acumulate în timp.
RESURSELE BERD DIN CARE ACEASTA ACORDĂ ASISTENŢĂ
FINANCIARĂ SE COMPUN DIN

•capitalul social al băncii

•fonduri împrumutate de BERD de la alte bănci sau instituţii
financiare sau atrase prin emisiuni de obligaţiuni pe pieţele
financiare internaţionale; politicile lor pe aceste pieţe sunt ghidate
de câteva obiective: obţinerea de resurse în monedele și cantităţile
necesare finanţării operaţiunilor, optimizarea costurilor, reducerea
riscurilor, creșterea lichidităţii pe piaţă.
•fonduri rambursate ca urmare a rambursării creditelor acordate,
răscumpărării obligaţiunilor sau a acţiunilor la care BERD a subscris;
•venituri din creditele acordate sau subscrierile pentru acţiuni sau
obligaţiuni emise de companiile din ţările în tranziţie (dobânzi,
dividende, cupoane);
•venituri din alte surse

7
Funcţiile BERD- economice și politice
 Funcţii economice
a) promovează prin investitori particulari înfiinţarea, îmbunătăţirea și
extinderea activităţii productive și competitive a sectorului particular, în
special întreprinderile mici și mijlocii.
b) stimulează și încurajează constituirea și dezvoltarea piețelor de capital.
c) mobilizează capitalul intern și străin și managementul competent pentru
a realiza tranziția.
d) asigură asistentă tehnică pentru pregătirea, finanţarea și implementarea
unor proiecte individuale sau componente ale unor programe de
investiții.
e) sprijină investiţia productivă, sectoarele de servicii și financiar, precum și
infrastructura adecvata daca este necesara pentru a sustine initiativa
particulara, ajutand la crearea unui mediu concurential, la cresterea
productivitătii muncii, a nivelului de trai și a condiţiilor de muncă.
f) sprijină și incurajeaza proiectele sănătoase economic, ce implică mai
mult de o ţară membră.
g) întreprinde orice alte activităţi ce contribuie la îndeplinirea acestor funcții.
Activitate mai complexă decât BIRD, CFI acționând atât ca o bancă
comercială cât și de dezvoltare.
 Functii politice

 BERD este singura instituţie financiară internațională care și-a asumat

și funcţii politice, se stabileau condiţionări politice care să ducă la
reducerea riscului acțiunilor băncii în zona și la încrederea acţionarilor.
 Astfel BERD își condiţionează ajutorul dat unui stat de respectarea
unor atribute politice precum:
a) alegeri libere;
b) guvern confirmat de organele legislative;
c) separarea între stat și partidele politice;
d) independenta justiției;
e) egalitate în fata legii;
f) datoria guvernului și a autorităților publice de a acţiona în concordanta
cu constituţia și disponibilitatea de contestare a deciziilor
administrative;
g) libertatea cuvântului;
h) libertatea mișcării;
i) dreptul proprietății private;
j) dreptul la sindicate și greva.
Functii politice
 Monitorizarea acestor elemente revine Departamentului
politic al Băncii, în stransa legatura cu alte organisme
politice internationale, cum ar fi Consiliul Europei sau
Comisia Drepturilor Omului.
 În cazul în care se constată o neîndeplinire a lor se pot
lua urmatoarele masuri:
- adresarea de recomandări;
- amânarea unor operatiuni planificate;
- suspendarea operaţiunilor.
 Pâna în prezent cea mai dură masură, de suspendare a
operaţiunilor s-a luat numai în cazul Iugoslaviei, la
începerea războiului.
 În prezent BERD furnizează asistenţă pentru dezvoltarea
economiei de piaţă în 27 de ţări din Europa Centrală și
de Est și din Asia.
 BERD este cel mai important investitor în regiune și
mobilizează importante investiţii străine directe în plus
de propriile finanţări acordate.
 BERD interacţionează și cu instituţiile publice, oferindu-
și sprijinul în procesul de privatizare, restructurare a
companiilor de stat și îmbunătăţire a serviciilor publice /
municipale.
Organizare BERD
 Organizare BERD
 Consiliul guvernatorilor - este compus din reprezentanţii tuturor ţărilor și
instituţiilor membre, la nivel ministerial (de obicei sunt ministrii de finanţe,
guvernatori ai băncilor centrale sau în mod exceptional ministrii de externe
sau de dezvoltare). Reuniunile sale au loc o data pe an cu ocazia Adunarii
admiterea de noi membrii,
generale a băncii. Atribuţiile sale privesc
dimensionarea capitalului, desemnarea administratorilor și a președintelui
BERD, aprobarea bilantului și a contului de venituri și cheltuieli, determinarea
rezervelor și stablilirea beneficiului .
 Consiliul directorilor - reprezinta cei 66 de membrii acţionari, regrupati în23
de birouri . Fiecare birou este alcătuit dintr-unul sau mai multi administratori,
locţiitorul administratorului și un asistent. Acest consiliu prezinta
particularitatea că are activitate
o permanenta , reunindu-se la 15 zile.
Consiliul de administratie este responsabil cu conducerea operatiunilor
generale ale Băncii și își exercită cu acest titlu toate puterile care i-au fost
delegate de Consiliul guvernatorilor.
 Comitetul executiv - conducerea BERD este asigurata de un președinte,
numit pe patru ani de Consiliul guvernatorilor. La propunerea sa sunt
desemnati patru vice-presedinti, fiecare conducând un departament: prim
vice-presedintele, care este american, conduce departamentul bancar,
ceilalti vice-presedinti au în subordine departamentele financiar,de evaluare
a proiectelor și administrativ și de personal.
 MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE FINANŢARE ȘI
GARANTARE
 MECANISMELE CREDITĂRII
 forma de finantare cea mai usor de aplicat și este cu atat mai
utilizata cu cat ţările se afla la începutul perioadei de tranzitie.
 Credite pentru proiecte - caracteristici
 volumul creditului – proiecte de minim 25 milioane euro
 Complementaritatea- Contribuţia maximă 35 %. Restul
reprezinta fonduri proprii ale împrumutatorului sau alte
surse de finantare.
 Durata - pe termen mediu și lung, 15 ani, cu scadente și
modalitati de rambursare în functie de tipul și viaţa tehnica a
proiectului finantat.
 perioada de graţie - 1 – 3 ani, în funcţie de natura proiectului.
Sunt cazuri în care pentru a permite constituirea unui capital
circulant la nivelul investiţiei se prelungește perioada de
graţie.
 Moneda - s-a utilizat sau se utilizeaza una sau mai multe
monede ale UE, ecu sau euro sau o alta moneda acceptată
de bancă
 rata dobanzii - acorda finanţări din fondurile obtinute la o
rata a dobanzii ce reflecta dobanda pasivă, la care se adaugă
 Forme de finanţare prin credit
 Creditele directe simple - se acorda direct investitorului, fără intermediari
(spre deosebire de creditele globale) și reprezinta forma clasică a creditelor
de investitii și principala forma de creditare a proiectelor. Creditele directe
simple se pot acorda dintr-o data sau pe transe, în functie de tipul proiectului
finantat și de perioada de executie.
 Credite subordonate - aceste credite mai sunt numite și credite A/B și sunt
frecvent utilizate. Sunt derulate prin acordarea lor de către doua instituţii, în
aceleasi conditii. În acest caz, BERD negociaza conditiile de creditare și
acorda o parte din credit (A). Cealalta parte (B) este acordata de o alta
banca, dar în aceleasi conditii negociate.
 Credit revolving - se prezinta sub forma unei sume avansate de bancă, la
dispozitia debitorului și care se poate utiliza și rambursa de mai multe ori. Se
folosesc pentru a elimina discontinuitatile în furnizarea de resurse necesare
realizarii proiectului.
 Credite stand by - sunt credite fără o destinaţie precisă în cadrul proiectului,
avand un caracter de finanţare generală. Creditele stand by sunt de fapt,
niste credite de trezorerie, ce au ca scop sprijinirea proiectului pentru o
perioada mai scurta de timp (de obicei un an). Sunt mult utilizate în
perioadele post privatizare în scopul consolidarii societatii și mai putin al
extinderii ei.
 Credite globale
 În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, BERD a utilizat
sistemul creditelor globale, ce se concretizează în linii de
credit deschise unor bănci locale în scopul recreditării
proiectelor de mai mici dimensiuni.
 La început, BERD s-a orientat pentru intermedierea
creditelor sale către mari bănci straine ce operau în ţările în
tranzitie, apoi către cele locale.
 Banca intermediara este cea care analizeaza și alege
proiectele ce vor fi finantate, în conformitate cu acordul
încheiat cu BERD.
 Ea trebuie să îndeplinească în același timp încă două
condiţii: să aibă performanţele financiare cerute de BERD și
să fie auditată de o firmă internaţională de specialitate
recunoscută de către aceasta.
 Decizia de creditare se ia în baza procedurilor stabilite de
banca europeană, însă aceasta rămâne la aprecierea băncii
comerciale pentru sume mai mici de un milion euro și
 Operaţiuni de co-finanţare
 Prin intermediul acestor co-finanţări, BERD a reusit în medie un efect de
levier asupra sumelor investite de aproape trei ori, iar acesta tinde sa
creasca în conditiile în care se constată pe piata o implicare mai mare a
băncilor comerciale și o diminuare a ponderii instituţiilor de credit
internaţioale și guvernelor.
 Principalii parteneri de co-finantare:
 băncile comerciale – prin participari la creditele acordate de BERD,
cesiune de împrumuturi, obligatiuni, împrumuturi paralele și linii de
credit.
 instituţiile oficiale de co-finantare – organisme publice sau instituţii
de finantare bilaterala.
 organismele de credit pentru export – finanteaza direct și
garanteaza creditele la export și asigura investitiile. Principalele
instituţii de creditare a exportului cu care instituţiile de credit
europene au colaborat au fost Mecanismul european de credit
pentru export (ECLAT), organismul oficial de creditare a exporturilor
din Franta, COFACE, Grupul de credit pentru export al OCDE și
Eximbank din Japonia
 Operaţiuni de co-finanţare
 Principalele căi prin care se realizeaza co-finantarea sunt creditele
paralele și creditele sindicalizate.
 Credite paralele - o astfel de creditare presupune acordarea a doua
sau mai multe credite independente, negociate separat. Asta nu
inseamna ca unele conditii stabilite la unul dintre credite (cel al
BERD sau BEI în special) nu se pot extinde și la celalalt credit.
 Credite sindicalizate - atunci cand au loc creditări pentru investitii
de valori mari băncile se unesc în sindicate sau pool-uri bancare și
participă împreuna la finantare, împartindu-si trezoreria, dobanzile
și riscurile.
 Prin astfel de credite se pot mobiliza resurse importante în
favoarea unor proiecte mari, în special proiecte de infrastructură, iar
participarea BERD la un astfel de credit, ca aranjor sau chiar ca
simplu participant, oferă credibilitate sindicatului, stimulând
asocierea băncilor și acţionează în sensul reducerii riscului. BERD
acţioneaza astfel pentru susţinerea unor politici sectoriale de
modernizare sau de restructurare.
 OPERAŢIUNI DE GARANTARE
 Permit operatorilor bancari și comerciali din statele aflate în
tranziţie să desfăsoare o activitate comercială fără să imobilizeze
fonduri prea mari.
 Firmele și băncile din statele aflate în zona de acţiune a BERD
dispun de o credibilitate redusă în relaţiile cu parteneri din ţări
dezvoltate, ceea ce duce la o cerere ridicată de garanţii, sub formă
de depozite, de cele mai multe ori.
 Printr-o linie de garantare a plăţilor pentru importuri deschisă
băncilor comerciale ale importatorilor, BERD garantează plata faţă
de banca exportatorului străin.
 În cazul în care plata nu s-a efectuat, suma este plătită de către
BERD, după care este transformată automat într-un credit acordat
băncii importatorului. Condiţiile în care creditul este acordat sunt
stabilite în prealabil, la încheierea contractului de garantare.
Utilizarea sistemului de garanţii de către instituţiile europene de
credit permite acestora să intervină în redefinirea și exploatarea
mai eficientă a unor relaţii bancă – întreprindere, bancă locală –
bancă străină, stimulând relaţiile economice și participând la
modernizarea sistemelor bancare ale statelor vizate.
 INVESTITII DE CAPITAL
 O noua posibilitate de sustinere a tranzitiei de către BERD, prin investitii de capital
(participatii). Aceasta formă convine și întreprinderilor care preferă o finanţare
fără scadentă și fără dobandă. În plus acestea vor beneficia și de un transfer de
management.
 Investiţii directe
 Investitiile directe presupun interventia băncii în achizitionarea unor pachete
de acţiuni (participatii) din capitalul întreprinderilor. Întreprinderile sunt, în
general societati de marime medie, subcapitalizate, dar cu perspective de
dezvoltare. BERD are în vedere ca achiziţia de participatii sa reprezinte o
minoritate importanta din capitalul societatii și sa atragă în aceasta
operaţiune și un investitor strategic majoritar, care sa vina cu un
management de profil, reprezentand o garantie a dezvoltării societatii și care
sa-i permita băncii retragerea ulterioara din aceasta societate.
Condițiile cerute de BERD:
 participatiile pe care le achizitioneaza să nu reprezinte mai mult de 35 % din
capitalul societatii. De cele mai multe ori, participatiile BERD s-au ridicat la
nivelul de 20 %.
 rata interna de rentabilitate sa fie de cel putin 15%;
 vanzarea participatiilor detinute sa se faca într-un interval de timp cuprins
între 5 și 8 ani
 sa se angajeze numai în investitii din sectorul particular sau în curs de
privatizare
 INVESTITII DE CAPITAL
 Fonduri de investiţii
 Fondurile de investitii sunt societati formate prin asocierea mai multor
investitori care administreaza un capital comun în vederea
achizitionarii de acţiuni la societati.
 investitiile de capital sunt realizate indirect prin intermediul fondurilor
regionale și sectoriale. Acestea pot fi fonduri create de grupuri de
investitori, privaţi de cele mai multe ori, la care BERD participă cu
capital (de ex. AIG New Europe Fund) sau fonduri speciale constituite
de către BERD.
 BERD urmareste anumite criterii :
- disponibilitatea fondului de investiţii de a se implica în societati vizate
de BERD.
- experienta pe care o are acest fond în realizarea unor investitii similare,
derulate cu succes.
- accesul fondului pe pietele de operare BERD.
- angajamentul partenerilor de a disponibiliza sumele subscrise.
- prezenta reprezentantilor BERD în consiliile de administratie ale
fondurilor.
 Fondurile post-privatizare
 Fondurile post - privatizare sunt concepute pentru a
aduce capital și ajutor în gestiune la întreprinderile de
stat care au fost privatizate total sau partial în cadrul
unor programe nationale de privatizare sau prin vanzare
prin licitatie.
 Aceste fonduri post - privatizare cumpără importante
participații minoritare la societatile în dezvoltare și sunt
reprezentate în consiliile de administraţie.
 Fondul de post-privatizare are un comitet de investitii și
un comitet de supraveghere. Primul dintre ele este
însarcinat cu luarea deciziilor de finanţare. Deși
reprezentantul BERD este minoritar, el are drept de veto
asupra deciziilor luate.
 Programe Speciale de Restructurare (PSR)

 Reprezinta un instrument creat de BERD pentru sprijinirea

restructurarii în ţările Europei centrale și de est și se materializează
într-o entitate juridică ce administrează un fond de investitii și un
fond de asistență tehnică. Implicarea PSR în activitatea unei
întreprinderi dureaza doar pe perioada restructurarii, urmand ca
dupa aceea sa se retraga. Programul special de restructurare
actioneaza ca și echipele de management ale fondurilor de
investitii, doar ca pune pe primul plan restructurarea întreprinderilor
și nu performantele economice ale acestora.
 Pentru a putea beneficia de resursele Programului special de
restructurare o întreprindere trebuie sa îndeplineasca o serie de
conditii:
- sa fie irevocabil angajata într-un proces de privatizare;
- statul sa permita ca PSR sa poata controla inreprinderea;
- destinatii și angajamente clare privind utilizarea fondurilor investite;
- restructurarea pasivelor;
- utilizarea principiilor internaţionale de contabilitate;
 Fonduri de cooperare tehnică

 Programul fondurilor de cooperare tehnică al BERD

(PFCT) este finanţat prin subvenţii benevole ale
donatorilor. Acest program facilitează tranziţia spre o
economie de piaţă încurajând dezvoltarea sectorului
privat.
 Subvenţiile permit finanţarea unor servicii de consultanţă,
care să ajute clienţii BERD să pună pe picioare proiecte
care să faciliteze procesul de tranziţie.
 Programul ajută, de asemenea la intărirea instituţiilor,
pentru a crea programe în domeniul juridic și cel al
reglementărilor
 ASISTENTA BERD
 Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare conlucrează și
acorda asistenţă partenerilor sau clientilor săi în mai multe domenii.
 Asistenţă tehnică
 BERD actioneaza în cadrul a doua programe în scopul asigurarii unei
asistente tehnice întreprinderilor est-europene prin:
 Programul de redresare a întreprinderilor – urmareste sa ofere
directorilor generali și altor cadre din întreprinderile industriale
competente în gestiune și calificare comerciala
 Programul de servicii consultative pentru întreprinderi – acest
program al BERD este administrat de către grupul care
gestionează și programul de redresarea a întreprinderilor. El ajută
întreprinderile să-și definească nevoile în materie de servicii
consultative și să aibe acces la acestea în domenii precum studii
de piaţă, sisteme de gestiune a informaţiilor, elaborarea de planuri
de exploatare.
 Asistenţă juridică
 BERD caută să ajute la crearea unui cadru juridic
coerent în ţările în care ea opereaza, menit sa
promoveze activitatile private și realizarea
tranzitiei.
 Doua exemple sunt relevante: în Bosnia-
Hertegovina a acordat asistenta în materie de
legi pentru telecomunicatii, iar în Ukraina pentru
legi privind concesionarea serviciilor publice.
 În Romania BERD s-a implicat în legislatia privind
falimentul.
 ASISTENTA BERD
 Educaţie și pregătire profesională Programul de educatie și pregatire
profesionala a cuprins în 1997 peste 20000 de sefi de întreprinderi și bănci.
În acest scop s-au organizat seminarii impreuna cu Institutul multilateral de
la Viena, Banca Reglementelor Internaţioale, BIRD, Fondul Monetar
Internaţioal sau Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economica.
 Contracte de servicii între BERD și UE
 BERD furnizeaza servicii tehnice pentru programul Phare al Uniunii Europene.
Bazându-se pe experienta acumulata în privatizare și restructurare banca își
dă avizul consultativ asupra operaţiunilor desfasurate în cadrul programului.
În Romania aceasta cooperare a vizat un program de evaluare a nevoilor de
investitii pentru a raspunde cerintelor UE și punerea la punct a unui model de
co-finantare pentru un program de dezvoltare a echipamentelor colective
municipale.
 Asistenţă pentru siguranţă nucleară
 BERD administrează Contul pentru siguranţă nucleară (CSN), Fondul pentru
sarcofagul centralei nucleare de la Cernobîl și alte trei fonduri pentru
dezafectarea centralelor nucleare din Bulgaria, Lituania și Slovacia. în total,
statele donatoare au pus la dispoziţia acestor cinci fonduri peste 1,5 miliarde
euro. În conformitate cu regulile valabile pentru fiecare dintre cele cinci
fonduri, BERD aprobă proiecte ce urmează a fi finanţate, furnizează servicii
tehnice, juridice și administrative și dă o dare de seamă diversilor
contribuabili.
 ASISTENTA BERD

 Asistenţă pentru întreprinderi mici și mijlocii

 BERD finanteaza servicii de asistenta pentru
întreprinderile mici și mijlocii ca și pentru societatile
importante care vor sa investeasca în Europa centrala și
de est
 O bună parte dintre probleme și-au găsit soluţii complete
sau parţiale prin aceste programe de asistenţă tehnică
derulate și promovate de instituţiile de credit europene
sau de Uniunea Europeană. Rolul lor este important și în
măsura în care au eficientizat ulterior alocarea unor
fonduri financiare majore.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare
Obiectivele BERD:
• Să ajute ţările foste comuniste să se îndrepte cât mai rapid către o
economie de piaţă funcţională
• Să își asume o parte din riscurile investiţionale
• Să promoveze principii bancare sănătoase
BERD promovează:
• Reformele structurale și sectoriale
• Competiţia, privatizarea and spiritul antreprenorial
• Instituţii financiare puternice și sistemul legal - instituţional
• Dezvoltarea infrastructurii necesare sectorului privat
• O guvernare sănătoasă
• Cofinanţarea și ISD
• Mobilizarea resurselor locale de capital
• Furnizarea de asistenţă tehnică

29
BERD în România
• La sfârșitul anului 2017, Banca semnase 415 de proiecte și alocase României 7,
8 miliarde euro. Cu aceasta ocazie s-au mobilizat finanţări suplimentare în
valoare de 9,9 miliarde euro, conducând la o finanţare totală în valoare de 17,5
miliarde euro. Stocul portofoliului Băncii la finele anului 2017 era de aproape 1,78
miliarde euro și era distribuit în tranșe aproximativ egale într-o arie extinsă de
sectoare: instituţii financiare – 16%, industrie, comert, agrobusiness –36%,
energetic - 16 % și infrastructură 32%.
Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată în
septembrie 2015 și prevede: sporirea accesului la finanţare prin susţinerea
creditării și dezvoltarea pieţelor de capital, reducerea diferenţelor regionale și
creșterea incluziunii prin comercializarea Infrastructurii, creșterea
competitivităţii prin investiţii direcţionate.

30
BERD ÎN ROMÂNIA 2008-2013

31
 Proiecte BERD de succes în România
• Susţinerea privatizării cu succes a celei mai mari bănci din România– Romanian
Commercial Bank (In 2003 the EBRD agreed to buy a 25 per cent stake in BCR together
with the IFC for a combined investment of €176 million);
• Privatizarea cu succes a PETROM: - in 2002, EBRD arranged a syndicated US$ 150
million pre-privatisation corporate loan to SNP Petrom, the Bank’s largest non-sovereign
long-term syndicated loan to a state-owned company in Romania at the time.
• Furnizarea de fonduri pentru terminalul din Constanţa: - In September 2004, the Bank
granted a €16 million non sovereign loan to the Administration of Constanta Port to
finance a new barge terminal in what has been the first non sovereign guaranteed loan by
the Bank for a state owned company in the Romanian Transport sector.
• Transelectrica - Regional Transmission Line Project: - in December 2004 the Bank signed
a €23.2 million loan with Transelectrica in order to finance: (i) the Romanian part of a
110km transmission line between Oradea (Romania) and Bekescsaba (Hungary), and (ii)
the construction of a 400kV substation at Nadab along the route of the line.
• Banca Transilvania: - BT managed to implement the Mortgage Loan of €10 million in a
short period of time, reaching around 830 clients with a large geographic spread covering
32 main counties through a network of 130 branches and agencies as of end-March 2005.

33
EBRD and SME Financing Facilities

34
 EBRD Municipal and Environmental Loan Facility

EBRD Regional Investment

35
Banca Europeană de Investiţii

36
Banca Europeană de Investiții
 Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost creată în 1958, statutul
sau fiind parte integrantă a Tratatului de la Roma
 Datorită misiunii sale BEI mai este numită și Banca europeană sau
Banca comunitară.
 BEI are sediul la Luxemburg. Membrii săi sunt cele 28 de state
membre ale Uniunii Europene
 Scopul creării sale a fost acela de a susţine și ajuta la realizarea
obiectivelor actualei Uniuni Europene, acordând finanţari pe termen
lung în favoarea investiţiilor viabile.
 Ea activează pentru dezvoltarea echilibrată și pentru coeziunea
economica și socială a statelor comunitare.
 Bancase adapteaza dupa obiectivele și prioritatile Uniunii Europene
punand accentul în prezent pecrearea și consolidarea Uniunii
Economice și Monetare , atat prin activitatea sa de creditare în
favoarea dezvoltarii regionale cat și prin activitatea de împrumut
desfasurata pe pietele de capital.
 BEI a încurajat crearea unei pieţe de capital în euro solidă, lichidă și
extrem de diversificată.
 Resurse BEI
 În anul 1958 Banca Europeana de Investiţii și-a început activitatea cu
un capital subscris de cele șase state care au fondat Comunitatea
economică europeană de 1 miliard ECU. Pana în anul 1999, BEI va mai
majora capitalul în noua randuri. De patru ori aceasta majorare a însotit
intrarea unor noi membrii în Comunitate. In prezent capitalul băncii
depășește 243,2 miliarde EUR.
 Toate statele membre subscriu împreună la capitalul BEI. Contribuţia
lor se calculează în funcţie de importanţa economică a fiecărui stat în
cadrul Uniunii (exprimată prin PIB) la momentul aderării.
 Politica sa pe pieţele de capital este ghidată de următoarele obiective:
 obţinerea de resurse în monedele și cantităţile necesare finanţării
operaţiunilor,
 optimizarea costurilor,
 reducerea riscurilor,
 creșterea lichidităţii pe piaţă.
 La nivelul gestiunii resurselor, în cazul BEI s-a pus mult accent pe
diversificare. Astfel, banca a acţionat pe trei direcţii importante:
diversificarea produselor, investitorilor și pieţelor.
 CAPITALUL BEI

Country Capital (EUR mil.) Capital (%)

Germany 39,195 16.1
France 39,195 16.1
Italy 39,195 16.1
United Kingdom 39,195 16.1
Spain 23,517 9.7
Belgium 10,865 4.5
Netherlands 10,865 4.5
Sweden 7,208 3.0
Denmark 5,501 2.3
Austria 5,393 2.2
other member
23,156 9.5
states
Total 243,284 100

39
 Obiective BEI
 Având odublă natură , de instituţie europeană și de bancă, BEI îndeplinește un
rol de dirijare a investiţiilor și economiilor în sectoarele cheie ale economiei
europene.
Obiective în cadrul UE:
 coeziunea economică – misiunea de baza a BEI este de a sprijinii dezvoltarea
echilibrată a Uniunii.
 susţinerea creșterii economice și reducerea șomajului – în special după 1997,
BEI a susţinut proiecte cu mare consum de forţă de muncă în sectoare precum
cel de reţele de transport transeuropean sau cel al reamenajării urbane. Tot în
acest sens a investit și în capital uman, finanţând sectoarele educaţiei și
sănătăţii.
 susţinerea cercetării și inovaţiei - reprezintă un obiectiv mai nou, promovat în
special în urma Consiliului european de la Lisabona din martie 2000 cand s-a
formulat „Innovation 2000 Initiative”, în prezent inițiativa Strategiei Europa 2020,
O Uniune a inovării
 promovarea monedei europene – începând cu anul 1996, strategia BEI pe
pieţele de capital a avut ca obiectiv principal crearea unei lichidităţi în domeniul
instrumentelor financiare în euro pentru a permite buna funcționare a monedei
europene începând cu 1 ianuarie 1999.
 menţinerea unui parteneriat cu instituţiile Uniunii Europene
 promovarea dinamismului întreprinderilor – în special IMM
 protejarea mediului ambiant
 îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane
 Obiective BEI în afara Uniunii Europene

BEI susține politicile comunitare de cooperare și ajutor


în dezvoltarea a peste 160 de state. Aceste activități
realizate în strânsă cooperare cu Comisia europeană
sunt destinate a favoriza dezvoltare
o durabilă și a
susține eforturile îndreptate spre menținerea păcii și a
stabilităţii în aceste regiuni

 Parteneriate BEI
 cu colectivitatea bancară
 cu instituţiile Uniunii Europene
 cu băncile multilaterale de dezvoltare sau instituţiile
de credit internaţionale
 Parteneriatul cu colectivitatea bancară
 180 de bănci și instituții financiare în statele UE
 optimizarea activităţii BEI pe pieţele de capital ,
asigurând reușita plasamentelor sale și urmărirea
acestora pe piaţa secundară prin intermediul băncilor
specializate.
 finanţarea investiţiilor de mari dimensiuni prin punerea în
aplicare a uneicolecte mai largi de fonduri , care să
răspundă nevoilor proiectelor.
 amplificarea efectelor liniilor de credit pentru
colectivităţi locale și întreprinderi mici și mijlocii puse în
practică de BEI prin intermediulcreditelor globale .
 permite realizarea unormontaje financiare în cele mai
bune condiţii de rată a dobânzii și de durată.
 Cooperarea cu instituţiile europene
 Relaţia BEI cuParlamentul european este în primul rând orelaţie de
informare reciprocă , în condiţiile în care Banca realizează o dare de
seamă anuală în Parlament și poate participa la lucrările mai multor
comisii parlamentare
 Cooperarea cuConsiliul de Miniștrii privindevoluţia aplicării
politicilor comunitare din sfera sa de activitate . Președintele BEI
participă regulat la reuniuni ale Consiliului, unde el consiliază cu
privire la unele subiecte tratate (finanţarea reţelelor de transport
europene, finanţarea aderării altor state...).
 BEI participă la pregătirea lucrărilorConsiliului european pe care îl
informează cu privire la contribuţia sa la punerea în practică a
obiectivelor comunitare și dezvoltarea lor posibilă în funcţie de
nevoile economiei.
 Comisia europeană este principalul partener al BEI în sistemul
comunitar. Aceasta este reprezentată în Consiliul de administraţie
și permite o mai bună utilizare a creditelor și ajutoarelor bugetare
comune
 Relaţia vis-a-vis de Curtea de conturi a UE este una mai largă în
măsura în care aceasta nu poate controla Banca decât dacă
administrează fonduri publice ale Uniunii.
 ORGANIZARE și CONDUCERE
Consiliul guvernatorilor - reuneste miniștrii desemnaţi de către fiecare stat membru,
ca reprezentanţi legitimi. Acestia sunt în general ministrii de finanţe din statele
membre- primirea raportului anual, autorizarea activități în afara UE, creșterea
capitalului;
Consiliul de administraţie - Asigura gestiunea BEI în conformitate cu Tratatul de la
Roma, cu statutul BEI și cu directivele Consiliului guvernatorilor. În competenţa sa
intra deciziile legate de acordarea de credite, de garanţii și de activitatea BEI pe
pieţele de capital. Este format din câte un membru desemnat de fiecare stat
membru și unul de către Comisia Europeană. (29)
Comitetul director: este alcătuit din opt membrii sub autoritatea unui presedinte.
Acestia sunt numiţi de catre Consiliul guvernatorilor, la propunerea Consiliului de
administratie, pe o perioadă de sase ani. Comitetul director reprezintă organul
executiv al băncii, asigurând gestiunea afacerilor curente;
Comitetul de verificare: este alcătuit din șase membrii, numiţi de catre Consiliul
guvernatorilor pentru un mandat de șase ani fără posibilitatea reînoirii lui.
Comitetul de verificare este un organ independent, direct responsabil în faţa
Consiliului guvernatorilor, care l-a numit. Verifică regularitatea operatiunilor Băncii
prin examinarea rapoartelor auditorilor interni și externi și prin examinari în teren.
De asemenea, inspecteaza impreuna cu Curtea de conturi a Uniunii europene
proiectele finanţate din resurse bugetare comunitare.
 Misiuni
 Banca acordă finanţări, în special sub formă de credite și de garanţii,
membrilor săi sau întreprinderilor private sau publice pentru
investiţii care se vor realiza pe teritoriile statelor membre , în cazul
în care nu sunt disponibile, în condiţii rezonabile, mijloace provenind
din alte resurse.
 Cu toate acestea, prin decizia majorităţii calificate a Consiliului
Guvernatorilor la propunerea Consiliul de administraţie, Banca
poate acorda finanţări pentruinvestiţii care se vor realiza în
totalitate sau în parte în afara teritoriilor statelor membre .
 Pe cât este posibil, acordarea de credite este condiţionată de
utilizarea altor mijloace de finanţare.
 Orice întreprindere sau organism public sau privat poate adresa
direct o cerere de finanţare Băncii . Cererile pot fi adresate și prin
intermediul Comisiei sau al statului membru pe teritoriul căruia
urmează să se realizeze investiţia.
 Dacă cererile sunt adresate prin intermediul Comisiei, ele vor fi
supuse avizului statului membru pe teritoriul căruia va fi realizat
investiţia. Dacă ele sunt adresate prin intermediul statului, sunt
supuse avizului Comisiei. Dacă sunt emise direct de o întreprindere,
sunt prezentate statului membru interesat și Comisiei.
 MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE FINANŢARE ȘI
GARANTARE SPECIFICE BEI
 Program special de acţiune Amsterdam creat în 1997 având ca
obiectivsustinerea financiara a sectoarelor ce permit crearea de noi
locuri de munca , în special în domeniile întreprinderilor mici și
mijlocii, educatiei și sănătatii, mediului și retelelor de transport
transeuropene.
 Program de parteneriat public – privat (PPP) prin care sunt atrase
la co-finantarea marilor investitiisocietati private , care astfel, nu
numai ca aduc un aport suplimentar de resurse de finantare dar
contribuie și sunt implicate în planul gestiunii și exploatării
obiectivelor ceea ce conduce la aspecte pozitive în cresterea
eficientei investitiilor și exploatării lor și la nivelul calitatii serviciilor.
Prin co-finantarea partenerilor se realizeaza o împartire comună a
riscurilor (componenta de stat ducand la reducerea acestora) și
profiturilor între sectorul public și privat în baza unui cadru stabilit
initial și a unui climat de politica generala favorabil, menit sa
încurajeze astfel de initiative.
 MECANISME DE FINANŢARE BEI

 Mecanismul de pre-aderare creat în anul 1998 cand BEI

l-a creat ca un mecanism aditional de sustinere a
aderarii statelor candidate la Uniunea Europeană.
- Scopul sau imediat îl reprezintă transferul de finanţare și
experienta comunitară către proiecte vizând protectia
mediului, modernizarea industriala și extinderea
retelelor de transport transeuropene.
- Acţiunea băncii în aceasta regiune este strans
coordonata cu programul Phare, ce reprezinta a doua
sursa comunitară pentru sustinerea financiară a ţărilor
candidate la aderare. De asemenea, BEI are relatii
apropiate cu alte doua instituţii financiare internaţionale:
Banca Mondiala și Banca Europeana pentru
Reconstructie și Dezvoltare.
Mecanisme de finanţare prin capital de risc
și de garantare
 Finanţarea în cadrul acestor programe se realizează prin
Fondul European de Investiţii.
 Mecanismul european pentru tehnologie (MET) – are în
vedere finanţarea întreprinderilor mici și mijlocii din
sfera tehnologiilor noi.
 Programul plurianual pentru întreprinderi – aprobat
pentru perioada 2001 – 2005 urmărește participaţii și
garanţii din domeniul tehnologiei informaţiilor.
 Programul „Creștere și mediu” – permite garantarea
investiţiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii în
domeniile mediului și „eco-bussines-ului”
 FONDUL EUROPEAN DE INVESTIŢII
 Fondul European de Investiţii face parte din Grupul BEI, fiind
organismul Uniunii Europene specializat înoperaţiuni de capital de
risc și de garantare în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii .
 Rolul sau este complementar celui al Băncii Europene de Investiţii.
El are ca obiectiv să sprijine apariţia și dezvoltarea întreprinderi
mici și mijlocii.
 Intervenţiile sale se fac utilizând propriile resurse sau pe cele
incredinţate sub un anumit mandat de BEI sau Uniunea Europeană.
 Fondul European de Investitii a fost creat în iunie1994 avand ca
obiectiv acordarea de garantii pentru finanţări în domeniul retelelor
de transport europene și sustinerea întreprinderilor mici și mijlocii.
 Dupa 1996 el a fost autorizat sa ia și participatii, iar din 1997
participa la Mecanismul european pentru tehnologie. Din anul
2000, FEI a devenit divizia de investiţii de capital de risc a Grupului
Băncii Europene de Investiţii, preluând de la aceasta portofoliul de
clienţi.
 FONDUL EUROPEAN DE INVESTIŢII
 Se bazează pe unacţionariat tripartit , BEI fiind actionarul majoritar
deținând 60%, restul fiind deținut de Comisia Europeană 30% și alte
bănci sau instituții financiare europene 10%.
 Investiţii de capital de risc
 Mandatul încredinţat de Uniunea Europeană Fondului prevede
sprijinirea de către acesta a pieţei de capital europene. Într-o
manieră generală, Fondul are ca obiectiv de a juca un rol de
catalizator pe lângă fondurile de investiţii, pentru a le dezvolta și a
le dinamiza activitatea. Acesta mai este numit și „fond de fonduri”.
 El are în vedere următoarele tipuri de fonduri de investiţii:
• fonduri tehnologice specializate în întreprinderi aflate în fază iniţială
de dezvoltare.
• fonduri specializate în domenii industriale sau tehnologice particulare
(biotehnologie, nanotehnologie, etc).
• fonduri regionale, care sprijină dezvoltarea echilibrată a regiunilor
europene
• fonduri pentru fructificarea rezultatelor activităţii de cerecetare –
dezvoltare.
• fonduri paneuropene
 Garantarea la FEI
 În Uniunea Europeană întreprinderile mici și mijlocii
reprezintă 98 % din ansamblul întreprinderilor. Ele
reprezintă, de asemenea principalul angajator din
economie. Investiţiile la nivelul acestor întreprinderi se
sprijină în mare parte pe credite bancare, accesul lor pe
pieţele de capital fiind destul de limitat.
 Pe de altă parte, la nivelul băncilor, creditarea
întreprinderilor mici și mijlocii este considerată un
domeniu de activitate cu rentabilitate scăzută și cu un
nivel de risc relativ ridicat.
 Ţinând cont de acest context, rolul FEI de a acorda
garanţii băncilor și instituţiilor financiare care creditează
întreprinderile mici și mijlocii apare de o importanţă
crescută.
 Garantarea la FEI
 Asigurare și reasigurare de credit – în acest caz FEI
garantează un portofoliu de credite sau de operaţiuni de
leasing pentru întreprinderi mici și mijlocii, acoperind maxim
50 % din fiecare tranzacţie. Aici se încadrează și unele
operaţiuni de garantare în baza unor acorduri cu Uniunea
Europeană ce presupun garanţii date în baza capitalurilor
proprii, dar care beneficiază de încasarea primei de risc de
către Fond de la Comisia europenă, fără nici-o cheltuială la
beneficiar.
 Garantarea operaţiunilor de titlurizare – în cadrul acestor
operaţiuni, FEI furnizează garanţii asupra portofoliului de
credite către întreprinderi mici și mijlocii pentru a ridica
calitatea acestuia în vederea titlurizării sale. El își asumă
riscul nerambursării.
 Operaţiuni de finanţare structurate – pe această cale se
garantează finanţări ale unor societăţi de risc către
întreprinderi mici și mijlocii.
 Activitatea FEI în domeniul garanţiilor beneficiază de un
efect de levier direct și de catalizator de 1:50.
 Activitatea FEI în statele candidate la aderare

Această contribuţie a FEI în zona statelor candidate nu este numai de

finanţare și sprijinire a întreprinderilor, ci și de formare instituţională a
pieţelor de capital de risc și chiar de capital în general, prin eforturi în
direcţia alinierii structurilor, modalităţilor și condiţiilor diferitelor fonduri
la cele mai bune practici din fiecare sector vizat.
Acest rol este jucat de Fond nu numai în statele candidate la aderare,
ci și în spaţiul UE, în partea sa meridională, unde activitatea de capital de
risc este mai puţin dezvoltată.

https://www.youtube.com/watch?v=QyAfGCiBn

https://www.youtube.com/watch?v=dTWyVE_2Xa8

https://www.youtube.com/watch?v=cj9_KCguA3E

53
Priority Roads and Motorways Rehabilitation II – AFI Czech Republic
Date of Entry:
17/05/2005

Beneficiary: The Region of Pardubice.

The Region of Liberec.
Location:
Czech Republic - European Union. Pardubice and Liberec.

Description:
The project concerns a series of priority schemes for the rehabilitation of the regional road network.

Objectives: The project will improve traffic fluidity and safety along the Region’s road network and decrease
cost of road users (fuel and tyre consumption, maintenance, travel time).
Sector: Transports.
Transport.
Proposed EIB
finance: To be determined

Total cost: Up to EUR 40 million for the Region of Pardubice

Up to EUR 40 million for the Region of Liberec.
Environmental Current environmental impact legislation in the Czech Republic is based on the Act No 100/2001
aspects: Coll., which reflects relevant EU legislation (namely Directive 85/337/EEC as amended by
Directive 97/11/EC).
Procurement: EU Procurement Directives have been transposed into the national legislation, and the procedures
to be used will be verified during appraisal.
Status: Signed - 30/06/2005
54
 A1 Motorway - Poland
Date of Entry:
25/02/2005

Beneficiary: Gdansk Transport Company SA

Location: Poland - European Union.
Gdansk to Nowe Marzy (89.5 km)
Description:
Design, construction and operation of 152 km dual carriage motorway from Gdanks to Torun.

Objectives: The new motorway section will constitute the first step in completing of the missing link between
Gdańsk and Łódź on the way to industrial Silesia. At the same time, once the whole section
Gdańsk-Toruń is completed, it will facilitate easier access between Warsaw region and Tricity
(Gdańsk, Sopot and Gdynia).
Sector: Transports.
Road transport

Proposed EIB
EUR 525 million
finance:
Total cost: EUR 700 million
Environmental The project falls under the requirements of Annex 1 of the EU Directive 97/11 and requires full EIA
aspects: with public consultation.
Procurement:
The project has been procured as a Public Private Partnership to design, build, finance and
maintain the infrastructure based on combination of shadow toll revenues and availability and
performance payments to the concession company during a 35-year concession.

Status: Signed - 28/07/2005

55
Budapest Central Waste Water Treatment Plant Project
Date of Entry:
16/09/2004

Beneficiary:

Municipality of Budapest

Location: Hungary - European Union.

Budapest.
Description:
The project concerns the design, construction, operation and maintenance of the BCWWTP and
ancillary investments. It includes the following main investments:

Objectives: The project represents a cost-effective solution to wastewater collection, treatment and sludge
disposal in central Budapest to meet EU and Hungarian environmental standards. It is expected
that there will be indirect benefits to the city through reduced pollution of the Danube and greater
tourism potential of the riverfront.
Sector: Water, sewerage.
Environment sector.
Proposed EIB
Up to EUR 147 million.
finance:
Total cost: Approximately EUR 529 million.
Environmental
The project has been designed in full compliance with national and relevant EU environmental
aspects:
directives. Upon completion and successful start of operation wastewater generated by more than
90% of Budapest population (for the time being some 1.8 million) will be treated biologically.
56
HVB Bank Romania Global Loan II

Date of Entry: 03/02/2005

Beneficiary: HVB Bank Romania
Location: Romania - Accession Countries.

Description: Small and medium-scale projects in the field of environment protection, infrastructure,
development of a knowledge-based economy, rational use of energy, health and education in
Romania.
Objectives: The global loan would contribute to the development of term finance in Romania. Through the
financial intermediary, the global loan would provide long-term funding for eligible projects
promoted by small and medium sized enterprises (SMEs) and local municipalities/authorities/
associations.
Sector: Global loans.

Proposed EIB
Up to EUR 20 million
finance:
Total cost: EIB finances up to 50% of total project cost
Environmental The financial intermediary will be requested to ensure compliance of the sub-projects with
aspects: relevant national and EU directives, as appropriate.
Procurement: The financial intermediary will be requested to ensure compliance of the sub-projects with EU
directives, in particular for the award of public sector contracts, as may be appropriate.
Status: Signed - 15/09/2005 57
 Proiecte controversate
 M10 Motorway in Russia,
 the Gazela Bridge in Serbia
 Sava Bridge in Croatia,
 D1 Motorway in the Slovakia
 Šoštanj Power Plant in Slovenia
 Bujagali Hydroelectric Power Station in Uganda
 mining sector in Zambia, among others.