MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICA MOLDOVA

Centrul de Excelență în Energetică și Electronică

Catedra Electronică

ELECTROTEHNICA
Lucrări de laborator

A realizat: elevul(va) ___________________________________

grupa _________________

A verificat: profesorul __________________________________

Chişinău, 2021
 Autori:
Șeremet Emil, inginer, profesor discipline de specialitate, grad didactic II.
Leonid Curoșu, inginer, profesor discipline de specialitate, grad didactic I.

Indicațiile metodice sunt elaborate conform Concepției generale a dezvoltării

învățămintului din Republica Moldova în baza Curiculum Modular pentru nivelul III de
învățămîntul preuniversitar. Aprobat prin ordinul Ministerului Nr 465 din 30.09.2016..
Fiecare lucrare conține întrebări de control care cuprind minimul de cunoștințe necesare
pentru admiterea la efectuarea lucrărilor de laborator respective.
Lucrările sunt destinate pentru studenții anului I simestrul II la specialitățile Teleradio
comunicații, Mașini, instalații frigorifice și sisteme de climatizare, Aparate Radioelectronice de
uz casnic.

Manualul este validat în:

Centrul de Excelență în Energetică și Electronică
Laboratorul 107
Electrotehnică și Mașini Electrice

2
 Cuprins
NORME DE SECURITATE ÎN LABORATOR 3
BIBLIOGRAFIE 3
1. Studierea standului de laborator. Masuri de protecții privind electrocutarea. 4
2. Studierea regimului de funcţionare a circuitului neramificat 7
3. Construirea diagramei potenţialelor circuitelor neramificate. 10
4. Verificarea exterimentală a teoremelor Kirchhoff 12
5. Principiul superpoziţiei 14
6. Studierea circuitului neliniar 16
7. Studierea cuadripolului 19
8. Studierea circuitului RLC - serie în curent alternative 21
9. Rezonanţa tensiunilor 25
10. Studierea circuitului RLC - paralel în curent alternativ 27
11. Rezonanţa curenţilor 31
12. Circuitul trifazat cu sarcina conectată în stea 34
13. Circuitul trifazat cu sarcina conectată în triunghi 37

NORME DE SECURITATE ÎN LABORATOR

Pentru desfasurarea în bune conditii a lucrărilor de laborator, elevii vor respecta
următoarele norme de protectie a muncii:
1. La executarea montajelor se va avea în vedere dispunerea aparatelor de măsurat astfel,
încât sa poată fi uşor manevrate.
2. Legăturile electrice trebuie să asigure un contact bun.
3. Se va realiza legarea la pământ a aparatelor şi a instalaţiilor, care necesită acest lucru
înante de inceperea lucrării de laborator.
4. Punerea în funcţiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI după
verificarea acesteia de catre professor.
5. ESTE INTERZISĂ MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE.
6. ESTE INTERZISĂ ATINGEREA PĂRŢILOR METALICE AFLATE SUB
TENSIUNE.
7. La terminarea lucrării se va întrerupe tensiunea, si NUMAI după aceea se vor desface
legăturile montajului.
La orice defecţiune apărută în instalaţia electrică în timpul lucrului se va scoate
IMEDIAT instalaţia de sub tensiune şi se va anunţa profesorul.

BIBLIOGRAFIE
1. Electrotehnica pentru liceie clasa a X. Bucureşti, 2006.
2. Horia Gavrilă. Electrotehnică şi echipamente electrice. Iaşi, 2002.
3. Mircea Popa, Constanțiu Popescu. Electrotehnică. Bucureşti, 2001.
4. Leonid Curoșu. Circuite de curent continuu. Chișinău, CMTC, 2013.
5. Leonid Curoșu. Circuite de curent alternativ. Chișinău, CMTC, 2014.

3
 Lucrarea № 1. Studierea standului de laborator. Masuri de protecții privind
electrocutarea..
Obiective: Familiarizarea cu construcţia standului şi măsurile de securitate la exploatarea
lui. Studierea parametrilor tehnici ale blocurilor funcţionale de pe stand.
Echipamentul necesar:
Standul de laborator ……………………………………………..17Л – 03 (17Д - 01)
Set de componente ……………………………………………………………...1 buc.
Placa de montare ………………………………………………………………..1 buc.
Fire de conexiune………………………………………………………………...2 buc.
Desfășurarea lucrării:
1. Studierea surselor de alimentare de pe stand.
Studierea surselor de alimentare de pe stănd. Conectați limentarea stăndului și
întrerupătorul Bp1-Bp3 (pentru stăndul 17Л – 03). Instalați comutatorul ИзмB, ИзмM
înpozițiile inducate în tabelul 1.Măsurați cu aparatul ИзмB t.e.m și limitele de reglare a
surselor de tensiunii. Datele obținute se scriu în tabelul 1.
Tabelul 1 - Parametrii surselor de alimentare
Denumirea sursei de Bornele de Date prescrise Date măsurate
alimentare conectare a Limite de Curentul maxim, t.e.m., V
voltmetrului reglare mA
Sursă de tensiune ИCH1-25V 15 20mA
Alternativă, ИCH1 15V±15%
Sursă de tensiune AB1 50mA 0-1mA 11mA
continuu, (Generator de 0-10mA
curent) ГT
Sursă de tensiune MBA-10V -15V 50mA
Alternativă, ИCH2
Sursă de tensiune ГH1 1,5-6V 500(la U=20V)
continuu, ГH1
Sursă de tensiune ГH2-10V 0…24V 200(la U=20V)
continuu, ГH2 ГH3-25V
Sursă de tensiune AB1-25V +15V 20mA
continuu, ИCH3 -15V
Sursă de tensiune ИCH4 0-100V 1mA
continuu, ИCH4
2. Măsurarea parametrilor generatorului de semnale sinusoidale.
Conectați întrerupătoarele Изм 4, ГC, asigurînd alimentarea blocurilor de măsurare a
frcvenței și a blocului generatorului de semnal. Instalați comutatorul diapazon consecutiv în
pozițiile 10Hz, 100Hz, 1kHz, 10kHz, 100kHz.Comutatorul “Rod Rabota” se instalează în
poziția generatorului de tensiune sinusoidale, poziția ГH1:1.
Tabelul 2 - Parametrii generatorului de semnale sinusoidale
Denumirea sursei Poziţia Datele măsurării
de semnal multiplicatorului Frecvenţei Amplitudinii
1 0-14Hz 0,1-4,9V
Generator de semnal
ГC 10 0-135Hz 0,1-5V

102 0-1,4kHz 0,1-5V

103 0,5-14kHz 0,1-5V

4
 104 0-100kHz 0,1-5V

 Cu manetele „Частота” şi „Амплитуда” se realizează reglarea fină a frecvenţei şi

amplitudinii semnalului în limitele fiecărui diapazon.
Comutatorul ИзмB în poziția Изм4 permite măsurarea frecvenței. Limitele de măsurare a
frecvenței se instalează cu comutatorul Изм4. Comutatorul ИзмB în poziția HCC permite
măsurarea ampitudinii. Limita de măsurare este de 5V. Măsurați cu I ZMB limitele de
reglare a frecvenței și limitele de reglare a amplitudinii pentru fiecare diapason de
frecvență.
Datele obţinute se includ în tabelul 2.
3. Măsurarea parametrilor generatorului trifazat de tensiuni.
Conrctați alimentarea stăndului și întrerupătorul ЕTH pentru alimentarea generatorului.
Instalați comutatorul AB1 ăn poziția 10V ГTH. Pentru măsurarea tensiunii de fază a
generatorului trifazat. Instalați comutatorul consecutiv în pozițiile UAN UBN UCN pentru
măsurarea tensiunilor de fază. Cu manetele „Амплитуда” reglași tensiunile fazelor A,B și C.
Măsurași cu AB1 limiteloe de reglare ale acestor tensiuni și datele obținute includețile în
tabelul de mai jos.
Datele obţinute includeţi-le în tabelul 3.
Tabelul 3 - Parametrii generatorului trifazat
Denumirea
Caracterul
sursei Frecvenţa, Hz Tensiunile Date măsurate
semnalului
de semnal
Generator de Sistem de tensiuni 50±2 UAN
tensiuni trifazate
Trifazate ГTH UBN

UCN

4. Caracteristica aparatelor de măsurat instalate pe stand.

Tabelul 4 - Parametrii aparatelor de măsurat
Denumirea aparatului Mărimea măsurată Limitele de Valoarea unei
măsurare diviziuni
Tensiune continue 0...100V
AmperVoltmetru AB1 Curent continuu 0...250mA
Tensiunea de fază, linie
U ̴ (ГTH) 0...10V

Tensiune continuu, U_ 0...50V

AmperVoltmetru AB2 Curent continuu I_ 0...250mA

AmperVoltmetru AB0 Tensiune continuu, U_ 0...25V

Curent continuu I_ 0...100μA
Rezistențe 0...100kΩ

Milivoltamperimetru MBA Tensiune alternativă, U ̴ 0...10V

Curent alternativă I ̴ 0...100mA
Curenți de linie de fază U ̴
(ГTH) 0...100mA

Frecvențmettru Изм.Ч Frecvența semnalelor, F 0...100kHz

Măsurarea parametrilor de Tensiunea alternativă a 0...25V

5
ieșire Изм.B sursei ИCH1
Curentul continuu a 0...10mA
generatorului de curent ГT 0...5V
Amplituda semnalelor 0...10V
sinusoidale, Hcc 0...25V
Tensiunea sursei, ГН1 0...100V
Tensiunea sursei, ГН2
Tensiunea sursei, ИCH4

Valoarea unei diviziuni se determină după relaţia:

Cdiv =Xn/N (1)
Unde: Xn – limita de măsurare
N – numărul de diviziuni de pe scară
Mărimea măsurată va fi:
X=Cdiv×n (2)
Unde: n – numărul de diviziuni indicate de către acul indicator
După indicele de clasă a aparatului se determină eroarea absolută:
C⋅X n
∆X = ± 100 (3)
Aici: C – indicele de clasă a aparatului;
∆X – eroarea absolută

6
 Lucrarea № 2. Studierea regimului de funcţionare a circuitului neramificat.
Obiective: Studierea regimului de lucru a unui circuit electric format din două rezistoare
conectate în serie la variaţia rezistenţei uneia dintre ele.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator…………………………………………………………………..
• Placa de montare...………………………………………………………17Л - 03/02
• Sursa de tensiune continue reglabilă…………………………….ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA…………………………………………………………..AB1
• Voltmetru V…………………………………………………………………….AB2
• Elemente de montare: R1 = 150Ω, Potenţiometru R2 = 1kΩ
Desfășurarea lucrării:
1. Montaţi pe placa de montare circuitul prezentat în figura 1 şi daţi-l profesorului pentru
verificare.

Figura 1 - Schema circuitului electric

2. Instalaţi R2 = 0 (regim de scurtcircuit). Conectaţi voltmetrul AB2 paralel sursei ГН2 şi
instalaţi pe sursă tensiunea U indicată de către profesor. Cu ajutorul miliampermetrului AB1
măsuraţi curentul I. După aceasta conectaţi voltmetrul paralel rezistoarelor R1 şi R2 şi măsuraţi
tensiunile U1 şi U2. Datele obţinute se introduc în rîndul 1 din tabelul 5.
Tabelul 5 - Datele măsurate şi calculate
Regimul Date măsurate Date calculate
Nr. de U I U1 U2 R1 R2 P1 P2 P η
d/o funcţionare V mA V V Ω Ω W W W %
1 Scurtcircuit
R2=0, I=Imax
2 Lucru
3 Lucru
4 Nominal
I=0,5Imax
5 Lucru
6 Lucru
7 Lucru in gol
R2=∞, I=0

7
 3. Repetati măsurările din p.2 pentru diferite valori în creştere ale rezistentei R2. La lucrul
în gol cînd R2 = ∞, potenţiometrul R2 se deconectează din circuit.
4. Datele calculate se determină prin formulele de calcul:
U1 U2
R1= I ; R2= I ; P1=U1I; P2=U2I; P=UI; η=
P2
⋅100 %
P
5. În baza datelor măsurate şi calculate să se construiască în 3 sisteme de coordonate
graficile următoarelor dependenţe:
a) U; U1; U2 = f (I);
b) P1; P2; P = f(I);

c) η = f(I).
Întrebări de verificare:
1. Definiţi regimul electric a elementului. Prin care parametri se caracterizează el.
2. Numiţi regimurile electrice caracteristice elementului. Daţi caracteristica fiecărui regim.
3. Pentru care elemente este inadmisibil regimul de scurtcircuit.
Construirea graficilor:

8
 Concluzii: faceţi concluziile ce se impun privind trecerea circuitului dat de la regimul de
scurtcircuit în regimul de mers în gol.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
9
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Lucrarea № 3. Construirea diagramei potenţialelor a circuitului neramificat.

Obiective: Căpătarea deprinderilor practice la măsurarea potenţialelor punctelor din
circuitul electric şi a deprinderilor în construirea diagramei potenţialelor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator......................................................................................................
• Placa de montare………………………………………………………17Л - 03/02
• Sursa de tensiune continue reglabilă………………………….. ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA……………………………………………………………AB1
• Voltmetru V……………………………………………………………………..AB2
• Elemente de montare: R1 = 100Ω R2 = 200Ω R3 = 300Ω
Desfășurarea lucrării:
1. Montati pe placa de montare circuitul electric prezentat în figura 2 şi dati-l profesorului
pentru verificare.

Figura 2 - Schema circuitului electric

2. Conectaţi voltmetrul AB2 paralel sursei ГН2 şi instalaţi pe sursă tensiunea U, indicată
de către profesor. Apoi conectaţi consecutiv voltmetrul paralel cu rezistoarele R1, R2, R3 şi
măsuraţi tensiunile U1, U2, U3. Cu miliampermetrul AB1 masurați curentul I, datele obţinute se
introduc în tabelul 6.

10
 3. Conectaţi firul ,,minus” a voltmetrului AB2 la masă (punctul 1 din schema), iar cu
firul ,,plus” a voltmetrului conectaţi-vă consecutiv în punctele 2, 3, 4, 5 din schemă şi măsurati
potenţialele V2, V3, V4, V5.
Datele obţinute se introduc în tabelul 6.
Tabelul 6 - Datele măsurate şi calculate
Date măsurate Date calculate
U I U1 U2 U3 V2 V3 V4 V5 V2 V3 V4 V5
V mA V V V V V V V V V V V

4. In baza datelor măsurate calculaţi potentialele V2, V3, V4, V5 dupa relaţiile:
V1 = 0;
V2 = V1+U=………………………………………………………………………………
V3 = V2–U1 = ……………………….................…………………………………………
V4 = V3–U2 = ……………………………………….................…………………………
V5 = V4–U3 = ………………………………………….................………………………
5. În baza datelor măsurate construiţi diagrama potenţialelor.

Concluzii: faceţi concluzie privind modul de schimbare a potenţialelor punctelor la

deplasarea prin circuit în direcţia curentului
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

11
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Întrebări de verificare:
1. Definiţi potenţialul electric. În ce unităţi se măsoară.
2. Căderea de tensiune pe un element pasiv din circuit are direcţia de la punctul cu
potenţialul mai mare spre punctul cu potenţialul mai mic. Cum se determină în care punct
potenţialul este mai mare şi în care punct potențialul este mai mic.
3. Cum se calculează potenţialele punctelor din circuitul electric neramificat.
4. Cum se măsoară potenţialele electrice unor puncte dintr-un circuit electric.

Lucrarea № 4. Verificarea exterimentală a teoremelor Kirchhoff

Obiective: Verificarea exterimentală a teoremelor 1 şi 2 Kirchhoff pentru un circuit
electric ramificat.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator......................................................................................................
• Placa de montare………………………………………………………17Л - 03/04
• Sursa de tensiune continue reglabilă… ГН1, U= 1,5...6V.,....... ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA……………………………………………………………AB1
• Voltmetru V……………………………………………………………………..AB2
Elemente de montare: R1 = 100Ω; R2 = 200Ω; R3 = 100Ω; R4 = 200Ω; R5 = 150Ω.
Desfășurarea lucrării:
1. Montaţi schema circuitului din figura 3 și prezentaţi-o profesorului pentru verificare.

Figura 3 - Schema circuitului electric

2. Conectaţi pe rând voltmetrul AB2 la bornele surselor ГН1 şi ГН2 şi instalaţi pe aceste
surse tensiunile UE1 şi UE2 indicate de către profesor. După aceasta conectaţi voltmetrul paralel
rezistoarelor R2, R3, R4 şi măsuraţi tensiunile U2, U3, U4. Cu miliampermetrul mA masuraţi pe
rînd curenţii I1, I3, si I5. Tot cu AB1determinaţi direcţia acestor curenţi. Direcţia curenţilor se ia
de la borna “+” spre borna “–” a miliampermetrului. Direcţia curenţilor măsuraţi se indică pe
schema circuitului. Datele obţinute se întroduc în tabelul 7.
12
 Tabelul 7 - Datele măsurate şi calculate

Date măsurate Date calculate

U2 U3 U4
UE1 UE2 U2 U3 U4 I1 I3 I5 U1=I1R1 U5=I5R5
I2= R 2 I3!= R 3 I4= R 4
V V V V V mA mA mA V V mA mA mA

3. Pentru nodurile 1, 2, 3, 4 din schemă şi pentru contururile a-b-1-2-a; 1-2-4-3-1; 3-c-d-4-

3; a-b-1-3-c-d-4-2-a se scriu cu litere ecuaţiile în baza teoremelor 1 şi 2 Kirchhoff. Apoi literele
se înlocuiesc cu date măsurate şi calculate şi se verifică prin cifre îndeplinirea experimentală a
teoremelor Kirchhoff.
Rezultatele se întroduc în tabelul 8.
Tabelul 8 – Verificarea experimentală a teoremelor Kirchhoff
Teorema 1 Kirchhoff Teorema 2 Kirchhoff
exprimare
Forma de

ab13cd42a
Conturul

Conturul

Conturul

Conturul
Nodul 1

3cd43
Nodul 2

Nodul 3

Nodul 4

ab12a

12431
0=U4+U3–U2
UE1=U1+U2

UE2=U4+U5

+U1+U3 -U5
I3=I4 – I5
I1=I2+I3!

I4=I5+I3!
I1=I2+I3
Litere

UE1–UE2=
Cifre

Concluzii: faceţi concluzii privind confirmarea experimentală a teoremelor Kirchhoff

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

13
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Întrebări de verificare:
1. Definţi nodul de circuit electric.
2. Definiți latura de circuit electric.
3. Definiţi ochiul de circuit electric.
4. Care ochi de reţea se numeşte independent.
5. Cum se determină numărul de ochiuri independente într-o reţea.
6. Formulaţi teorema 1 Kirchhoff.
7. Formulaţi teorema 2 Kirchhoff.

14
 Lucrarea № 5. Principiul superpoziţiei
Obiective: Confirmarea experimentală a metodei superpoziţiei (suprapunerii efectelor).
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator......................................................................................................
• Placa de montare………………………………………………………17Л - 03/04
• Sursa de tensiune continue reglabilă… ГН1, U= 1,5...6V.,....... ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA……………………………………………………………AB1
• Voltmetru V………………………………………………………………AB2 ИзмB
• Elemente de montare: R1 = 100Ω; R2 = 200Ω; R3 = 100Ω; R4 = 200Ω; R5 = 150Ω.
Desfășurarea lucrării:
1. Montaţi schema circuitului din figura 4 şi prezentaţi-o profesorului pentru verificare.
2. Cu ajutorul voltmetrului AB2 ИзмB instalaţi pe sursele ГН1 şi ГН2 tensiunile UE1 şi UE2
indicate de către profesor.
3. Exclude-ţi din circuit sursa ГН2, locul de conectare al ei scurtcircuitaţi-l. Cu miliamper-
metrul AB1 măsuraţi şi determinaţi orientarea curenţilor primi I΄1, I΄3, I΄5. Direcţia curenţilor se
ia de la borna plus a miliampermetrului spre borna minus. Cu voltmetrul AB2 măsuraţi
tensiunile U΄2, U΄3, U΄4 - căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4. În baza legii lui Ohm se
calculează curenţii primi I΄2 şi I΄4. Datele măsurate şi calculate se includ în tabelul 9.

Figura 4 - Schema iniţială a circuitului electric

Tabelul 9 - Datele măsurării şi calculelor curenţilor primi
Date măsurate Date calculate
' '

UE1 U΄2 U΄3 U΄4 I΄1 I΄3 I΄5 U2 U4

I΄2= R2 I΄4= R4
V V V V mA mA mA mA mA

4. Exclude-ţi din circuit sursa ГН1, locul de conectare al еi scurtcircuitaţi-l. Cu miliamper-

metrul AB1 măsuraţi şi determinaţi orientarea curenţilor secundari I΄΄1, I΄΄3, I΄΄5 . Cu voltmetrul
AB2 măsuraţi tensiunile U΄΄2, U΄΄3, U΄΄4 - căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4.
Aplicînd legea lui Ohm calculaţi curenţii secundari I΄΄2, I΄΄4. Datele măsurate şi calculate se
includ în tabelul 10.

15
 Tabelul 10 - Datele măsurării şi calculelor curenţilor secundari
Date măsurate Date calculate
}rSub{size8{2} over{RSub{size8{2} }{¿ }rSub{size8{4} over{RSub{size8{4} }{¿
UE2 U”2 U”3 U”4 I”1 I”3 I”5
I”2= U ¿ U ¿
I”4=
V V V V mA mA mA mA mA

5. Montaţi schema iniţială a circuitului din figura 4. Măsuraţi cu miliampermetrul AB1 şi

determinaţi direcţia curenţilor reali I1, I3, I5. Cu voltmetrul AB2 măsuraţi tensiunile U2, U3, U4,
căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4. Calculaţi curenţii reali din circuit ca suma
algebrică a curenţilor particulari. Datele măsurate şi calculate se includ in tabelul 11.
Tabelul 11 - Datele măsurării şi calculelor pentru curenţii reali
Date măsurate Date calculate
U2 I3 U4
UE2 U2 U3 U4 I1 I5 I1=I’1-I”1 I2=I’2+I”2 I3=I’3-I”3 I4=I’4+I”4 I5=I’5-I”5
UE1 I = R2
2 I = R4
4

V V V V V mA mA mA mA mA mA mA mA mA mA

Concluzii: comparînd datele măsurate şi calculate din tabelul 11 faceţi o concluzie în

privinţa confirmării experimentale a principiului de superpoziţie. Definiţi domeniul de utilizare
a metodei în rezolvarea reţelelor electrice.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

16
 Lucrarea № 6. Studierea circuitului neliniar

Obiective: Construirea caracteristicilor volt-amper a elementelor neliniare şi rezolvarea

reţelelor neliniare prin metoda grafo-analitică.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator......................................................................................................
• Placa de montare……………………………………………..…………17Л - 03/04
• Sursa de tensiune continue reglabilă……………………….…… ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA……………………………………………………………AB1
• Voltmetru V………………………………………………………………AB2 ИзмB
• Elemente de montare: RU1 RU2 RU3 RU4
Desfășurarea lucrării:
1. Montati schema din figura 5 cu elemente neliniare înseriate si prezentaţi-o profesorului
pentru verificare.

Figura 5 - Conectarea în serie a elementelor neliniare

2. Instalaţi cu ajutorul voltmetrului AB2 ИзмB tensiuni pe sursa ГН2 între 0…20V cu
pasul de vari-ere 2V. Pentru fiecare tensiune instalată cu miliampermetrul AB1 măsuraţi
curentul I1, iar cu voltmetrul V măsuraţi tensiunile U1, U2, U3.
Pe baza datelor măsurate calculaţi rezistentele elementelor RU1 şi RU2.
U1 U2
Relaţii de calcul: RU1= I 1 ; RU2= I 1
Datele măsurate şi calculate se includ în tabelul 12.
Tabelul 12 - Studierea elementelor neliniare conectate în serie
Date măsurate Date calculate
Nr. U3 U1 U2 I1 RU1 RU2
d/o V V V mA kΩ kΩ
1 0
2 2
3 4
4 6
5 8
6 10
7 12

17
 8 14
9 16
10 18
11 20

3. Pe baza datelor din tabelul 12 pe un sistem comun de coordonate să se construiască

caracteristicile volt-amper (CVA): U1=f(I1), U2=f(I1), U3=f(I1). Prin metoda grafo-analitică să se
construiască în acelaşi sistem comun de coordonate CVA rezultanta a elementelor neliniare
conectate în serie.
U3, U1, U2 (V)

I1, (mA)

4. Montaţi circuitul din figura 6 cu elementele neliniare, conectate în parallel, şi prezentaţi-

l profesorului pentru verificare.

Figura 6 - Conectarea în paralel a elementelor neliniare

5. Cu ajutorul voltmetrului AB2 ИзмB instalaţi pe sursa ГН2 tensiuni între 0…10V cu
pasul de variere 1V. Pentru fiecare tensiune instalată măsuraţi cu miliampermetrul AB1 curenţii
I2, I3, I4, iar cu voltmetrul V măsuraţi tensiunea U3.
În baza datelor măsurate calculaţi rezistenţele rezistoarelor RU3, RU4.
U3 U4
Relaţii de calcul: RU3= I 3 ; RU4= I 4
Datele măsurate şi calculate se introduc în tabelul 13.
Tabelul 13 - Studierea elementelor neliniare conectate în paralel
18
 Date măsurate Date calculate
U3 I2 I3 I4 RU3 RU4
V mA mA mA kΩ kΩ
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

6. Într-un al doilea sistem comun de coordonate să se construiască caracteristicile volt-

amper (CVA): U3=f(I3), U3=f(I4), U3=f(I2). Prin metoda grafo-analitica să se construiască CVA
rezultantă a elementelor neliniare RU3 şi RU4, conectate în paralel.
U3, (V)

I2, I3 I4, (mA)

Concluzii: faceţi concluzii privind amplasarea CVA rezultante faţă de CVA elementelor
neliniare la conectarea lor în serie şi în paralel.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

19
 Lucrarea № 7. Studierea cuadripolului.
Obiective: Determinarea experimentală a constantelor cuadripolului prin încercările lui în
gol şi la scurtcircuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator......................................................................................................
• Placa de montare……………………………………………..…………..17Л - 03/4
• Sursa de tensiune continue reglabilă……………………….…… ГН2, U= 12...24V
• Milliampermetru mA……………………………………………………………AB1
• Voltmetru V………………………………………………………………AB2 ИзмB
• Scurtcircuitari X1, X2
• Elemente de montare: R2 = 200 Ω R3 = 100 Ω R4 = 200 Ω R5 = 100 Ω
Desfășurarea lucrării:
1. Montaţi circuitul din figura 7 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

Figura 7 - Conexiunea cuadripolului în “π” sub sarcină

2. Încercarea cuadripolului sub sarcină. Cu ajutorul voltmetrului AB2 instalaţi pe sursa
ГН2 tensiunea de intrare a cuadripolului U1 în limitele 10…20V, tensiune dată de către
profesor. Conectaţi voltmetrul AB2 la ieşirea cuadripolului (bornele 3 şi 4 din schemă) şi
măsuraţi tensiunea U2. Cu miliampermetrul AB1 măsuraţi curenţii de intrare şi de ieşire I1 și I2.
Calculaţi parametrii de intrare a cuadripolului, utilizînd ecuaţiile acestuia în forma A:
U1=AU2+BI2; I1=CU2+DI2
Constantele cuadripolului A, B, C, D se determină la încercările cuadripolului în gol şi la
scurtcircuit. Datele măsurărilor şi calculelor se introduc în tabelele 14, 15 şi 16.
Tabelul 14 - Funcţionarea cuadripolului sub sarcină
Date măsurate Date calculate
U1 I1 U2 I2 U1 =AU2+BI2 I1=CU2+DI2
V mA V mA V mA

3. Încercarea cuadripolului în gol. Deconectaţi sarcina R5 de la ieşirea cuadripolului şi

conectaţi la ieşire voltmetrul AB2, așa cum este arătat în figura 12.

20
 Figura 8 - Încercarea cuadripolului în gol
Variaţi tensiunea sursei ГН2, începân de la zero, pînă cînd pe voltmetrul AB2 se va instala
tensiunea U2 din tabelul 14. Cu voltmetrul V şi miliampermetrului AB1 măsuraţi parametrii de
intrare la încercarea în gol U1g şi I1g. Pe baza acestor date calculaţi constantele A şi C ale
cuadripolului cu relaţiile:
U 1g I1g
A = U2 ; C = U2
Datele măsurate şi calculate se introduc în tabelul 15.
Tabelul 15 - Încercarea cuadripolului în gol
Date măsurate Date calculate
U2 U1g I1g U 1g I1g
A = U2 C = U2
V V mA - S

4. Încercarea cuadripolului la scurtcircuit. Ieşirea cuadripolului se scurtcircuitează prin

scurtcircuitarea X2, la ieşire se conectează miliampermetrul mA, aşa cum este arătat în figura 9.

Figura 9 - Încercarea cuadripolului la scurtcircuit

Variaţi tensiunea sursei ГН2, începân de la zero, pînă cînd la ieşirea cuadripolului se va
instala curentul I2 din tabelul 14. Cu voltmetrul AB2 şi miliampermetrului AB1 măsuraţi
parametrii de intrare la scurtcircuit U1sc și I1sc. Pe baza acestor date se calculează constantele B
şi D cu relaţiile:
U 1SC I 1 SC
B = I2 ; D = I2 ;
Datele măsurate şi datele calculate se introduc în tabelul 16.

21
 Tabelul 16 - Încercarea cuadripolului la scurtcircuit
Date măsurate Date calculate
I2 U1SC I1SC U 1SC I 1 SC
B = I2 D = I2
mA V mA Ω -

5. Calculul rezistenţelor cuadripolului: În baza datelor îcercărilor cuadripolului în „π”

la scurtcircuit, în gol şi sub sarcină se calculează rezistentele cuadripolului R2, R3, R4; puterile
consumate de caudripol în gol Pg, la scurtcircuit Psc şi sub sarcina P cu relaţiile:
R3 R3
R3 = B; R2 = A−1 ; R4 = D−1 ;
Pg = U1g·I1g; PSC = U1SC ·I1SC; P = U1 ·I1
Datele calculate şi măsurate se introduc în tabelul 17.
Tabelul 17 - Datele calculului rerzistenţelor cuadriopolului în „π”
R3 R3
R3 = B Pg = U1g·I1g PSC=U1SC·I1SC P = U1 ·I1
R2= A−1 R4= D−1
Ω Ω Ω W W W

Concluzii: Numiţi, care parametrii ai cuadripolului, se determină la încercările lui sub

sarcină, în gol şi la scurtcircuit.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

22
 Lucrarea № 8. Circuitul RLC serie în curent alternativ
Obiective: Studierea regimurilor electrice a circuitelor cu conectarea elementelor R şi L; R
şi C; R, L şi C în serie la o sursă de curent alternativ. Construirea diagramelor vectoriale pentru
fiecare tip de circuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..……………………………………………………..… 17Л - 03/5
• Generator..…………………………………………………….............ГC, U= 2...5V
• Miliampermetru de curent alternative…………………..MBAcu limita (10-100)mA
• Voltmetru electronic………………………………………………………..…B7-38
• Rezistor ...............................................................................:::::::..................R = 51Ω
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L = 1mH………… şi rezistenţa ……Rb = 4Ω
• Frecvențmetru…………………………………… Изм.Ч cu limitele (10Hz-100kHz)
• Condensator................................................................................................C = 0,1 μF
• Wattmetru ………….............................................. Изм.M cu limitele(0,1-0,25-1)W
• Scurtcircuitari X1, X2
Desfășurarea lucrării:
1. Notaţi în tabelul 18 datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 18 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MBA
Voltmetru B7-38
Wattmetru Изм.M
Frecvențmetru Изм.Ч

2. Montaţi circuitul electric din figura 10 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

23
 Figura 10 - Schema circuitului electric
3. Stabiliţi pe generator frecvenţa dată de către profesor. Cu ajutorul voltmetrului B7-38
stabiliţi pe generator valoarea tensiunii și frecvența de ieșire a generatorului ГС U=1-5V, dată
de către professor.
4. Formaţi circuitul cu rezistenţa R şi capacitatea C. Inductanţa L este deconectată, iar
locul de conectare al ei este scurtcircuitat.
5. Faceţi măsurările necesare, indicate în rîndul 1 din tabelul 19.
6. Formaţi circuitul cu rezistenţa R şi bobina de inductanţă L. Capacitatea C este
deconectată, iar locul de conectare al ei este scurtcircuitat.
7. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţa (vezi p. 3) a generatorului, faceţi măsurările date în
rîndul 2 din tabelul 19.
8. Formaţi circuitul cu rezistenţa R, bobina L şi capacitatea C.
9. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţa a generatorului (vezi p. 3), faceţi măsurările date în
rîndul 3 din tabelul 19.
10. Realizaţi calculele necesare și complectaţi tabelul 19 la compartimentul ,,Date
calculate”.
11. Utilizînd datele măsurate din tabelul 19, la o scară aleasă preventiv, construiţi diagra-
mele vectoriale pentru fiecare circuit de studiu.
Relaţii de calcul: R = UR /I; XL = UL /I; XC = UC /I; Z = U/I;
X = U24 /I; L = XL /2πf; C = 1/2πfXC; cosφ = UR /U.

Tabelul 19 - Date măsurate şi calculate

Date măsurate Date calculate

de studiu
Circuitul

cosφ
U24
UR

UC
UL

XC
XL
U

C
P

L
F

I
kHz

mH
mA

µF

---
W
V

Ω
V

--- --- --- --- ---

RC
--- --- --- --- ---

24
RL

RLC

Concluzii: faceţi concluziile necesare, privind caracterul defazajului dintre tensiunea

aplicată şi curent pentru fiecare circuit.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:

1. Numiţi circuitele ideale de curent alternative.

2. Care este defazajul dintre tensiune şi intensitatea curentului în circuitul cu:
a) rezistor ideal; b) bobină ideală; c) condensator ideal.
3. Ce se numeşte reactanţă inductivă şi cum se calculează ea.
4. Ce se numeşte reactanţă capacitativă şi cum se calculează ea.
5. Formulaţi legea lui Ohm în curent alternativ.
Diagrame vectoriale:

25
 Lucrarea № 9. Rezonanţa tensiunilor
Obiective: Obţinerea experimentală a regimului de rezonanţă în circuitul de curent
alternativ RLC serie. Ridicarea caracteristicilor de rezonanţă şi a caracteristicilor de frecvenţă
la rezonanţa tensiunilor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..……………………………………………………..… 17Л - 03/5
• Generator..…………………………………………………….............ГC, U= 2...5V
• Miliampermetru de curent alternative………………….MBA cu limita (10-100)mA
• Voltmetru electronic………………………………………………………..…B7-38
• Rezistor ...............................................................................:::::::..................R = 51Ω
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L = 1mH………… şi rezistenţa ……Rb = 4Ω
• Frecvențmetru…………………………………… Изм.Ч cu limitele (10Hz-100kHz)
• Condensator................................................................................................C = 0,1 μF
• Wattmetru ………….............................................. Изм.M cu limitele(0,1-0,25-1)W

Desfășurarea lucrării:
1. Notati in tabelul 20 datele tehnice ale aparatelor de masurat utilizate în lucrare.
Tabelul 20 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MBA
Frecvențmetru Изм.Ч
Wattmetru Изм.M

2. Montaţii schema circuitului electric din figura 11 şi prezentaţi-o profesorului pentru

verificare.

26
 Figura 11 - Schema circuitului electric

Instalația conectoarelor standului 17Л – 03 în următoarele poziții:

Conector Poziția de lucru
AB2-MBA MBA
Fx-Frc Frc
MBA Conectat
Изм.Ч Conectat
Изм.M Conectat
СЕТЬ BKЛ
3. Cu ajutorul voltmetrului B7-38 instalaţi tensiunea semnalului generatorului ГС, indicată
de profesor (in limitele 1…5V).
4. Variind cu maneta „Частота” frecvenţa generatorului ГС obţineţi regimul de
rezonanţă. La rezonanţa tensiunilor miliampermetrul MBA indică un curent maxim. Cu
voltmetrul B7-38 măsuraţi tensiunile U, UR, UL, UC, cu miliampermetrul MBA măsuraţi
curentul I, cu wattmetrul măsuraţi puterea P. Datele obţinute se trec în rîndul patru din tabelul
21. După aceasta se măsoară de pe scara generatorului frecvenţa de rezonanţă – f0.
5. Pentru aceeaşi tensiune a generatorului măsurările se repetă pentru alte trei frecvenţe
mai mici şi alte trei frecvenţe mai mari decît frecvenţa de rezonanţă. Datele măsurărilor se trec
în rîndurile 1…3 şi respectiv 5…7 din tabelul 21.
Tabelul 21 - Datele măsurate şi calculate
Date măsurate Date calculate
Nr. d/o

R XL Xc Z P QL QC S
UR

UC
UL
U

P
I

Ω Ω Ω Ω W VAr VAr VA
kHz
mA

W
V

27
 5

6. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate în tabelul 24.

Relaţii de calcul: R = UR /I; XL = UL /I; XC = UC /I; Z = U/I;
P = URI; QL = ULI; QC = UCI; S = UI.
7. Într-un sistem comun de coordinate, construiţi caracteristicele de rezonanţă, care
prezintă dependenţele: (UR, UL, Uc, I) = F(f).
Într-un alt sistem de coordinate, construiţi caracteristicele de frecvenţă, care prezintă
dependenţele: (R, XL, Xc, Z) = F(f).
Întrebări de verificare:
1. Formulaţi condiţia de apariţie a rezonanţei în circuitul RLC serie.
2. Care este defazajul dintre tensiunea aplicată şi curent în regim de rezonanţă.
3. Scrieţi expresia pentru frecvenţa de rezonanţă, de care parametri depinde ea.
4. Care valori capătă intensitatea curentului la rezonanţă.
5. Ce relaţie se este între tensiunile de pe elementele reactive ale circuitului la rezonanţă.
UR, UL, UC, (V); I (mA)

f, kHz

R, XL, XC, Z (Ω)

28
 f, kHz
Concluzii: Faceţi concluziile necesare, privind proprietăţile rezonanţei tensiunilor.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Lucrarea № 10. Studierea circuitului RLC - paralel în curent alternativ.
Obiective: Studierea circuitelor RL, RC şi RLC derivaţie, conectate la o sursă de curent
alternativ. Construirea triunghiurilor curenţilor, pentru fiecare circuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..……………………………………………………..… 17Л - 03/5
• Generator..…………………………………………………….............ГC, U= 2...5V
• Miliampermetru de curent alternative…………….… MB0-63 cu limita (10-50)mA
• Voltmetru electronic………………………………………………………..…B7-38
• Rezistor .........................................................................................................R = 51Ω
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L = 1mH………… şi rezistenţa ……Rb = 4Ω
• Frecvențmetru…………………………………… Изм.Ч cu limitele (10Hz-100kHz)
• Condensator................................................................................................C = 0,1 μF
• Wattmetru ………….............................................. Изм.M cu limitele(0,1-0,25-1)W

Succesiunea efectuării lucrării:

1. Notaţi în tabelul 22 datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 22 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MB0-63
29
 Frecvențmetru Изм.Ч
Wattmetru Изм.M

2. Montaţi circuitul electric RLC derivație din figura 12 şi prezentaţi-l profesorului pentru
verificare.

Figura 12 – Schema circuituilui electric

3. Rotind maneta „частота” a generatorului ГС, instalaţi pe generator frecvenţa, indicată
de către profesor.
4. Rotind maneta ,,Amplituda” a generatorului ГС, instalaţi cu ajutorul voltmetrului,
conectat paralel generatorului, instalați tensiunea de alimentare U, indicată de către profesor.
Faceţi măsurările indicate în rindul 1 din tabelul 23 la capitolul ,,Date masurate”.
5. Formaţi circuitul RL paralel, conectat la o tensiune alternativă. Pentru aceasta
capacitatea C se deconecteaza din schemă.
Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţă a generatorului ГС faceţi măsurarile, indicate în
rindul 2 din tabelul 23 la capitolul ,,Date măsurate”.
6. Formati circuitul RC paralel, conectat la o tensiune alternativă. Pentru aceasta
inductanţa L se deconecteaza din schemă.
Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţă a generatorului ГС faceţi măsurările indicate în rindul
3 din tabelul 23 la capitolul ,,Date masurate”.
7. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate la compartimentul „Date
calculate”. Pe baza datelor măsurate şi calculate construiţi triunghiurile curenţilor, pentru
fiecare circuit.
Tabelul 23 - Datele măsurărilor şi calculelor
Date măsurate Date calculate
Circuitul
de U f P I IR IL IC Y G BL BC P QL QC S cosφ
studiu V kHz W mA mA mA mA S S S S W Var Var VA -
RLC

RL __ __ __

RC __ __ __

30
 Relaţii de calcul:
Y=I/U ; G= IR/U; BL=IL/U; BC=IC/U; cosφ = P/S
S=UI ; P=UIR ; QL=UIL; QC=UIC.
Concluzii: Explicaţi, care este caracterul sarcinii pentru fiecare circuit.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Diagrame vectoriale:

31
 Lucrarea № 11. Rezonanţa curenţilor.
Obiective: Obţinerea experimentală a regimului de rezonanţă a curenţilor în circuitul
RLC paralel de curent alternativ. Ridicarea caracteristicilor de rezonanţă la rezonanţa
curenţilor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..……………………………………………………..… 17Л - 03/6
• Generator..…………………………………………………….............ГC, U= 2...5V
• Miliampermetru de curent alternative…………….… MB0-63 cu limita (10-50)mA
• Voltmetru electronic………………………………………………………..…B7-38
• Rezistor ..........................................................................................................R = 51Ω
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L = 1mH………… şi rezistenţa ……Rb = 4Ω
• Frecvențmetru…………………………………… Изм.Ч cu limitele (10Hz-100kHz)
• Condensator................................................................................................C = 0,1 μF
• Wattmetru ………….............................................. Изм.M cu limitele(0,1-0,25-1)W
Succesiunea efectuării lucrării:
1. Notaţi în tabelul 24 datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 24 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MB0-63
Voltmetru Изм.Ч

32
 Wattmetru Изм.M

2. Montaţi circuitul electric din figura 13 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

Figura 13 – Schema circuituilui electric

3. Cu ajutorul voltmetrului instalaţi tensiunea indicată de către profesor, a semnalului de
la ieşirea generatorului ГC.
4. Cu maneta “Частота” variaţi frecvenţa generatorului ГC pînă cînd veţi obţine regimul
de rezonanţă. La rezonanţa curenţilor curentul I, măsurat cu miliampermetrul, trebuie să fie
minim. Apoi măsuraţi mărimile de la capitolul “Date măsurate” din tabelul 25 şi datele
obţinute se trec în rîndul 4 a tabelului.
5. Pentru aceeaşi tensiune a generatorului ГC repetaţi măsurările pentru alte trei
frecvenţe mai mici şi alte trei frecvenţe mai mari decît frecvenţa de rezonanţă. Datele
măsurărilor se trec în rîndurile 1-3 şi respectiv 5-7 din tabelul 25.
Tabelul 25 - Datele măsurate şi calculate
Nr. Date măsurate Date calculate
d/0 U f P I IR IL IC Y G BL BC P QL QC S cosφ
V kHz W mA mA mA mA S S S S W Var Var VA -
1

6. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate la compartimentul „Date

calculate”.
I, IR , IL , IC
33
 Figura 14 - Caracteristicile de rezonanţă
Y,G,BL,BC

Figura 15 - Caracteristicile de frecvenţă

7. Într-un sistem comun de coordonate construiţi caracteristicile de rezonanţă
(I, IR, IL, IC)=F(f). În alt sistem comun de coordonate construiţi caracteristicile de frecvenţă (Y.
G, BL, BC)=F(f).
Relaţii de calcul:
Y=I/U G=IR/U BL=IL/U BC=IC/U P=U×IR
S=U×I QL=U×IL QC=U×IC cosφ=P/S
Concluzii: Expuneţi proprietăţile rezonanţei curenţilor

34
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Lucrarea № 12. Circuitul trifazat cu sarcină conectată în stea.

Obiective: Verificarea relaţiei dintre tensiunea de fază şi tensiunea de linie pentru

consumatorii conectați în stea. De a determina rolul firului neutru. De a construi diagrama
vectorială a circuitului.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..…………………………………...........… 17Л - 03/8 (17Д - 01/7)
• Sursă de tensiune trifazată..……………………………………..........................ГTH
• Miliampermetru de curent alternative…………MBA (comutatorul în poziția I ̴ ГTH)
• Voltmetru ………………………………....AB1 (comutatorul în poziția ̴ 10V, ГTH)
• Wattmetru …………............................... Изм.M (comutatorul în poziția Изм.M șiP)

• Elemente de montare:
sarcină simetrică - R1 = R2 = R3 = 200Ω;
sarcină nesimetrică - R1 = 100Ω, R2 = 200Ω, R3 = 300Ω.
Succesiunea efectuării lucrării:
1. Examinaţi aparatele de măsurat, necesare pentru efectuarea lucrării, stabiliţi la zero
acele indicatoare şi notaţi datele lor tehnice în tabelul 26.
Tabelul 26 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MBA
Voltmetru MB1
Wattmetru Изм.M
35
 2. Montaţi circuitul trifazat în stea cu sarcină simetrică (R1=R2=R3=200Ω) conform
schemei din figura 16 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare. Conectaţi placa de montare
la bornele A,B,C,N de pe stand. Măsuraţi cu voltmetrul AB1 tensiunile de fază UAN; UBN; UCN.
Măsuraţi tensiunile de linie UAB; UBC; UCA.
3. Cu miliampermetrul MVA măsutaţi curenţii de linie IA, IB, IC şi curentul de nul IN.
4. Cu wattmetrul Изм.M măsuraţi puterile fazelor PA; PB; PC; Calculaţi puterea consumată
de circuit după relaţia: P=PA+PB+PC. Datele măsurărilor la etapele 3, 4 şi 5 se includ în tabelul
30 cu date măsurate și date calculate.
5. Repetaţi măsurările la etapele 3, 4 şi 5 pentru sarcina nesimetrică (R1 = 100Ω, R2 =
200Ω, R3 = 300Ω) pentru cazul cînd firul neutru este şi cazul cînd acest fir lipseşte.
6. Construiţi diagramele vectoriale pentru două cazuri. Diagrama circuitului trifazat cu
sarcina simetrică R1 = R2 = R3 = 200Ω. Diagrama circuitului trifazat cu sarcina nesimetrică R1 =
100Ω, R2 = 200Ω, R3 = 300Ω cu firul neutru. Din diagramele vectoriale determinaţi prin metode
grafice curentul prin firul neutru.

Figura 16 - Schema circuitului electric

Tabelul 26 - Date măsurate şi calculate
Caracterul sarcinii

Date măsurate Date calculate

IA IB IC IN UAN UBN UCN UAB UBC UCA PA PB PC IN P

mA mA mA mA V V V V V V W W W mA W

Simetrica
R1=R2=R3=
Este

=200Ω
Simetrica
R1=R2=R3=
Nui

=200Ω

36
Nesimetrică
R1= 100 Ω

Este
R2=200 Ω
R3=300 Ω
Nesimetrică
R1= 100 Ω
Nui

R2=200 Ω
R3=300 Ω

Concluzii: Faceţi concluzie privind rolul firului neutru la conectarea în stea.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Diagrama vectorială pentru conectarea în stea cu sarcină simetrică:

Diagrama vectorială pentru conectarea în stea cu sarcină nesimetrică:

37
 Lucrarea № 13. Circuitul trifazat cu sarcina conectată în triunghi.
Obiective: Determinarea relaţiilor dintre curentul de faza si curentul de linie.
Determinarea experimentală a consecințelor ruperii unei faze asupra regimului de lucru a
consumatorilor conectați în triunghi.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.......................................................................................................
• Placa de montare..…………………………………...........… 17Л - 03/8 (17Д - 01/7)
• Sursă de tensiune trifazată..……………………………………..........................ГTH
• Miliampermetru de curent alternative…….MBA-63 (comutatorul în poziția I ̴ ГTH)
• Voltmetru ………………………………..AB1 (comutatorul în poziția ̴ 10V, ГTH)
• Wattmetru …………............................... Изм.M (comutatorul în poziția Изм.M șiP)
• Elemente de montare:
sarcină simetrică - R1 = R2 = R3 = 200Ω;
sarcină nesimetrică - R1 = 100Ω, R2 = 200Ω, R3 = 300Ω.
Succesiunea efectuării lucrării
1. Examinaţi aparatele de măsurat, necesare pentru efectuarea lucrării, stabiliţi la zero
indicatoarele şi notaţi datele lor tehnice în tabelul 27.
Tabelul 27 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru MBA
Voltmetru MB1
Wattmetru Изм.M

2. Montaţi circuitul trifazat în triunghi cu sarcină simetrică (R1 = R2 = R3 = 200Ω)

conform schemei din figura 17 şi prezentaţi-l pentru verificare profesorului.
38
 Figura 17 – Schema circuituilui electric

3. Conectaţi placa de montare la bornele A,B,C de pe stand şi instalaţi sarcina simetrică

R1 = R2 = R3 = 200Ω. Măsuraţi cu voltmetrul tensiunile de linie UAB; UBC; UCA.
4. Cu miliampermetrul MBA măsuraţi curenţii de linie IA, IB, IC.
5. Cu wattmetrul Изм.M masuraţi puterile fazelor PAB; PBC. Calculaţi puterea consumată
de circuit după relaţia: P = PAB + PBC.
6. Cu miliampermetrul MBA măsuraţi curenţii de fază I AB, IBC, ICA. Datele măsurărilor la
etapele 3, 4 şi 5 se includ în tabelul 34 la capitolul „Date măsurate”.
7. Repetaţi măsurările la etapele 3, 4, 5 şi 6 pentru sarcina nesimetrică R 1 = 100Ω, R2 =
200Ω, R3 = 300Ω, apoi pentru sarcina nesimetrică R1 = 100Ω, R2 = 200Ω, R3 = ∞.
Tabelul 28 - Date măsurate şi calculate
Date măsurate Date calculate
Caracterul UAB UBC UCA IA IB IC IAB IBC ICA PAB PBC P=PAB+PBC
sarcinii V V V mA mA mA mA mA mA W W W

Simetrică
R1=R2=R3=
=200 Ω
Nesimetrică
R1= 100 Ω
R2=200 Ω
R3=300 Ω
Nesimetrică
R1= 100 Ω
R2=200 Ω

R3 = ∞

39
 8. Construiţi diagramele vectoriale pentru gruparea în triunghi cu sarcina simetrică (R1 =
R2 = R3 = 200Ω) şi gruparea în triunghi cu sarcina nesimetrică (R1 = 100 Ω, R2 = 200 Ω, R3 =
300 Ω).
Concluzii: Faceţi concluziile, ce se impun, privind modul de schimbare a tensiunilor şi
curenţilor de linie la intreruperea unei faze la gruparea consumatorilor în triunghi.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Diagrama vectorială pentru conectarea în triunghi cu sarcină simetrică:

Diagrama vectorială pentru conectarea în triunghi cu sarcină nesimetrică:

40
41
42