PREVENTIA

DISCIPLINA EPIDEMIOLOGIE
UMF “ Carol Davila” ,Bucuresti

Monica Delia TELEMAN

MD, MMed(PH), PhD.
monicadeliat@gmail.com
Contact: 0744-528-119
Prevention/Preventie

 Scopurile medicinei:
- Promovarea sanatatii
- Pastrarea sanatatii
- Restabilirea starii de sanatate
- Reducerea suferintei,a complicatiilor/handicapurilor.
-

Cuprinse in cuvantul “Preventie”

2
 Preventia vs Sanatate Publica
Medicina preventiva si Sanatatea publica au
obiective comune:
 Promovarea starii generale de sanatate a
populatiei,
 Prevenirea aparitiei unor boli – Preventia
specifica,
 aplicarea metodelor Epidemiologiei

3
Preventia vs Sanatate Publica
 Medicina preventiva - imbunatatirea
conditiilor de viata ale individului, prin
imbunatatirea starii sale de sanatate.

 Sanatatea Publica aplica metode organizate

de promovare a sanatatii in
comunitate/populatie.

4
Preventia
 Desfasurarea unei activitati de succes in
domeniul preventiei presupune:
 Intelegerea cauzalitatii bolilor,
 Cunoasterea factorilor implicati in dinamica
transmiterii bolilor (factorilor de risc)
 Identificarea grupurilor la risc,
 Posibilitatea detectarii timpurii a bolii si a instituirii
timpurii a tratamentului.
 Existenta unei/unor organizatii care sa planifice si sa
supravegheze aplicarea acestor masuri in grupurile
populationale la risc.
 O continua evaluare si dezvoltare a procedurilor
aplicate.

5
 Cauze care pot fi eliminate/ameliorate in
cadrul unui program preventiv

Factori:
 biologici si comportamentali

 de mediu

 imunologici

 nutritionali

 genetici

 sociali,

 spirituali.
[JF Jekel, Epidemiology, Biostatistics, and Preventive Medicine, 1996]

6
Criterii pentru Introducerea unei
boli intr-un program de preventie
 1. Importanta bolii in populatia respectiva: Prevalenta
bolii, Mb, MT, discomfort, incapacitate?

 2. Cat de buna este interventia propusa in scopul

“Preventiei primare”, dpv.al eficientei, sigurantei, cost-
beneficiu?

 3. Cat de bun este testul screening propus a fi utilizat in

preventia secundara: sensibilitate, specificitate,
simplicitate, cost, siguranta, acceptabilitate, “efectul de
etichetare”?

 4. In cazul preventiei secundare, cat de bun este

tratamentul propus dpv al posibilitatii implementarii
precoce, in stadiul timpuriu al bolii, al eficientei, al
sigurantei in administrare (riscul de efecte adverse)?

7
 Preventia primara, secundara,
tertiara
 Modelul, propus de Leavell si Clark* a influentat atat
practica sanatatii publice cat si medicina
ambulatorie.
 Modelul sugereaza ca istoria naturala a unei boli se
prezinta ca un continuum, cu starea de sanatate la
un capat si stadiul de boala avansata la celalalt
capat.
 Aplicarea celor trei nivele ale preventiei se face in
diverse etape ale acestui continuum.

* Pionieri in domeniul sanatatii publice, 1940, Harvard Columbia University, School of Public Health 8
 Istoria Naturala a Bolii*
Anterior aparitiei Boala
bolii Evolutia bolii(Patogeneza)
Interactiunea complexa Deces
dintre
Agentul Gazda Stadiu Stadiu Boala Convale Boala
timpuriu incipient avansata scenta
patogen sau Umana detectabil cronica
Factorii de clinic
risc ai bolii
Interactiune Dizabilitate
intre Gazda
si Agent
patogen/
Factori de Mediu Factori de
Vindecare
care favorizeaza risc
aparitia bolii.

 *Modificat cu permisiune dupa Leavell HR,Clark EG. Preventive Medicine for the Doctor
in His Community: An Epidemiologic Approach,3rd ed. New York: New York: McGraw Hill
Book Company; 1965, p.18.

9
 Nivele ale Preventiei
(Levels of Prevention)
 Nivele ale Preventiei: Concept introdus de
Leavell* (Leavell's levels).

 Ceea ce trebuie prevenit depinde de starea

de sanatate sau de stadiul bolii in care se
afla persoana/grupul populational la risc.

 Conceptul preventiei - definit de cele 3

nivele de preventie; primara, secundara,
tertiara,

 Adaugate mai tarziu – preventia

primordiala si preventia cuaternara.

* Pionier in domeniul sanatatii publice, 1940, Harvard Columbia University, School of Public Health 10
Nivele ale preventiei

Preventia primordiala
(Primordial prevention)

Preventia primara
(Primary prevention)

Preventia secundara
(Secondary prevention)
Preventia Cuaternara
(Quaternary prevention)
Preventia Tertiara
(Tertiary prevention)

11
Primordial prevention
 Preventia Primordiala : actiuni si masuri care
previn/limiteaza aparitia unor noi factori de risc.

 Care ar putea aparea ca urmare a modificarilor din mediul

social, economic, cultural, comportamental, mod de viata,
factori de mediu.

 Interventia principala efectuata in cadrul Preventiei

primordiale este reprezentata de educatia individuala si la
nivel populational.

 Promoveaza masuri de imbunatatire a statutului socio-

economic al populatiei - indirect si proportional legat de
anumite comportamente la risc: fumatul, consumul de
droguri, obiceiuri alimentare, sport.

12
Primordial prevention (cont.)
 Se refera la prevenirea dezvoltarii unor conditii care
favorizeaza aparitia factorilor de risc (cauzali) la
nivel populational sau in grupuri populationale, in
care acesti factori de risc nu au aparut inca.

 Utilitate in bolile cronice: de ex. multe probleme de

sanatate ale adultului (DZ, obezitate, HTA), isi au
originea in copilarie (obezitatea copilului), cand se
formeaza anumite comportamente/obiceiuri de
viata: fumatul,obiceiuri alimentare, sport.

13
Primordial prevention (cont.)
 Preventia primordiala – realizata prin activitati de promovare a
sanatatii (Health promotion), care incep din copilarie, bazate:

 pe educatie medicala adresate copiilor/parintilor, in scopul

descurajarii comportamentelor care le-ar putea afecta starea de
sanatate.

 Ex: educatie medicala, educatie sexuala,

 Programe de promovare a alimentatiei sanatoase: Politica

nationala referitoare la nivelul nutritional al alimentelor, cu
implicarea sectorului agricol, alimentar si al schimburilor
comerciale -importul-exportul alimentelor,elaborarea masurilor de
interzicere a fumatului in locuri publice..

 Alte Ex: asigurarea conditiilor corespunzatoare la locul de munca,

a conditiilor de locuit.

14
Preventia primordiala - Institutii
responsabile

 Guvernul
 Organizatii profesionale si ONG
 Spitale, policlinici, personal medical.

15
 Nivele ale preventiei
Preventia primara (pasiva, activa)
- Se adreseaza persoanelor sanatoase

Scop: scaderea frecventei de aparitie a

unor boli:
- prin eliminarea cauzelor/factorilor de risc
specifici unor boli sau
- prin cresterea rezistentei la imbolnavire.

16
Preventia primara
 Majoritatea bolilor cronice prezinta un stadiu timpuriu
in care factorii de risc contribuie la aparitia unor
modificari/anomalii ale proceselor functionale.

 De exemplu, intr-un stadiu premergator instalarii ,

Aterosclerozei, pot fi detectate valori crescute ale
LDLP, concomitent cu nivele scazute ale HDL ("good" or
"scavenger" high-density lipoprotein cholesterol).

Scopul interventiei (preventia/profilaxia primara):

modificarea factorilor de risc:
 Ex: Modificari ale stilului de viata: dieta cu consum
scazut de grasimi saturate , exercitiu fizic sustinut,
(aerobic), renuntarea la fumat.

17
 Nivele ale Preventiei
 Preventia secundara: depistarea precoce a bolilor, in
stadiul presimptomatic.
- Screening - identificarea activa a cazurilor si
- instituirea prompta a Tratamentului,

 Preventia tertiara: prevenirea complicatiilor si

limitarea consecintele fizice, psihice si sociale ale unei
boli instalate:
- Programe de Reabilitare

- Preventia cuaternara (Belgian Dr Marc Jamoulle):

- Se bazeaza pe aplicarea principiului: “Primum Non Nocere”,
se refera de la aplicarea principiilor eticii in recomandarile de
tratament medicamentos (ex. antibiotice) respectiv
chirurgical pentru a limita/evita abuzul (over-prescription). 18
 Nivele de Preventie - Leavell’s.

Stadiul bolii Nivelul preventiei Raspuns/Interventie

Anterior aparitiei bolii Preventie Primara Activitati de promovare a sanatatii

Protectie specifica

Stadiu latent de boala Preventie secundara Screening/Diagnostic

si tratament precoce

Stadiu simptomatic Preventie tertiara •Limitarea deficitelor,in stadiul

de boala simptomatic, timpuriu, de boala.
•Actiuni de reabilitare pentru stadiile
de boala avansata.

*Modificat cu permisiune dupa Leavell HR,Clark EG. Preventive Medicine for the Doctor
in His Community: An Epidemiologic Approach,3rd ed. New York: New York: McGraw
Hill Book Company; 1965, p.18.
19
Preventia primara
 Include conceptul de “sanatate pozitiva” un concept care
incurajeaza asigurarea si mentinerea unui nivel acceptabil
de sanatate, care sa permita oricarui individ sa
desfasoare o viata productiva din punct de vedere social
si economic.

1. Prin metode generale*, care sa asigure promovarea

sanatatii, a starii de bine, (quality of life) (Health
promotion): ex. scaderea in greutate, exercitiul fizic,
evitarea fumatului, a consumului de droguri, a
consumului in exces de bauturi alcoolice, ”safe sex”.

*Promovarea unor informatii care sa creasca capacitatea de control a

populatiei asupra factorilor care le pot influenteaza starea de
sanatate (factori determinanti),
20
Preventia primara
2. Protectia specifica: Reducerea susceptibilitatii
organismului gazda:

1a. Imunizarea: Programele nationale de vaccinare:

- cel mai bun exemplu al modului de actiune al preventiei
primare
- cu rol în prevenirea epidemiilor cauzate de boli controlabile
prin vaccinare.
- importanta cercetarii şi a dezvoltarii continue, in scopul
elaborarii de noi vaccinuri : dezvoltarea unui vaccin gripal
eficient.

1b.Prevenirea/tratamentul malnutritiei şi al deficitului de

Micronutriente:
- scop: stimularea sistemului imunitar individual, metode ce
au dat rezultate in stopare/incetinirea transmiterii unor
infectii cum ar fi TB, in special in tari in curs de dezvoltare.

21
 Preventia Primara
Asigurata prin
Promovarea sanatatii
(Health
Promotion)
Health education
Educatie medicala
Environmental modifications
Modificari ale conditiilor de mediu
Nutritional interventions
Interventii nutritionale
Life style and behavioral changes
Modificari ale conditiilor de trai
si comportamentale
Protectie specifica
Specific protection
Immunization and seroprophylaxis
chemoprophylaxis
Use of specific nutrients or supplementations
Protection against occupational hazards
Safety of drugs and foods
Control of environmental hazards,
e.g. air pollution
-Imunizare si seroprofilaxie
-Chimioprofilaxie
-Utilizarea unor substante nutritive si suplimente specifice
-Masuri de protectia muncii
-Asigurarea sigurantei medicamentelor si alimentelor
-Controlul factorilor de risc din mediul inconjurator:
(ex controlul poluarii)
22
Preventia primara
1. Promovarea sanatatii (Health promotion): a-f
a. Controlul/Eliminarea agentului patogen:
- controlul agentilor patogeni în rezervorul natural,
- Ex. supravegherea şi controlul permanent al fermelor de
vite, pentru a elimina riscul de aparitie a Brucelozei la om.

b. Protecţia mediului înconjurător:

- asigurarea normelor de igiena a alimentatiei

- a resurselor de apa potabila:ex.mentinerea unor

circuite separate pentru apa potabila si apa de canalizare.

23
Preventia primara (Health promotion)
c. Măsuri adresate căii de transmitere a infecţiei:
- măsuri adresate controlului insectelor vectoare
- scopul prevenirii unor boli cum ar fi infecţia cu virusul
West Nile, infecţie emergenta, apăruta în America de
Nord.
- măsuri adresate controlului rozătoarelor vectoare,
pentru prevenirea unor boli cum ar fi Leptospiroza şi
Salmoneloza.
- măsuri pentru modificarea comportamentelor
populaţionale, în vederea eliminării factorilor de risc ce
expun la boli cu transmitere sexuală (HIV, HVB, HVA):
practicarea sexului protejat “safe sex”,
controlul/eliminarea administrării de droguri pe cale IV.
- igiena individuală, o metodă simplă dar eficace în
prevenirea apariţiei bolilor transmisibile.

24
Preventia primara (Health promotion)

d. Educatie medicală adresata comunitatii:

- promovarea unor programe de control al vectorilor, cu
accent pe importanta metodelor de protectie individuala
- Ex. utilizarea substantelor de respingere (repellents) a
vectorilor precum si al utilizării corturilor/plaselor împotriva
tantarilor.

- importanta igienei personale si a igienei alimentare, ca mod

de prevenire al gastroenteritelor/infectiilor cu cale de
transmitere digestiva.

- accentuarea importantei aderarii la Programul National de

Vaccinare/campaniile de vaccinare.

25
Preventia primara (Health
Promotion)
e. Utilizarea prudentă a antibioticelor pentru a
preveni aparitia tulpinilor rezistente.

- Studii efectuate asupra modului de utilizare al

antibioticelor în spitale:

- incorect, într-o proportie ce variază între 41 şi 64%

din cazuri.

- utilizarea criteriilor diferite de evaluare face dificila

compararea acestor date.

26
 Preventia primara
Utilizarea prudenta a antibioticelor pentru a preveni
aparitia tulpinilor rezistente.

După recomandările lui Reese şi Betts*,folosirea corectă a

antibioticelor, comportă respectarea următoarelor norme:

- stabilirea unor indicatii corecte, in functie de tabloul

clinic;

- recoltarea obligatorie a produselor patologice

necesare diagnosticului microbiologic corect;

- cunoasterea microorganismelor care pot produce, cu

cea mai mare probabilitate, infectia incriminata;

*Antibiotic use. Reese şi Bett’s practical approach to Infectious Diseases, Wolters Kluwer, Lippincott Williams & Wilkins, chapter 27.
27
 Preventia primara
Utilizarea prudenta a antibioticelor pentru a preveni
aparitia tulpinilor rezistente.

Alegerea antibioticului in functie de:

- usurinta administrarii,
- toxicitate (redusa),
- cost redus,
- cale de administrare a dozelor şi durata tratamentului;
- aspecte de rezistenta,

- Reevaluarea tratamentului, dupa obţinerea rezultatelor

culturilor bacteriene, (evaluare la 48 ore)!!
- se modifica corespunzator, în cazul în care exista/se instaleaza
rezistenta antimicrobiana.

28
 Preventia primara
Utilizarea prudenta a antibioticelor pentru a preveni
aparitia tulpinilor rezistente.

- Administrarea antibioticelor, trebuie sa fie conditionată de

cautarea exhaustiva* si minutioasa a agentului
determinant al infectiei, atat clinic cat mai ales
microbiologic.

- În cazurile în care acest lucru nu este posibil, sau pana la

obtinerea rezultatelor microbiologice, este admisa
folosirea “empirica” a antibioticelor, tinând cont de
germenii implicati mai frecvent în diversele localizari ale
infectiei.

*Rugină S. Infecţii nosocomiale, De la Concepte la Practică. Ed. Muntenia, Constanţa, 2004.

29
 Preventia primara
Utilizarea prudenta a antibioticelor pentru a preveni
aparitia tulpinilor rezistente.

- Trebuie să se tină cont de faptul ca tratamentul empiric (sau de

“prima intentie”) nesupus reevaluării clinico-microbiologice, se soldeaza
cu un procent ridicat de esecuri (49%), în episoadele de bacteriemie
de origine neprecizata.

Gowen*, semnaleaza legatura temporală stabilita între:

- cresterea consumului de antibiotice şi cresterea prevalentei
rezistentei unor germeni la aceste antibiotice.

*Rugină S. Infecţii nosocomiale, De la Concepte la Practică. Ed. Muntenia, Constanţa, 2004.

30
Preventia primara

f. Imbunatatirea conditiilor sociale de viata

– conditie esentiala pentru scaderea incidentei si

severitatii infectiilor emergente si recurente.

- determinantii sociali majori, cu rol important în aparitia

infectiilor emergente si recurente sunt reprezentasi de
aceleasi variabile cu rol critic in insasi dezvoltarea,
viabilitatea si viitorul societatii.

- oportunitatea de a influenta simultan atat frecventa de

aparitie a bolilor emergente, cat si viitorul planetei.

31
 Factori sociali determinanti in aparitia infectiilor
emergente si recurente *

Creşterea populaţiei
Încălzirea globală
Activităţi umane:
- Industrializarea; Urbanizarea; Construirea digurilor; Irigaţiile; Turism; Razboaie; -
Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, care contaminează mediul inconjurator;
Relocarea animalelor; Raspandirea Infectiilor cu transmitere sexuala.

Saracia şi malnutriţia.
Numarul crescut al refugiatilor si al persoanelor care isi părăsesc locuintele din diverse
motive si traiesc în conditii necorespunzatoare.

Cresterea numarului de persoane varstnice.

Bioterorismul.

*Louria DB, Emerging and re-emerging infections: the societal determinants. Futures, 2000; 32(6): 581-94.
32
 Factori incriminati în emergenta şi recurenta
agentilor patogeni umani**

Scor* Factori
1 Modificări în utilizarea terenului agricol sau a procedurilor agricole utilizate

2 Modificări demografice şi sociale.

3 Starea de sănătate precară a populaţiei (malnutriţie, HIV)

4 Proceduri medicale şi intraspitaliceşti noi

5 Evoluţia agenţilor patogeni (ex. polirezistenţă microbiană, virulentă

crescută).
6 Contaminarea surselor de hrană şi apă.

7 Intensificarea călătoriilor internaţionale

8 Programe de sănătate publică necorespunzătoare.

9 Schimburi economice la nivel internaţional

10 Modificările climei
*Scorul este derivat corespunzător numărului de specii patogene asociate unui anumit factor,
de la factorul care determină apariţia emergentă/recurenta celui mai mic număr de agenţi patogeni
la cel care determină apariţia celor mai mulţi patogeni.

**Colwell RR, Clayton RA, Ortiz-Conde BA et al.The microbialspecies concept and biodiversity. In: Hawksworth D,
Allsopp D, Colwell RR: Biodiversity of microorganisms and its relevance.Wallingford, UK: CAB International, 1994; 3-15. 33
Preventia primara
g. Asigurarea unor programe functionale de sanatate
publica:
- Supravegherea bolilor transmisibile,
- cu aplicarea masurilor corespunzatoare de prevenire si
control.

- deficientele care apar în sistemul de supraveghere pot da

nastere unor epidemii importante,
-
 problemele existente la ora actuala - programe de
sanatate publica insuficient finantate (lipsa sustinerii
politice – political will).

 Elaborarea unui sistem eficient de supraveghere a bolilor

transmisibile, la nivel global. (IHR)

34
The story of Cholera

 https://youtu.be/jG1VNSCsP5Q
36
2 Strategii de aplicare in practica a Preventiei
primare (OMS)

a. Strategia populationala (mass strategy)

(Strategie de masa, adresata populatiei bazata
pe educatie medicala),
a.

b. Strategia adresata grupurilor de risc.

(Strategia pentru persoane cu risc crescut)
(se bazeaza pe Educatie medicala si
Tratament).

37
a. Strategia populationala
Population (mass) strategy

 “Strategia populationala" – adresata intregii

populatii, indiferent de nivelul de risc individual.

 Aplica masuri de educatie medicala (Health

Education) cu cost redus, neinvazive.

 De ex studiile au demonstrat ca o scadere moderata

a mediei valorilor TA sau a nivelului de colesterol
(Colesterol total,LDL) poate produce o scadere
marcata a incidentei bolilor CV.

 Aceasta strategie se adreseaza modificarilor

comportamentale:, stil de viata, socio-economic.

38
Factori de Risc
 Cunoasterea factorilor de risc si a comportamenteleor care
induc un risc trebuie identificate pentru ca persoanele sa
poata beneficia de Preventia primara

 Exemple de factori de risc care nu se pot controla:

 Varstnicii au un risc mai mare de a dezvolta fractura de col
femoral, dupa o cadere,
 Barbatii au un risc mai mare decat Femeile de a dezvolta
HTA,
 Riscul de aparitie al cancerului de san la o persoana de
gen feminin este mai mare daca mama persoanei
respective prezinta in antecedente acest diagnostic.
Comportamente la risc
 Comportamente la risc care pot beneficia de Preventia
Primara:
 Activitate fizica scazuta la varsta copilariei poate duce la
aparitia obezitatii
 Practicarea sexului neprotejat creste riscul transmiterii
ITS.
 Fumatorii au un risc crescut de dezvoltare a unor tipuri de
cancer.
Preventia Primara in Dezastre
naturale
 Managementul riscului cuprinde
 Evaluarea riscului de aparitie a unui dezastru intr-
o populatie
 Evitarea aparitiei dezastrelor, de exemplu alunecari
de teren, inundatii prin evaluarea si luarea de
masuri din timp, in scopul prevenirii aparitiei
acestora.
 Reducerea riscului: scaderea impactului,
constructii mai rezistente la vant si apa/inundatii.
 Limitarea riscului: incercarea de restrange
impactul, dupa aparitia dezastrului din punct de
vedere al raspunsului rapid si al reluarii cat mai
rapida a activitatii normale in zona de impact.
2. Strategia adresata grupurilor de risc.
(High -risk strategy)

 Asigura acordarea asistentei medicale persoanelor

cu risc crescut de dezvoltare a unei boli.(ex
screeningul pentru colesterol in randul copiilor este
limitat la cei care provin din familii cu risc crescut).

 Necesita aplicarea metodelor clinice optime pentru

identificarea persoanelor la risc.(pasiv, activ)

 Implica Educatie Medicala +Tratament

 necesita investigatii de laborator – cost crescut,

metode invazive.

42
Preventia secundara
 Totalitatea activititatilor/procedurilor/investigatiilor
care opresc evolutia bolii la un stadiu incipient, inainte
de instalarea modificarilor patologice.

 detectarea modificarilor la nivel homeostatic, compensatoriu,

intr-un stadiu in care modificarile morfologice si biologice se
afla inca intr-un stadiu reversibil.

 interventii specifice: diagnostic precoce (ex. Teste screening,

depistare activa a cazurilor (case finding….) si tratament
precoce, adecvat.

 Ex: screeningul pentru diverse forme de cancer permite:

- diagnosticul timpuriu (inainte de aparitia simptomelor
clinice) si tratamentul precoce la persoane aparent sanatoase
– imbunatateste mult prognosticul bolii.

43
44
Preventia secundara.
 Controale planificate de screening pentru a detecta boala
in stadii incipiente (de ex Mamografia pentru detectia
cancerului de san).

 Dieta si program de exercitii fizice pentru a scadea riscul

de aparitie al unui nou IM sau AVC dupa ce pacientul a
prezentat un prim episod.

 Luarea unor masuri de preventie la locul de munca, cu

eliminarea factorilor de risc identificati in cursul unui
accident de munca pentru ca persoana care a suferit
accidentul de munca sa isi poate relua activitatea si sa o
desfasoare in siguranta.

45
 Preventia secundara
 Mai tarziu, in stadiul de boala manifesta, aplicarea
principiilor preventiei secundare are rolul de a:
 limita/scurta intervalul de timp de incapacitate/handicap si
 a prevenii complicatiile bolii.

 Ex: Tratamentul cu Aspirina in boli arteriale.

 Beta-blocanti si inhibitori de ACE (angiotensin-converting
enzyme) dupa IMA (infarct miocardic acut).
 Renuntarea la fumat in BPOC si in boli CV.
 Tratamentul hipercolesterolemiei, al HTA, dupa instalarea
cardiopatiei ischemice.

46
Investigatia epidemiologica

 Actiunile de preventie si control, implementate

protejeaza ceilalti membrii ai comunitatii se previne
transmiterea infectiei in comunitate).

 Masuri de preventie secundara pentru

cazurile de boala si preventie primara
adresata potentialilor contacti.

47
Preventia secundara
 Elaborarea unui sistem de supraveghere si
control al bolilor transmisibile, eficient la
nivel national si global, dupa evolutia
unor epidemii - esenţial pentru a permite
aplicarea metodelor prevenţiei primare si
secundare.

48
 Controlul unei boli infectioase se axeaza in
principal pe interventii ale preventiei primare sau
secundare dar de obicei majoritatea programelor
combina ambele nivele de preventie.

control

eliminare

eradicare

49
 Controlul bolilor infectioase (2 C + 2 P)
(or 4 “C”)

Control

Cazuri Contacti Purtatori Populatie

Cases Contacts (Carriers) (Community)

Diagnostic
Notificare
Investigatia Epidemiologica
Izolare Carantinare Detectare, si
Si Masuri de Control
(mentinerea tratament
Dezinfectie
sub observatie)
Tratament Chimioprofilaxie
Urmarire
Externare

50
Eliminarea unei boli
(Disease Elimination)

 Intre controlul si eradicarea unei boli un pas

intermediar este constituit de “eliminarea regionala”
= intreruperea lantului de transmitere a unei boli
intr-o regiune (ex. eliminarea rujeolei, polio,
difteriei, din multe zone geografice).

 Eliminarea regionala reprezinta un precursor

important al eradicarii unei boli.

51
 Eradicarea unei Boli
(Disease Eradication)
 Eradicare - a taia din radacina (literally means to
"tear out by roots“).

 Terminarea/lipsa oricarei posibilitati de transmitere a

unei bolii datorita exterminarii agentului patogen, ca
urmare a activitatilor de supraveghere si control
instituite.

 Termen absolut "all or none" , - “totul sau nimic”

inexistenta/absenta infectiei la nivel international.

 La ora actuala singura BI eradicata este variola.

(smallpox).

52
 Preventia Tertiara
 Totalitatea activitatilor/procedurilor efectuate pentru
pacientii cu boala manifesta clinic - pentru limitarea
consecintele fizice si sociale.

- Programe de Reabilitare (pentru deficite, incapacitati,

handicap) pentru a readuce pacientul la un nivel
functional optim.

53
54
Preventia tertiara
 Scop: utilizarea la maxim a capacitatilor unui
pacient, in scopul reinserarii sociale, obtinerii unui
loc de munca..

 Ex: gimnastica medicala pentru pacienti cu AVC,

programe de fitness pentru pacienti cu IM,
instituirea unor centre de dezalcoolizare.

55
Deficit/Incapacitate/Handicap

Pot fi de ordin:
 fizic, cognitiv, mental, senzorial,
emotional, de dezvoltare.
 sau o combinatie a acestora.

56
Impairment (Deficienta/Deficit)
 “Orice pierdere sau anormalitate a functiilor
fiziologice, psihologice sau al structurilor
anatomice”.

57
Disability (Incapacitate)
 “Restrictia sau lipsa abilitatii de a desfasura
o activitate in maniera sau in limitele
asteptate/convenite”.

58
Handicap
 “Dezavantaj datorat unor deficite sau
incapacitati, care nu permit unei persoane
sa isi desfasoare rolul normal/asteptat*, in
comunitate.”

 * conform varstei, genului,factorilor

culturali.

59
 Reabilitarea
(Rehabilitation)

Definitie:
 Utilizarea combinata, coordonata a masurilor/activitatilor
medicale, sociale, educationale, vocationale,
 pentru educarea si reeducarea unei persoane cu un
deficit/incapacitate/handicap,
 pentru a ajunge la cel mai inalt nivel de functionalitate
posibil”.

60
 Rehabilitation

Medical Vocational Social Psychological

rehabilitation rehabilitation rehabilitation rehabilitation

61
Preventia Tertiara
 Reabiltare cardiaca, programe de reabilitare dupa un
AVC , programe de reabiltare pentru managementul
bolilor cronice (ex. pentru diabet, artrita,
depresie,etc.),

 Grupuri de suport care permit membrilor sa

impartaseasca strategii pentru o imbunatatire a
stilului de viata/comportamentelor benefice,

 Programe de reabilitare vocationala, pentru

invatarea de noi aptitudini/ meserii, dupa
recuperarea dupa o boala severa.

62
Q1?

 Detectarea prin screening si

inlaturarea chirurgicala a polipilor
intestinali reprezinta un tip de
preventie ?...

63
Q2 Selectionati raspunsul adecvat:
 Considerati urmatoarele scenarii:
1. O doamna de 72 de ani, cu bronsita cronica, fosta fumatoare are ca
medicatie printre altele Atrovent si Albuterol. Care dintre interventiile
expuse mai jos s-ar putea clasifica in categoria preventiei primare
pentru aceasta persoana?
A. Reevaluarea medicatiei prescrise
B. Administrarea anuala a vaccinului gripal
C. Efectuarea spirometriei
 D. Colonoscopie la intervale stabilite de timp.
2. O persoana in varsta de 68 de ani, cu hipertensiune arteriala sta
singura intr-o locuinta personala. Identificati din ce categorie a
Preventiei fac parte masurile recomandarile mai jos de mai jos:

A. Administrare de vaccin pneumococcic
B. Mamografia
C. Educatia referitoare la siguranta locuintei pentru a minimaliza
riscurile care se pot asocia in cazul unei caderi.

64
Q3 Care dintre urmatoarele interventii
apartine Preventiei Tertiare?

 Ingrijirilor acordate in cadrul unui azil de

batrani,
 Terapia ocupationala dupa un AVC,
 Profilaxia post-expunere la infectia cu
virusul rabic,
 Tratamentul acordat in cazul unei fracturi
de col femoral,
 Tratamentul pentru hipertensiune esentiala
 Utilizarea decongestionantelor nazale

65
Q4 In care din situatiile prezentate mai jos,
se intilnesc concomitent Preventia Primara si
Preventia Tertiara?

 Tratamentul acordat in cazul unei fracturi

de col femural,
 Niciodata, deoarece Pr primara si tertiara se
exclud reciproc,
 Tratamentul acordat unui pacient cu TBC
activa
 Cand un pacient este tratat pentru cistita,
 Tratamentul acordat in cazul unui IM

66
 Q5?
 Dati exemple de diverse tipuri de preventie
(primara, secundara, tertiara) cu aplicatie
pentru fiecare dintre afectiunile/situatiile de
mai jos:
- Accidente rutiere
- Obezitate
- Hepatita cu virus A
- Hepatita cu virus B si C
- Boli cu transmitere digestiva declansate pe vase de
croaziera.
- Mortalitate datorata violentei inafara casei.

67
68
Any Questions?

 Thank you for not asking!

69
70
Stage of Level of
Disease Prevention Appropriate Response

Predisease

No known risk Primary Health promotion (e.g., encourage healthy changes in lifestyle, nutrition, and
factors prevention environment)

Disease Primary Specific protection (e.g., recommend nutritional supplements, immunizations, and
susceptibility prevention occupational and driving safety measures)

Latent Secondary Screening (for populations) or case finding (for individuals in medical care) and
Disease prevention treatment if the disease is found.

Symptomatic Disease

Initial care Tertiary Disability limitation (i.e., institute medical or surgical treatment to limit damage from a
prevention disease).

Subsequent Tertiary Rehabilitation (i.e., identify and teach methods to reduce physical and social disability)
care prevention

71