INTERDEPENDENTA DINTRE INVATAREA PRIN COOPERARE SI FORMAREA

CARACTERULUI MORAL AL SCOLARUI MIC

Numeroase studii de specialitate demonstreaza superioritatea strategiilor didactice coperante fata

de cele competitive si individuale in dezvoltarea proceselor cognitive superioare, a abilitatilor de
comunicare, in imbunatatirea motivatiei, a stimei de sine, in dezvoltarea personalitatii. Prin
introducerea si utilizarea strategiilor de invatare prin cooperare la clasa se formeaza un nou tip de
comunicare didactica ce faciliteaza formarea de abilitati de relationare, necesare integrarii intr-o
societate democratica. Daca in gradinita, activitatile desfasurate au contribuit mult la socializarea
copilului, la cultivarea placerii de a veni in contact cu alti copii si de a comunica cu ei. In scoala,
se amplifica nevoia copilului de a se afla in colectivitate, de a stabili relatii interpersona;e cu cei
de o varsta, de a forma cu ei grupuri, echipe, care sa se intreaca cu alte echipe. Interactionand si
comunicand cu ceilalti, scolarul mic ajunge sa inteleaga mai bine decat prescolarul ce inseamna
cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mandrie, modestie, etc.
In opinia mea, varsta scolara mica este optima pentru formarea notiunilor de morala, a
deprinderilor de comportare civilizata, a normelor de relationare interpersonala. La varstele mici,
copiii sunt receptivi la tot ce ii inconjoara. Aceasta fiind etapa de dezvoltare in care se formeaza
trasaturile de vointa si caracter, in care se contureaza personalitatea umana.
Conceptul de cooperare este polisemantic si se utilizeaza cel mai adesea in sfera pedagogiei
cooperarii, cu sensul unei educatii active sau al unei educatii prin cooperare. Printre valorile
promovate de educatia cooperarii regasim intrajutorarea, angajarea, deschiderea fata de ceilalti,
acceptarea diferentelor, solidaritatea, increderea, respectul,, iar interiorizarea acestor valori aduce
beneficii atat asupra elevului cat si asupra profesorului. Acest concept a fost amplu studiat de
catre numerosi cercetatatori din domeniu, dintre acestia amintesc pe Jhon Dewey, Jean Piaget,
Lev Vigotsky sau cercetatatorii scolii de la Geneva.
Invatarea prin cooperare reprezinta un mijloc care-i ajuta pe elevi sa invete. Reusita acesteia la
clasa este o activitate de durata dar care ii ajuta pe copii sa devina mai autonomi si mai
responsabili, dar si sensibili la nevoile celorlati. Elevii vor intelege prin exercitiu sa nu si
marginalizeze partenerii de lucru, sa aiba rabdare cu ei, exersandu/si toleranta reciproc.
In cadrul activitatilor de invatare cooperativa, fiecare copil se afla in compania celorlati, invata,
comunica, traieste emotii si sentimente legate fe realizarea in comun a sarcinilor propuse de catre
cadrul didactic. Acesta ajunge sa cunoasca si sa inteleaga ce importanta are grupul din care face
parte, care sunt rolurile sale in cadul acestuia, ce inseamna forta si puterea unui colectiv unit in
indeplinirea unor sarcini, care sunt obligatiile pe care le are el fata de ceilalti.
Nu in ultimul rand, valorificarea strategiilor prin cooperare declanseaza elevilor sentimente
pozitive de simpatioe, prietenie, compasiune, solidaritate, ajutor reciproc si le inabusa pe cele
negative precum invidia, dornta de autoafirmare, ingamfarea, subaprecierea celorlalti elevi. De
asemenea, le formeaza rlevilor deprinderi si obisnuinte de convetuire in colectiv, anumite
trasaturi pozitive de caacter precum deprinderea de a stabili usor relatii cu ceilalti,deprinderi de
comunicare, de consultare, de ascultare a celuilalt, de torenta fata de alte puncte de vedere.
Asadar, se poate spune, ca invatarea prin cooperare ajuta la maturizarea sociala a copiilor, la
pregatirea lor pentru sistemul complex al relatiilor sociale din care vor face parte ca obiect si ca
subiect al acestora. Se poate afirma ca, formarea unui comportament moral-civic al elevilor, desi
este un proces complex, delicat si de lunga durata, ajutat de strategiile invatarii cooperative
dezvolta elevilor concomitent ambele laturi, informatie-actiune, convingere-fapte, care in
constiinta individului se va reflecta unitar ca o expresie a cracterului moral.