GHEORGHE SARAC MINIATURI VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE SI LIEDURI - EDITURA MAGIC PRINT 2014CUPRINS PREFATA I. ROMANTE PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU (voce 1. ADIO de Jonel Bratianu .. 2. ATAT DE DULCE de George Vancu.. 3. ATAT DE DULCE de |, Bajescu-Oarda 21 4, ATAT DE FRAGEDA de Aurel Bufti. 23 5. ATAT DE FRAGEDA de N. N, Roteanu.. 25 6, ATAT DE FRAGEDA de Emanoil M. Drossine 27 7. CAND AMINTIRILE de George Popescu ... 8. CAND AMINTIRILE de Emil Gavris 9. CAND AMINTIRILE de Emil Monti 10. CAND AMINTIRILE de Vasile Popavici 11. CAND PRIVESTI OGLINDA MAREI de Emil Petrescu 12. CE SUFLET TRIST de George Vane ....... 13, CERUT-AM DE LA ZODII de Emil Petrescu 14, DE CATE ORIIUBITO de George Vaneu .. 15, DE CE NU-MI VII de Anonim (Varianta | de Carol Decker) 16, DE CE NU-MI VII de Anonim (Varianta 2 de lon Filip) .... 17. DE CE NU-MI VII (Vezi randunelele se duc) de Anonim (Varianta 3 de Ernest Vels) ... 42 18, DE CE NU-MI VII de lancu Filip 43 19, DE-AS$ AVEA de Frederic Paulman .. 4d 20. DE-AS AVEA de George Popescu .... 45 21, DE-OR TRECE ANII de Vasile Popovici ..... 47 22, DEPARTE SUNT DE TINE de Emil Gavris 48 23, DIN VALURILE VREMII de Carol Bartha si George Vancn 49 24, DINTRE SUTE DE CATARGE de George Vancu . 50 25, DORINTA de Beno Sircu 51 26, DORINTA de Gheorghe Maxian 52 27. DUPA CE ATATA VREME de Emil Petrescu 54 28. EA-SI URMA CARAREA-N CODRU de Emil Petrescs 55 29. FLOARE ALBASTRA de George Popescu .., 56 30. FLOARE ALBASTRA de Emil Petrescu......... 58 31. FREAMAT DE CODRU de George Vancu .. 60 32. FREAMAT DE CODRU de Gheorghe Maxian 62 33, IN FEREASTRA DESPRE MARE de George Vancu .. 6434, . LA MULOC DE CODRU DES de Aurel Eliade .. 3 36. bd 37. 38. 3 S 40. 41 4. 4. AA. 4 4 Ri A B 51 34 3 Si 5 5 5 6 6 6 63. Sf sea ara 64, 65 6 68. 6 7 Tl. 72. 73, 3 aS . LASA-TI LUMEA TA UITATA de G $tephaneseu . MAT AM UN SINGUR DOR de Guilelm Sorban 3. MAL AM UN SINGUR DOR de Oscar Spirescu . 47. . O, MAMA de N, Polychroniade .. 49, _O, RAMAT de Alexandru Cerfescu 52. 53, . PE ACEEASI ULICIOARA de Guilelm Sorban . PE ACEEASI ULICIOARA de Gheorghe Maxian . PE ACEEASI ULICIOARA de Vasile Popavici - PE ACEEASI ULICIOARA de A. Dinicu . PESTE VARFURI de Emil Gavrig..... |. PESTE VARFURI de G. C. Cosmovici |. PESTE VARFURI de Guilelm Sorban - PIERDUT IN SUFERINTA de Emil Petrescu . S-A DUS AMORUL de Carol Decker .. 66. . SA FIE SARA-N ASFINTIT de George Vancu . |. SE BATE MIEZUL NOPTII de Ghearghe Dima .. = . SOMNOROASE PASARELE de Gheorghe A. Dinicu . IN FEREASTRA DESPRE MARE de Emanoil M. Drossino LA MIJLOC DE CODRU DES de Nastase lonescu LA STEAUA de Vasile Popovici LA STEAUA de Adalbert Winkler LACUL de $tefan Ionescu-Milano LACUL de Emil Petrescu LACUL de Guilelm Sorban LASA-TI LUMEA de George Vancu . LASA-TILUMEA de loanin Lupescu O, MAMA de George Vancu O, MAMA de Anonim O, MAMA de Anonim 2 O, RAMAI de Eugeniu Doga.... ©, RAMAI de Cornelia Dr, Radulescu REVEDERE de Dumitru Chiriac Georgescu $-A DUS AMORUL de E, J. Ceaikovski . S-A DUS AMORUL de George Popescu SARA PE DEAL de Vasile Popovici SOMNOROASE PASARELE de Tudor Flondor SUNT ANI LA MIJLOC de Haralambie Vasiliu-Biby §I DACA de loan R. Nicola $1 DACA de Alfonso Cirill74. SI DACA de Carol Decker . 75. SI DACA de Anonim 76. SI DACA de George Popescu 77. SLOARE TOT N-ATI INTELES de Emil Petrescu 78, TE DUCI de Emaneil M. Drossino ........ 79. UNDA SPUMA de Emil Petrescu 80. VREO ZGATIE DE FATA de George Vancu IL ROMANTE PE VERSURI DE VERONICA MICLE (voc 81. AT PLECAT de Gelu Mihaila wu... ne 82. DE DORUL TAU de Emil Gavri: 83. FLOARE-N CAMP de Guilelm Sorban 84. LAMPA de Anonim.. 85. NU PLANGE de Anonim 86. SCRISOARE de Gelu Mihaila IIL, LIEDURI PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU (voce+pian) 87. AH, CERUT-AM DE LA ZODII de David Gersfeld 88. CAND INSUSI GLASUL de Dumitru Chitenco . 89, CANTEC DE SIRENA de Entico Mezett .... 90. CE TE LEGENI CODRULE de Nicolae Bretan 91. CE TE LEGENI CODRULE de G. Schelet 92. DE CE NU-MI VII de Gheorghe Dima 93, DE CE NU-MI VII de Anonim (Varianta 4 de Carol Decker: 94, DE CE NU-MI VII de Diamandi Ghecin 95. DE CE NU-MI VII de David Gersfeld . 96, DE CE NU-MI VII de Alexei Stircea .. 97, DE CE NU-MI VII de Vasile Popovici 98, DE-AS AVEA de Eugeniu Doga..... 99, DE-OR TRECE ANII de David Gersfeld 100, DINTRE SUTE DE CATARGE de Doru Popovici 101. DOINA CODRULUI de Rudolf van Saanen .. 102. DORINTA de Eugeniu Doga sess = 103. DORINTA de Anonim (prelucrare de Gleb Ceaikovski-Meresanu) 104. FRAGMENT DIN SCRISOAREA A IV-A de Nicolae Bretan .. 105. LA MIJLOC DE CODRU DES de Emil Montia. 106. LA MIJLOC DE CODRU DES de Boris Dubosars 107, LA STEAUA de Tudor Ciortea 108. LACUL de Eugeniu Coca .... 109. LACUL de Teador Zgureanu 124 191 210 214 216 223 229 232 236, 239 243 249 256110, LASA-TI LUMEA TA UITATA de Nicolae Bretan ... 111, MAI AM UN SINGUR DOR de Guilelm Sorban 112, MISTERELE NOPTII de Eugeniu Doga ... 113. O, RAMAT de Diamandi Gheeiu...... 114.0, RAMAI de George Stephanescu .. 115. O, RAMAI de Eugeniu Coca .. 116, O, RAMAI de Eugeniu Doga 117, OCHIUL TAU IUBIT de Eugeni Dogg... 118. PE LANGA PLOPII FARA SOT de Guilelm Sorban 119. PE LANGA PLOPII FARA SOT de Guilelm Sorban (prelucrare de Alexei Stircea) .. 120, PESTE VARFURI de Gheorghe Dim 121, PESTE VARFURI de Nicolae Bretan 122, PESTE VARFURI de Emil Montia 123, PESTE VARFURI de Carmen Petra Basacopol 124. PESTE VARFURI de Eugeniu Doga . 125, POATE LA TOAMNA de Ghenadii Ciobanu . 126. PRIN NOPTI TACUTE de Gheorghe Neaga 127, REVEDERE de Aurel Eliade 128. SA ‘JIN INCA O DATA de Eugeniu Doga 129. SOMNOROASE PASARELE de Gheorghe Dima 130. SOMNOROASE PASARELE de Nicolae Bretan .. 131. SOMNOROASE PASARELE de Emil Montia . 132. SOMNOROASE PASARELE de Iulia Tibulski 133. STELELE-N CER de Nicolae Bretan . 134. STELELE-N CER de Arcadii Luxemburg . 135. §I DACA de Diamandi Gheciu 136, $I DACA de Semion Zlatov 137, $I DACA RAMURI BAT IN GEAM de Nicolae Bretan . 138, TE DUCI SI-AM INTELES PREA BINE de Nicolae Bretan IV, LIEDURI PE VERSURI DE VERONICA MICLE (voce +pian): 139, AH, DU-TE de Eugeniu Doga..... 140. DIN PULBEREA IUBIRH de Eugeniu Doga 141. NU PLANGE de Eugeniu Doga...... 142, PASARE CU PENE-ALBASTRE de Eugeniu Doga .. 143. $I DE CE TE MAI PLANG de Eugeniu Doga..... 144, TE STIAM NUMAI DIN NUME de cones Doga ANEXA.. 304 3iL 318 322 326 329 332 337 343, 346, 352 356 363 367 370 374 378 384 389 392 395 398 403 406 421 424 431 434Poezia eminesciana, hrana spirituala esentiala a muzicii romanesti eneratia musical enesciand a sec, XX care a abordat, aproape fara exceptie, in genurile vocale ample, dar mai-ales in formele miniaturale (liedul, corul) intreaga mostenire eminesciana, a crezut ca marele ctitoral scolii noastre muzicale moderne, George Enescu, |-a ocolit - premeditat - pe Luceafirul poeziei autohtone. De la Jora si Paul Constantinescu, Andricu gi Ciortea, Zirra si Dragoi, Gheciu si Gh. Dumitrescu, Negrea si Montia, Nottara si Kiriac, Toduta si Vasile Popovici, ScArlatescu gi Constantin Bobescu, spre.a nu mai aminti de intreaga pleiada a compozitorilor ,marunti” ce au ridicat romanta seculara la rang de regina” a muzicii vocale contemporane, toli au apelat la inegalabila creatie a ,poetului nepereche’, spre a se bucura de un suport literar - estetic de o valoare exceptionala. Indiscutabil, liedul lui Jora, Toduta, Paul Constantinescu, Ciortea, Gheciu si Gheorghe Dumitrescu, de pilda, a atins parametri de inalta performanta artistic’, uneori de nivel international, lata insi, cA documentele enesciene valorificate de cercetatorii generatici actuale prin izvoarele aseunse zeci de ani in fondurile particulare si in arhiva Muzeului National ,George Enescu” (scrise, acte, manuscrise muzicale, marturii memorialiste ¢.4.)au relevat - surprinzator si reconfortant - cd maestrul Rapsoditlor roméne nu numai ca |-a avut pe conationalul moldovean permanent in suflet, dar chiar I-a indragit din tinerete pina in ultimele clipe ale marilor lucrari (Simfonia V-a), frd a se exprima public dintr-o modestic inndscut’, adescori paguboasa in mediul social inconjurator, fiindca socotea piscul eminescian mult prea inalt, spre a fi cucerit cu mijloacele tehnice insuficient de performante. Teama lui Enescu dea nu se ridica la inaltimea Luceafarului poeziei noastre, |-a urmarit inca din sale publicate de Titu Maiorescu in volum (1883/84), au inceput sa-l atraga de la lecturile Doinei si Revederii (Codrule, codrutule), dar si si-] apese sufleteste. $4 nu crezi ci n-am incercat §i nu mii gandesc inca, sd compun pe versuri de Eminescu - ii scria colegului Emil Montia in perioada10 GHEORGHE SARAC de maturitate artistica. Dar toate incerearile mele nu m-au mulfumit si nu ma mulfumesc. Poezia lui Eminescu este ea insagi o muzica de o frumusete si profunzime inconfundabile. Nu poti, nu ai dreptul, sa vii spre poezia lui Eminescu cu o muzica ale carei aripi, si nu poata zbura prin spatiul culmilor, unde traieste aceasta poezie. $i, ca sa faci o asemenea muzica neputincioasa, la ce bun? Este nevoie de o muzica divina, iar ca s8 realizezi o asemenea muzica este necesar si traiesti si tu, realizatorul ei, pe acelasi plan, uneeri pana la limita tragic, ideile pe care, primindu-le din universul poetic, vrei sa le comunici prin muzica. Nu oricum, se poate compune muzica pe versurile lui Eminescu!” Aceste admirabile idei, fraze, propozitiuni, cuvinte — le scria inteleptul Enescu care abordase la nici 20 de ani liedurile Revedere (1897) si Eu md due, codrul raméne (1900), la 35 de ani Strigoii (30 octombrie 11 noiembrie 1916), la peste 60de ani Mai am un singur dor (in varianta De-of adormi curdnd) in Simfonia V-a (neterminata din pacate, 1941, dar completata riguros de Pascal Bentoiu in zilele noastre). Asadar, ,Poeful orfic” (Zoe Dumitrescu -Bugulenga) se intalnise cu geniul poeziei nationale in repetate randuri, ins teama ca nu ,,va putea zbura prin spatiul culmilor’, |-a oprit si dea in public, acea pagina sonora care nu se ridica la inaltimea cuvintelor conationalului din Ipotesti. Inalta constiint’ profesional a lui Enescu, ii repeta parca mereu, refrenul greu de injeles de colegii sai de breasla a sunctelor, ca ,,nu oricum, se poate compune muzica pe versuri de Eminescu’, Fara indoiala, cd unii compozitori |-au inteles pe Enescu gi au fost de acord ca poezia eminesciani, prin inaltimea mesajului ei si mai ales prin particularitatea ei formala (textul!), reprezinta .un handicap pentru muzica” Sub acest titly incitant (dar cu semnul intrebarii, spre a mai alunga din teama de pericol, de furtuna interioara) am publical in revista Cuvantut, nr. 12 (284), din decembrie 2000, articolul ,,Poezia, un handicap pentru muzica?”, unde semnalam — pe baza de documente scrise, inedite — framantarea provocata de mu: itatea intrinsecd ascunsa, asurseiliterare eminesciene in procesul de creatie sonora. Intr-oscrisoare/ testament din 22 august 1969, compozitorul si savantul muzicolog Dimitrie Cuclin (1885-1978), autorul miniaturii corale Ce te legeni codrule? si traducatorul in englezi a unor pagini eminesciene, igi marturisea gi el, teama neputintei creatoare pe care i-a transmis-o mostenirea Luceafirului: ,Cu Eminescu, trebuie si te scuturi de neaua incenusata a propriei banalitati la moda; trebuie si razbati in ‘esenta multimilenar’ a omului preatlantic, in masura in care simti nevoia de ate imuniza impotriva comunei tendinte de natural’ curs’ a decrepitudinii de sub masca falselor straluciri” Daca aceste doua personalitati uriage ale muzicii noastre - George si Dimitrie Cuclin — s-au simfit neputinciogi in fata raspunderii valorificarii operei geniului literaturii romanesti, atunci ce pulem spune de ,,maruntii” artizani ai sunetelor care s-au repezit si valorifice tezaurul de ,,cuvinte potrivite” pentruMINIATURE VOCAL# PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURI lL miniaturile lor sonore, fie ele numai romantele atat de hulite gi totusi nespus de gustate, de pretuite, deo masa de oameni simpli, iubitori de frumos. Existi o corespondenté extrem de utila pentru intelegerea dificultatii valorificarii poeziei eminesciene, pornind tocmai de la experienta unor remarcabile pagini muzicale, existente chiar in prezentul yolum, realizat de inimosul artizan Gheorghe Sarac: Pe langa plopii fara sot $1 De ce nu-mi vii? de Guilelm Sorban. Prieteni apropiati, ambii ardeleni, ambii inspirati creatori de muzica vocala, Guilelm Sorban ii trimitea colegului Tiberiu Brediceanu cele doua partituri cu rugamintea de a fi analizate si de a primi un verdict profesionist asupra calitatii artistice a celor doua miniaturi. ,,Mult mi-am sfaramat capul - {i scria Guilelm Sorban la 20 aprilie 1915, prietenului din Brasov — ca peste tot si trimet aceste cantece ori nu: De ce nu-mi vii? inca are mult de poleit, ceea ce la mine de multe ori ¢ chestia unui an intreg gi se manifesta intre altele ¢i in aceea ca, le scriu de repetate ori in curat.” Sorban avea 40 de ani si deci, lucra la cele 3-4 pagini de romanta, aproape un an de zile, fiinde’ le socotea - cum ziceau nemtii - «durchcompanierten lied» (lieduri solid construite - u.n.) creatii rare in peisajul de ,dincolo de mun{i” (adicd in Transilvania). sin poeziile noastre, inspirate inca de Eminescu, sunt prea multe reflexiuni, ceea ce impiedicd armonizarea.” Raspunsul lui Tiberiu Brediceanu este dezarmant, mai ales ca ii trimite... cateva mostre poetice de Dimitrie Anghel si $t. O. Iosif! ,Vad ca — precum insuti te plangi - trebuie si revii la Eminescu... Suntem inca foarte departe = scria T. Brediceanu - de a avea format, graiul romanesc in muzica... Conglasuirea limbei romanesti culte cu muzica romaneasca culta - lipseste.” Si autorul ,,ideilor romanesti’, a ,tablourilor’, a ,icoanelor de la tara’, socotea cd nu se poate ridica la nivelul versului eminescian, aga c& a luat decizia; ,Nicio data n-am cercat si scriu muzica pe versuri ale poetilor nostri, ci m-am marginit la forma poporala, primitiva.” De aceeasi parere, in muzicalitatea versurilor eminesciene extreme de sofisticate, era si traducdtorul textelor in germana, compozitorul Gheorghe Dima, cind isi punea intrebarea, daci nu cumva Eminescu a supralicitat imaginea poeticd. Traducind Sommaroase pisdrele in propria sa pagin’ muzicala, ii seria ~ cu umor sotiei sale, admirabild cantareata si inegalabild traducdtoare de limba germana — urmatoarele: ,Peste-a nopfii feerie, cici pentru cA zboara pasirelele si innoata lebedele la cuiburile lor(aluzie la textul originar - n.n.), inca nu ¢ nici feerie! Am citat aceasta ampla si inedita disput intre mari compozitori romani (Bnescu, Cuclin, Dima) pe tema muzicalitatii intraductibile a versului eminescian in pagini sonore, tocmai pentru a sublinia retinerea celor mai experimentati maestri, in transpunerea creatici literare in forme melodice vocale, Dupa mai bine de un deceniu de la publicarea articolului meu interogativ (Poezia, un handicap pentru muzica?) dezbaterile pe aceasta pasionata tema, inca12 GHEORGHE SARAC nu si-au aflat un raspuns satisfacator, $4 ne mai miriam, de ce George Enescu si-a tinut ascunse partiturile de esenja poeticd eminesciana pana la sfarsitul vier faspuns asupra muzicalitatii creatiei Luceafarului, merita miicar schitat fi textului acestui , Beethoven al graéului” (Tudor Arghezi) continua si pluteasca in lumea condeiului componistic al zilelor noastre, Incé din sec, al XIX-lea, istoricul literar Garabet Ibraileanu remarca afimitatile dintre aceste doua arte: ,Ca gi muzica, poezia lui Eminescu, prin sentimentul ei general, prin lipsa de subiect si de ocazional, iti transmite cucea din urma intensitateo stare emotionala generala, pe care o umpli cu propriile- {i sentimente, pe care 0 colorezi cu propriile-ti evenimente sufletesti... de aici sugestivitatea poeziei lui Eminescu. Ca si muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient, stari nebdnuite de suflet, pe care le lasa cu nelamuritul lor si exprimand inexprimabilul, ne face cunoscut, in clipe de fulger, profundul sufletului nostru!” Agadar, la Eminescu poezia este muzicd, exprimata prin cuvinte. lar cuvintele, se cdntau. Apoi s-au despartit, fiecare construindu-si universul lor sonor, particular. In poezia Peste varfuri, de pilda, versurile: ,Mai suna-vei dulce corn/ Pentru mine, vreodata?”, reprezinta o culme a muzicalitatii cuvintelor gi © ritmica superba a armoniei interioare. Cum poate fi conjugaté melancolia cu speranta, mai plastic decat acea interogatie: ,De ce taci, cand fermecata/ Inima- mi spre tine-ntorn?” Poate ci exemplul cel mai tulburator ni-l ofera jocul caleidoscopic al cuvintelor, in acel apasator sentiment al dorulwi din cele trei solutii poetice al epitafului ce a rasunat ca un ecou sufletese al despartirii vegnice: ,Mal am un singur dor/ In linistea sirii/ $4 ma lasafi sd mor/ La marginea mirii”; apoi, reluarea: ,,De-oi adormi curand/ In noaptea uitarii/ Si ma duceti tacand,/ La marginea mari”; ca in final, refrenul sfasictor: ,.Nu voi mormant bogat/ CAntare si flamuri/ Ci-mi impletiti un pat/ Din tinere ramuri/ $i nime-n urma mea/ Nu-mi planga la crestet/ Frunzisului vested! Doar vantul glas si-i dea” Exista aici un joc al soaptelor, al ritmurilor, al culorilor verbale, in care muzica pare sa se strecoare din fiece silaba, Acesta este misterul versului eminescian care surprinde prin spontancitatea sa sonori, Unde-i izvorul acestui gest creator ascuns? Simplu: in geniul autorului, niiscut pe meleagurile Moldoveil Cand s-a nascut ,.miracolul” Eminescian in literatura romana? Cand s-a produs impactul in muzica romaneasca? Raspunsul trebuie cdutat in acel fericit moment al anului 1883 (cand Titu Maiorescu gi-a propus.si adune si s4 publice in valu, toate poeziile lui Eminescu tisipe mai bine de un deceniu, in revista Converbiri Literare de la Iasi) si din clipa cand volumul tiparit de editura Socec (1884) a intrat in congtiinga publicului, desigur saturat atat de cantecele de lume raspandite de Anton Pann prin Spitalul amorului (1850 ~ ed. I i 1852 - ed. II}, cat si de romantele generatiei Conachi,MINIATURI VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURI 13 Vacaresti, Bolintineanu, Adica, din clipa, cdnd in societatea noastri pasoptista si unionist, au patruns acele yechi cantece populare pe care junii le canta si babele le descanta’. Aceste savuroase ,irmoase ce se canta dupa masa’, ficeau mare voga prin anii 1860-1870, iar tandrul Eminescu le descoperea in arhive cu nesat si le experimenta in cercurile studentesti cu dezinvoltura, raspindindu-le pe calea orala a lautarilor. Asa s-a nascut de pild’, romanta S-a dus amorul (,prile} pentru durere”), cu 11 strofe (!) care a produs deliciul ,guristilor” de mahala, transformandu-se in slagar din clipa cand un pianist al Conservatorului din Iasi, Eugeniu L Ceaikovski (nici o legatura de rudenie cu marele clasic rus), |-a pus pe note, tiparindu-l la sfargitul sec. XIX(spre disperarea lui Carol Anton Decker care apelase la vals, in transpunerea aceloragi versuri eminesciene). S-a afirmat pe buna dreptate, ci genialul poet, sensibil la ,vechiul si aromatul buchet de epoca” al romantelor, privea ,pe dupa perdele, acele petreceri cu lautari” si muzica naiva. Asadar, anul 1884 ~ cand in viata muzicala a aparut pe piatd prima editie poeziilor lui Emienscu — a devenit o bornd de referinfa in istoria romantei gi liedului autohton. Tirajul de 1000 de exemplare s-a epuizat intr- un timp record (,,556 de exemplare, in patru siptimani” - nota Tita Maiorescu in scrisoarea din 23 ianuarie 1884, adresata surorii sale, Emilia Humpel). Editia a I-a s-a publicat in 1885, iar editia a Il-a (de autor) a vazut lumina tiparului in august 1888. In anul urmator, Eminescu.a murit (15 iuni¢ 1889), In editia revazuta sumar de autor, Titu Maiorescu a mai adaugat inca trei poezii: La sfeaua, De ce nu-mi vii? si Kamadeva. Opt poezii eminesciene si cinei piese ale Veronicii Micle reprezinté bilantul editorial al anului 1889, incheiat tragic prin sinuciderea iubitei Luceafarului. Agadar, literatura nationala din sec, XIX pierdea dowd personalitati emblematice, aflate in plind ascensiune creatoare. Din Insemnarile zilnice ale lui Maiorescu am aflat c4 printre primii posesori ai volumului de Poesii, s-au numirat regina Elisabeta (cu exemplar de lux), Vasile Alecsandri, Mite Kremnitz, Olga gen. Calinescu, episcopul Popasu si compozitorul Alexandru Mocsonyi din Pesta. Printre fericitii posesori ai volumului eminescian s-a aflat si prof. dr. H. Obersteiner, medicul curant al poetului din Austria care |-a ingrijit in casa de sinatate de la Ober-Dabling. Cine au fost insa, primii muzicieni, care au citit si au valorificat o bund parte din textele eminesciene? Desigur cd nu puteau fi ignorati prietenii ieseni: Eduard Caudella, Teodor T, Burada, Gavriil Musicescu, Gheorghe Scheletti, Emilia gi Wilhelm Humpel, Carol Decker, Nicolae Iosif Jacobtsits, dr. Gustav Otremba, lacob Negruzzi, Miron Pompiliu, editorul Nicolae Cosma, fancu Filip, Stefan si Cornelia Emilian, Andronic Taranu, prof. A. Weitzecker, Constantin Ionescu - Gros, Constantin Erbiceanu, Alexandru D. Xenopol si toti membrii Societatii Junimea de la George Panu, Alexandru Lambrior pana la Vasile Burl, Constantin Meissner si Matilda Cugler. Au urmat apoi ...bucurestenii gi botosenenii, ardelenii si bucovinenii:14 GHEORGHE SARAG George Stephinescu, Toma Micheru, Eduard Wachmann, Ludwig Anton Wiest, Eduard Hibsch, Franz Schipek, Constantin Dimitrescu, Anghelug Dinicu, Carlotta Leria, Zdeneck Lubicz, Juliu Rosca, D. Popovici - Bayreuth, George I. Mugur, I .L. Caragiale si toata ,ceata” de actori de la National, batranii Alexandru Flechtenmacher, Matei Millo, Constantin Barcanescu, losif Vulcan, Artur Gorovei, Scipione Badescu ete. Lista este mult mai lunga, fiinded Titu Maiorescu a stiut cui trebuia sa le ajunga exemplarele, Pe compozitorul ardelean Gheorghe Dima, de pilda, chiar |-a provocat direct (in 1897) sa scrie ceva pe texte de Eminescu, ideea dovedindu-se extrem de productiva (peste 15 lieduri si coruri). Este bine sa se stie, c& versurile lui Eminescu au circulat pe calea muzicii atat in fara, cit si peste hotare, inainte de 1883! Poetul obisnuia sa ofere texte lautarilor de romante si compozitorilor din cercul siu de cunoscuti, spre a fi transpuse pe muzica, fara ca aceste versuri si apara in presa epocii, Aga s-au nascut de pilda, creatiile lui Iancu Filip si Carol Decker, Gheorghe Skeletti si Gheorghe Cretu (alias Mugur), Gheorghe A, Dinicu si Eduard Caudella. © intalnire neprevazuta s-a produs in 1871 cu tanarul Ciprian Porumbescu la Mandstirea Putna, cu ocazia aniversarii celor 400 de ani de la sfintirea ctitoriei lui Stefan cel Mare. Compozitorul bucovinean a preluat textul Inger de paza de Eminescu din revista Convorbiri Literare (1871), l-a transpus in muzica, manuscrisul pastrat astazi in Muzeul Judetean din Suceava find datat: ,,Stupca 21/10 - 1880", Iraclie Porumbesceu, tatal muzicianului, ti seria poetului Andrei Barseanu la 3/15 martie 1890, ca liedul Inger de paza a circulat in Ardeal, fiind cantat de fiica nepoatei cardinalului Hainald. Tot datorita muzicienilor, in pragul sec.XX, 0 serie de cantireti romani de opera i-au popularizat versurile peste hotare. Principalii interpreti au fost Elena Teodorini, Carlotta Leria, Dimitrie Popovici - Bayreuth si Constantin Stroescu. Cand poeziile lui Eminescu au intrat in atentia traducatorilor nostri, printre primii tlmacitori s-au impus Gheorghe $i Maria Dima (in german), Mauriciu Cohen-Linaru (in franceza), Dimitrie Cuclin (in engleza) si Nicolae Bretau (in maghiara). Desi regina Carmen Sylva si Mite Kremnitz au realizat remercabile traduceri in limba germana, totusi muzicalitatea cea mai autentica se pare cd a revenit sotilor Maria si Gheorghe Dima de la Brasov. Corespondenta pe aceastii tema intre cantdreata si compozitor (publicata de monografii Gheorghe Zamfir gi Ana Voileanu - Nicoara) ramane un model de acribie $i profesionalism in privinta traducerii versului eminescian in literatura de specialitate. Eminescu a fost extrem de greu de tradus, att in limbi straine, cat mai ales in muzica. Poetul din Ipotesti a dispus de auz muzical absolut incat versul sau cinta singur. Accentele cad pe vocale deschise in versurile descriptive, iar in cele sumbre pe vocale inchise, Eminescu intuia perfect valentele sonore ale cuvintelor, Pauza = mareat de punct sau de virguld - avea valoare muricala, Ritmul versurilor —MINIATURE VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE §1 LIEDURI 15 adesea inspirat din folclor ~ conduce spre o linie melodica precisa: ,Mai departe, mai departe/ Mai incet, tot mai incet/ Sufletul nemangaiet/ Indulcind cu dor de moarte/De ce taci, cand fermecata/ Inima spre tine-ntorn?/ Mai suna-vei, dulce corn/ Pentru mine vreodata?”// (Peste varfuri). Jocul sunetelor, al disonantelor, al imaginilor, al timbrelor instrumentale ~ se inlantuie firese intr-o lume de basm, apasata de durere: ,,Se tot duc, se duc mereu/ Trec in umbra, pier in vale/ Iara cornul plin de jale/ Suna dulce, sund greu// Blindu-i sunet se imparte/ Peste vai impristict/ Mai incet, tot mai incet/ Mai departe... mai departe.”// (Povestea teiului) Toate aceste efecte poetice, parca cer 0 muzica aparte, greu de surprins la inaltimea autorului literat, Cum si exprimi mai limpede prin sunete, o asemenea imagine plastica? Esteticianul - Eminescu provoca la fiecare pas, colaboratorul muzician. Pe drept cuvant, se spune ca poetul - Eminescu, salveazd jumatate din efortul creator al comporitorului. Asa se explica, faptul ci opera Luceafirului a devenit sursa principal de inspiratie a tuturor compozitorilor romani de muzica vocala. Aproape nu exista autor in arta sunetelor romanesti care si nu fi scris méacar 0 pagina pe text eminescian. Volumul de miniaturi vocale eminesciene de Gheorghe Sarac este oglinda investigatiilor de o viati a unui pasionat cercetator de tezaur muzical care ofera iubitorilor de romanja, un album de melodii nemuritoare, expresie artistica a dowd veacuri de creatie romaneasca. Cu poezia lui Eminescu, nu numai literatura a facut un salt urias de afirmare in cultura nationala si universala, ci si muzica, sora ei milenard, si-a aflat un izvor nesecat de frumusete sufleteasca, datator de inepuizabila inspiratie creatoare. Literatul Eminescu, inzestrat de natura cu auz muzical absolut, ne-a spus tuturor oamenilor de cultura, cd romanii posed din stramogii daco romani o comoara de invidiat: limba romdnd. Dulce este intr-adevir limba noastra, scria in Timpul, nr. 161,1879, zambitoare si jalnice totdeauna sunt legendele romane, uimitoare sunt doinele, aceste cantari maive...a céror gratie si gingagie st numai in frumusetea neprefacuta a cugetarii si justetea necautata a expresiunii.” lar, nou’, oamenilor de muzica, acest plurivalent Eminescu ne-a atras alentia cA ,,muzica este totugi inci aceea dintre arti (sic!), care sta mai aproape de cultura, [deoarece] toate celelalte, artele plastice si poesia, nu au mai mult raport cu cultura, ca perfectionare reciproca a personalitatii decit oricare alta chemare de viata2’(Manuscrisul 2255, folia 226/228). La romani, cantecul, sunetul venit din interior, s-a ,,ascuns” in limba romana, Eminescu la descoperit in euvant, daruindu-l posterititii prin opera sa nemuritoare.16 (GHEORGHE SARAC Antologia de cantece pe versuri de Mihai Eminescu si Veronica Micle, muza sa inspiratoare, s-a dorit - din partea lui Gheorghe Sarac - un cadou inedit, alcdtuit dintr-un buchet parfumat de melancolia melodiilor sec. XIX si un manunchi luminos de pagini muzicale, stropite de speranta fericirii intr-o lume mai ferita de furtunile sec. XX, Albumul de romante nu putea iesi din perimetrul emotional a doua fiinte indragostite, macinate de contradictiile vietii cotidiene, care gi-au agternut sentimentele in file poetice, cind resemnate, cand optimiste, proprii specificului acestei forme de expresie artisticd, pe cat de banala, pe atat de cuceritoare, S-a spus pe buna dreptate, ca romanta nu moare niciodatd, deoarece s-a nascut din dragoste umana. Dar pentru Mihai Eminescu si Veronica Micle, iubirea s-a dovedit distrugatoare: ambii poeti au murit in acelagi an (1889), in conditii tragice, devastatoare, in deplind maturitate a talentului. Ideea autorului Gheorghe Sarac de a prezenta — in paralel, tn acelasi volum, creatiile ambilor poeti (chiar daca exist o net diferenta de valoare artistica atat literara, cAt $i muzicala intre parteneri) ni se pare inspirata si atragatoare, fiindca Veronica Micle reugise si-si .copieze” surprinzitor modelul genial in latura sa sentimentala. Eminescu igi tachina adeseori partenera dupa glasul ironic al uirmoaselor veselitoare” de stil popular specific secolului XVIII: , Alei Veronica, draga/ Uite fruncea cea pribeaga/ E ca viata noastri-intreaga;/ Alei, dulce Veronica/ Despartirea rau ne stricd,/ Viata trece, frunza pica.” Nu a rimas strain tandrul Eminescu nici la cantecele de lume ale lui Anton Pann din Spitalulamorului, fermecat de melosul lautaresc cam deochiat al psaltului bucurestean, trimitindu-i frumoasei Veronica sageti in stilul dambovitean al scripearului Ochialbi: ,,Astazi sunt sets de forme/ Urmiarese aprins cu ochii/ Incretirea triditoare/ A subtirei tale rochii// Gargauni prin cap imi umbla/ Jara unu-i dintre multi/ Subsuorii si-i vad bratul/ Si piciorul tau descult.” Conwvins c&, folclorul este prima ,limba a sentimentului’, Eminescu a pus mare pre{ pe sinceritatea versului popular, transpunindu-l in creatiile sale in » Stil national’, precum Ce te legeni codrule?, Revedere 5.a. ,Farmecul cantecului popular — nota in Manuscrisul nr. 2291, f 20, in limba germana — consta in faptul ca el da sentimentului si gandirii, expresia cea mai scurti, isind Ia 0 parte ceea ce-i neesenfial; el este aga de exclusiv limba a sentimentului incat pentru a-l exprima, pe cat posibil vioi, renunta, cu totul la regularitatea rimei, © inlocuieste in voie cu asonanta, amestecd siruri nerimate, construieste versul cu totul nesilit, alegand totdeauna cuvantul cel mai simplu.” Admirabila analiza a versului popular, preluat de poet ca sursi de inspiratie in propria sa oper literara! Antologia muzicala a lui Gheorghe Sarac, se axeaza pe doua paliere de cAntece; remanje si lieduri. In prima categorie, melodiile apartin mai mult, compoziterilor .marunti’) majoritatea cAntareti populari, lautari, actori, seminaristi, muzicieni amatori (lancu Filip, N.N. Roteanu, Frederich Paulmann,MINIATURI VOCALE PE_ VERSURI EMINESCIENE - ROMANE $f LIEDURI 7 Gheorghe Maxian, Beno Sarcu, Carol Decker, Aurel Bufti, Nastase Ionescu, Camelia Radulescu, Emil Gavris etc.). In cea de a doua sectiune, liedurile poart3 semniturile clasicilor (Gh. Dima, George Stephinescu, D.G. Kiriac, Emil Montia, Tudor Flondor, Gh, Scheletti, Enrico Mezzetti, Guilelm Sorban) si compozitorilor contemporani (Doru Popovici,, Tudor Ciortea, Eugeniu Doga, Diamandi Gheciu, Vasile Popovici, George Vancu s.a.), aproape toti profesionisti. Daca romantele Veronicai Micle si-au aflat creatorii muzicali numai din randurile contemporanilor (Gelu Mihaila, Emil Gavris), in schimb absolut toate liedurile poetesei nasdudene poartd semndtura basarabeanului Eugeniu Doga. Remarcabil ni se pare faptul ci, romanta a provocat autori din toate {inuturile tri: Oltenia, Moldova, Transilvania, Banat, Muntenia, Bucovina, Basarabia. Versul eminescian a patruns, fara granite, peste toate meleagurile locuite de romani, chiar gi peste hotare la compozitori straini (unguri, cehi, rugi). Surprinzitor, ca difuzare si popularizare larga a romantei, dar mai ales ca rezistenta peste timp, nu sunt partiturile maestrilor, numelor mari, importante, de compozitori, ci lucrarile creatorilor de rang minor: Gheorghe Scheletti, Iancu Filip, Emil Montia, Guilelm Serban, Emil Petrescu, Cele mai ,fecunde” poezii pentru transpuncre sonora au fost Somnoroase pasdrele, De ce nu-mi vii?, Mai am un singur dor, Revedere (Codrule, codrutule), Peste varfuri, O, mamd!, $i dacd..., S-a dus amorul, Pe aceeasi ulicioard. Pe primul loc in preluarea versului eminescian, intre contemporani, se situeazd compozitorii de peste Prut (Eugeniu Doga, David Gersfeld, Dumitru Chitenco, Boris Dubosarki, Ghenadie Ciobanu, Semion Zlatoy, Iulia Tibulschi etc.). Pe ling’ un motiv patriotard (Eminescu s-a nascut in... Moldova), basarabenii nu au dispus de prea multi poeti locali de prim rang, aga ca au apelat la .compozitorul national” din Romania. Aflati sub ,,aripa ocrotitoare” sovieticd peste o jumatate de secol, singurul poet ,clasic’ roman acceptat de comunistii din dreapta Nistrului, a ramas Eminescu. Literatura muzicald basarabeand in domeniul liedului contemporan a stat permanent sub zodia eminesciana, mai ales cA tradifia romantei de sec. XIX era foarte puternica. La o antologie muzicala cu aproape 150 de piese miniaturale este imposibil sdnuexistediferentedevaloareartisticd, semnedeintrebare in alegerea partiturilor, subiectivitatii exagerate, criterii discutabile de selectii, Cel mai semnificativ castig pentru posesorii lucrarii ramane descoperirea unor vechi partituri, absente de peste 100 de ani din circuitul public al valorilor genului romantei, forma muzicala iubita de un auditor extrem de larg. Este meritul cintiretului, folcloristului si cereetatorului Gheorghe Sarac de a fi salvat pagini incentestabile de valoare artistici. din acest patrimoniu atat de sdrac astazi in repertoriul mass-media actual (mai ales in emisiunile de televiziune). Festivalul Crizantema de aur de la ‘Targoviste s-a prabusit intr-un anonimat nemeritat, fiindcd generatia actuala de profesionisti de la Uniunea Compozitorilor nu mai creeaza romante cu valente |18 (GHEORGHE SARAG artistice la inaltimea exigenjelor societa{ii contemporane. Invazia stilului rap american si anglo-saxon in muzica ugoara actuala, limbajul vulgar al discursului verbal, diluarea melodiei inspirate de odinioars, lipsa suportului armonic colorat — toate aceste ,cuceriri” ale muzicii de consum contemporane au contribuit la ¢liminarea romantei traditionale din repertoriul tinerei generatii. Daca romanta si-a atins maturitatea formei si a mijloacelor de expresie la sfarsitul secolului XIX, in schimb vocea umani a fortat - odata cu procesul de evolutie a limbajului sonor din yeacul XX - spre forme noi ale liedului modern, miniatura vocali imbracind aspectesurprinzatoare, S-a trecut la onoua valorificare tehnica a glasului, in care melodia, armonia si contrapunctul au imprumutat liedului contemporan nai culori si efecte artistice nebanuite, singularizandu-se fata de romantica romanta care gi-a pastrat parfumul sentimental particular al dragostei curate, firs varsta. Volumul de ,,Miniaturi vocale pe versuri eminesciene” realizat de Gheorghe Sarac incearca sa refacd drumul secular al romantei romanesti de odinioara, intrat intr-o nemeritata fazi de anonimat. $A nu uitam, cd suportul literar eminescian al antologiei constituie inca 0 garantie de promovare a unui tezaur spiritual de nivel universal pe care putine popoare civilizate ale lumii actuale se pot mandri sa-1 ofere in marele concerto-grasso al culturii muzicale globale. Orice partitura pe versurile Luceafarului poarta o farama din sufletul lui Eminescu, omul nepereche al culturii romanesti, care a respirat atmosfera muzicala a timpului sau, fiindci »prin toate fibrele lui - spunea prietenul nedespirtit, loan Slavici - cantau natura si iubirea, padurea si izvoarele, pasarile si astrele. Canta pana si masa lui de brad, iar el canta... scriind.” Prof. univ. dr, Viorel Cosma Doctor Honoris Causa al universitatilor de arta din Chisinau $i lagiMINIATURI VOGCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURI 19 J. ROMANTE PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU (voce) ADIO Versurite de Mihai Eminescer Muzica de fonel Brasiamu Andante Deva ~cu ma nu te-ot mat ve-dea, Ré-méi,ré-mdicu bi = ne! 4 — f. = Ma voi fe-ri in ca-lea mea, Mavoife-ri de ti - tte ete : Desasoatis darts fi ce vret, De as-tdch alr aati pe =o m =F poco ral, = Ca cea mai dul-ce-n-tre fe-mei se du-ce si ma la - ste ees Ci nu maiam deo = bi-cei, cum yi-te-le a-ce = le, is i —sF ==—_ aA Se Sd ma im-bat yi de scin-tei $i de scin - tei din ste - Ie.20 GHEORGHE SARAC ATAT DE DULCE... Versurlte de Mibsai Eminescu Muzioa de George Vancu Moderato RT =F o=—! Sa iA -dt de dul-ce esti, me = bit - no, Ca le gtd dra-pa tu» ta ADe viii se des-pri-md 1d - rea - yt, im-vi- et =tul un — det == ror, Ci nase fe-mei ce du-pS o-ehit St dupa cim = be- rl tau Stay Ciiei tu ext via - tam tare ea $s mat ew wea pa ee a ee mor. 2.Fe- mei fru-moa-se si ca -pi-te Tear in dr gi to-ar sd - a ta, S.De dru-gut tu si flori si oa-meni $i stele sd tri ~ jay ~ od a AZ = ¥ == ———=— = SS ta, Tw ai iw-bi-rea tu-ta-ro-ra, $f mu-mal ew iu-bi-rea vor, Pe mi-ne ma ia-bestt tu awe - mai So onu-mat eu do-rese sa @ SSS SS SS sg a ee -eb- re Tu réis = pln -degtt ori - un —de-i sta, Esl fe-ri-ci-rea t-te ro - ra $i ew sunt fe ~ri = el-ven 2 x ta. mor, nu-mal eu do-rese sd mor,MINIATURE VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDtIRY 21 ATAT DE DULCE... Versurite de Mihai Eminence Miutica def. Rajeseu-Oarda Andante amoroso A ~ tit de dul-ce exti, ne-bu ~ no, Ca fe ext dra-gd tu - tu - proce ral - ror, Cil-nose fe- mei ce dupa 0 - chit Si dupa uim-be-tal td mor. Fe-mei fru-moa-se sico - pt-le — Te-ar in-drdi- gf, fe-ar si - ru a =I rail, ¢ dim. eS oa SS a fa, Tu ui iw - bi - rew tu - te -ro- ra, Sinu-mai eu — it-bi-reaw 16 ence pit ‘eatmone SSeS aS fa. Un far-mec bland de fe-ri-ei-re Td rs~pan-deyti ori-~un-de-ai sti, Eli fée-ri-ci-rea tu-tu-ro-ra $i eu sunt fe-ri-ci-reu ta Esti as SSeS = fen rinct-rea tw == FF Jung st cu-nos-cut Mai tree din vre-me-n vre+ me. Dest su = pra casei ta fe seu im-bra-fi-sapt Sop-tim=du-ne-m-pre-n- nid A noas-te t-nini jes $i ack a - ce leasi ste-le, Ce-au tu-mi-nat a-tit de des in-du-io rau Cre-din -{a pe tofi ve-cii, Cand pe cét-rari se scu-m-rau De floa-re Jari Uremind me-ren in ca-le-3i Ciind a - chit tdi, tot inca mari, Se ui = ta ot re SS Z fd-ril me- te. Ce-au tu-mi-nat a-tét de des in-da-ia~sé- rit mete. Hele ~ eth Cimd pe ea-rari se seu-ti rau De floa-re li = lix ¢ ~ cli duich $f ga - lexi? Caud 0 - chii tai, tot tue mari, Se ul-t8 lung st ga-legi? isMINIATURE VOCALE pa; VERSURI EMINESCIENE = ROMANTE $1 LIEDURE 35 CAND PRIVESTI OGLINDA MAREL... Versusite de Mihai Eminescu Muziea de krail Petrescu Moderato, ma LA =— Er ie == ¥—F - T 1Cénd pri-vesti o-glin-da ma-rei, Veri in ea, 2.Un mii-nut da-cd te-ai piee-de Tw ma-car! AVeti pe bu- xu mea pa -i- a Un ste-rés, 4Deoti pdotrun-de co pri-vi+re Al meu séin, er a a : J ; ; ———s — eS far nutri veri gi ce = nul sd = rel, Nor si stea. Sub no-ia - mel ome rei ver ~ de SE a mar, Veci pe frun-tea-mi Ii - mis - th - 18 Dut- ce vis, y Sa vesi ma-reai de mah - ni - re Si ve- ain, es a eae i Un +» dan ples-ne-tul ci ge = me SioOE~ of Co + loon w= mes da-i pu = sti - Can si- erin, $i al jun -cei want de va - rd Cal - du - ros Ai cu noms-tea-tun-c0oa bi - ne Tra - inl men: a a “Susnd =. p= pita ce frenme Barsca- rol, Bar-ca~ rol Te-ai sim={i pe veg-ni- ci - ¢ Mortde viu, Mart de vin. Cin-ta-n ti - ra mea a - ma-ré Lan-gu- ros, — Lan-gu-ros Su -flet mort, zim-birk se-ni-ne la-1 eu, la-t0 ew,36 (GHEORGHE SARAC CE SUFLET TRIST... Verwerite de Mita Eminescu Muica de George Vancu Piu moderato espressive e, - ee hp = =e oie © =e ae 2 Ce su - flet trist mi-au dd ~ ry-it Pa-rin - fii din_ pa-rinti, De-au z of in ed-put —au-mai in el A= tdoted su ~ fe rin? De-au 2 + . *: ay == 25 SSS == -= $5 in= cd- put nu-mai in ef A-th-tea su = fe = ringi? Ce Cum 4 ae = + su-flet wrist si far’ de vost $i din ce ut i ~ nert ca me se sim - te Mes-temat Dena-du-ce-vect ne ~ vol? 0. @ 4. _ —— mp Z. sSSe Se SS=SPSy ti pra-ti~tea amd giri Maispe ri in deo seri? — Cd du peat =tea va uri a = te sfin- tei mari, Lu -a-i-mé cu voit O, vasturi a ~ Ie 2 CODA — im ama giri Mai speora in de»sert? sfin-tei mri, Lu -a-fi-ma ci voitMINIATURI VOCAEH PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE §rLInDURT 37 CERUT-AM DE LA ZOD Wersurile de Mibai Eminescu Muzica de Emit Petresen Rubato LAh, ce -rut-am de Seas tei tw de bu - mi vo - ie Fe-ri- Dui-cia sd - nu- hal Ca-pul tau seal -dat_ tén__ro- dit Si-al tau cap seal-dat in a - in_ a -ur Dew! mew u-mar me il ra = 8 a 2$-e-le fa -le milini de cea~ ra Frun-tea-mi rece si deg - mierzi, 4As-tagim de bu - ma vo-ie imi in-tinzidul-cea ta gu - ra 7 Qinth On Fa-ja al-bden pa-rulgal-bdn, $i-n-da-rit-aici_ @- chii verti. Soar-ta mi-le-a dat pe tou - te Cu a-su-pra ta ma - su = rdGHEORGHE SARAG DE CATE ORI IUBITO Versurite de Mihai Eminexcu Muzica de George Vancu eai-teori in-bi~ to, de noi mina-duc a-min- te, Q- cea-nul cel de © 1 ghea-(@ mi-a-pa-re t-na-in-te Pe bol-taal-bu-ri- 0 O run-ci pe-a el ur- mi prix x SSS & Soe SSS a= fod Mea nuse a-ra-td De-par-te doa-rd tu - na cew gulbe-nd cu viri su-fe-ri-toa-re Niet raw mu-i pa-re-a- cu - ma, nici bi-ne nu... ea Fg a va-té Tar pes-te mii de sla - iuride va-iurire-pe-zi - te O mmoa-re, Vi-sda-du-se-n-te-o oli - pa cu a-nii P-na— poi. Sun-MINIATURI VOCALE PR VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURT 39 ——F pare = pa-sd-re plu-tey - te cu a-ripi as-te ~ tet tot mai de-par - te de-o - lal-té a-mén- doi ” o> SESS a edad a ei pe-re-che ‘na - in-te tot s-a dus C-un pile in-trey de ce in ce mai sin-gur maa tanec gi in~ghe{ Céind me te pierct in wo fi ‘Oreh. (pa = sdri pier-zin = du-se-n a = pus ———— D'al 6 al Fine Fine uw - rea ¢-ter-mel di-mi- noqi.40 GHEORGHE SARAC DE CE NU-MI VI? Varianta 1 Veesurile de Mihai tiinexcu Musica de Anonim Prelucrare de Carol Decker Moderato AW = 7S SSSS5 1Wedi, riin~du-ne-le-te se duc; Se scuctur frumeze~le de 2. fiva-duel d~min-te cum pe-a-tunci Cand ne plim-bam prin wai si SCdei tu in - se-ni-neci me - rew Viva-(a su- fle=tu-Iui 4 — — — =< Ge 2S = aH ? ruc, Sa=3a- 2d bru-ma peste vii, De cenuemi vii, de conumi Junci, Te ri-di-camdesub-si-ori — De-a-té=tea ori, de-a- td - tear meu, Mai min-dra de-cit ori-ce stea, Iu =bi-ta mea, iu - bi - ta 3 Aa vii? O, vi-no jar im al meu brap, Sa te pri- ori? dn tu-mea as - ta sunt fe ~ mei Cu ochi ce yy omeat SSS SSS 5 ves ca mule me = sap, Sa ra-ztim dul - ce i= - vo nisc scin - sei. Dar, ori-ctt ¢ = de MW Str.3 D.C. al 6 € poi CODA = SSS ; = = met, De s@-nul tau, de d= mul taut 17 sts, Ca tiene ius, co fine mest foamnd © a~ cum, scu-tur frun-re=le pe drum, $i la-nu- 4 Gime =: é SS = =] = = = = fi-le sunt pus = tit. De anh it~ mi vii, de cenu-mi vii?MINIATURI VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIRDURT 41 DE CE NU-MIVH Varianta 2 Versurite de Mibvai Eminese ‘nonin Prelucrare de Jon Filip Moderato ie i Se +} oe sHF oS - Leth rin-du-ne-le-le se duc, Se scu-tur frun-ze-le de 2Pea-duci a-min-te cum pe-a~tunct Cind ne plim-bam prin vai sé , dei tu tn se-ni- mes? me - rew Vi-a-ta sw -fle-t-tui * —— aS PP! nuc, — S-a-sea-zd bri-mapes-te vii De ce mu-mi vii, de ce memi dunci Te ri di-cam de sub-su - ork Dea-td-tea ori, deoa-té -tea meu, Mui mdn-drade-cét ori-ce stea, Iu -bi~ ta mea, iu - bi = ta ’ 6 op ho ty fe & 2S =e he ge = J Q, vi-na iar in at mew brat, ‘Sd te pri-vese cu mult ne- ori? in tu-mea as ~ta sunt fe - mei Cu achi ce iz-va-ritse sedn- mea! 2 A= = a 7% 4 SS ¥ = say Sd ra-zim dut-ce ca-pul mew, — Desd-nut rate, de sd-nut tei. Dar, ori-edt e-le sunt de sus, Ca ti-ne mes, ca ti-ne 16 @ CODA + = pop 5] die! Vir-zi-e toum-nd e @ = cum, Se scit- tur frun- ze-le pe nu-st 7» a See TE RES f a ae drum, $i la-mu - rite sunt pus-tii.. De ce nu-mi vit, de ce nu-mi vit?42 GHEORGHE SARAC DE CE NU-Mi VHT (Vezi randunelele se duc) Varianta 3 Vesurite de Mihai Eminescu Muzica de Anonim Prelucrare de Ernest Vely Moderato ike tater z fe] 6%: a epoele = | LVeti ran-da-ne-le ~ le se duc Se scu-tur frun- ze - 2fia-duci a= min=te cum pe-a-tunci Cind ne plim-bam prin 3Cdci tu in = se = pi = nec me = rew Vi-a-ta sw~ fle- te deme. S-a-sa-2 bru-ma pes-te vi vai gi lune, Te ri-di-cam de sub- su ~ orf tw = lui mew, Mai min-dra de - cit orice stea, n De cenumi vi, de ce memi vii O vi-no De-a-ti-tea ori, dea - td - tea ari? dn In-mea Iu-bi-t@ mea, iu - bi - ta meal Tarai = ¢ jar im al mew — brag Sé te pri-vesc cu as - te sunt fe ~ met Cu ochi ce ig - yo - yy (amend ea = cum, Se seu-tur frun - ze - mult ne = sap, Sa rea-sim dul - ce ca- pul mew résc sein = tet. Darori-elt @ - le sunt de sus Je pe drum, SF la-nu - ri - te sunt pus - 4 Fine — Be sti-mut tau, de sd = nel taut 0, vi-no — Ca ti-ne mus, co ti = me mest dn he-mew — Be conumi vii, de ce nuomi vii? Vira -MUNIATURI VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURI 43 DE CE NU-MI VII? Versurile de Mihai Eminescu nidante molto cantabile Muzica de tancu Fitip fate eer rén-du ne-le = le 9 duc, Se scu-tur frun-ze-le de nuc,— 3 Se duci a-min-te cum pe-a tunci__Cénd ne plim-bam prin vai si lunci, Te tu in-se-ni-neci me-reu___ Vi-a-fa su fle-tu-Ini_ men, Mai poco a poco lento x ‘Tempo I bee = a = Gi ne ot ip ee pe §a~ 2d bru-ma pe-ste vii, De ce nu-mii vii, de ce nu-mi vii? 0, ri di-cam de sub-su = ori__ De-a = té=tea ori,de-a t@ = tea ori! in min-drd de-cit ori-ce stew, Iu - bi-ta mea, iu-bi-ta meal Tar- fe SSS SS SSH ae F Si vi-no iar in almew bray Sa te pri-vesc eu mult ne- sap, fa-mea ax - ta sunt fe - mei__ Cu achi ce iz -vo-rdse setin - tei...____ Dar, di -€ toam-nd ¢€ a cum,— Se rcw-tur frun- ze-le pe drum— Si =b =a tres radmedulce ea-pul met De sd-nul tau, de 4-nel situl ari-cdt e-le sunt fa=nu «rite sunt pus ti de sus, ___ Ca ti- ne na-s,ea ti - ne nu-st de ce mu-mi vii? De ce nami44 GHEORGHE SARAC DE-AS AVEA Versurile de Mihai Eminescu Muzica de Frederic Paulman Vive Andante cantabile LDeay a-vea sien @ 2.De-as a-vea o flo-ri- 3.Deas d-vea opa-rum- D va = a floa-reMan-drd,dul - ce,rd = pi-toa-re Ca yi flo = ri -le din mai, Fil-ce yi fi = ne-ri- ci, Ca yi floa-rea cri-nu- lui, Alb ca jp Co-pi = fi - td blin-di-soa-rd, Ca 0 ci- cf Gin ~ ga- $a bi-td Cu chipalb de co - pi io a dale? a u-nut plat, Plai r@-zind cu iar-ba verde, Ce se tea-gd- mi, se nea-ua sé-nu- tei, A=mat-gam de-o ror-al-bi-e $i de una pure i de pri-md-va-ré, Cited fi ~ ne ti-u ~ li~ fa Fascdn te doi-na, doi & hp Pe tgp Gi ES Jie Sl pler-de, Un = du-ind in-ce-ti- sor Sop-tind soap-te de a ~ mor. ti - 6 Cén-tdnd ve - sel gi u- gor Sop-tind yoap-te de a ~ mor ni = (a, leas cém=ta - on-n-ce-ti- yor, $op-tind soap-te de a = mor.MixtaTURr VOCALE PE VERSURI EMINESCIENE - ROMANTE $1 LIEDURT 45 DE-AS$ AVEA Versurite de Mihai Eminescu Muzica de George Popeseu vea siew 0 floare Min-drd, dul-ce,rd-pi - too-re, Ca si vea oflo-ri -~ ei-ed Gin-ga - $0 yi ti-ne - ri-ed, Ca sh ven @ po-rum - bi-1d Cu chip alb de co-pi - li- td, Co-pi- 9 eur tas q et = flo-ri-te din mai, Fié-ce dale? @ u-nut pai, floa-reacri-nu - lui, Abe nea-wa simu - tui, fi - 4a bliin-di - soa-ra, Cag ci_ de pri-ma - va-ra, B ———— ee — flo - ri-le din mai, Fii-ce duici a u-nni _ plai, Plai rit- floa-reacri-nu - tui Alb ca mea-wasd-nw - iui A-mal- li pat blin-di-soa-rd, Cao ti de priema-va-ra, — Cai-tuei + ft Or op rde Res hae adnd cu iur-bd Ce se leaegd-nd, se pierde Un-=du- gam de-o roz-al - bi-e Si de una pur-pu - ri- e, Cin-tind fi- ne gi-u -Ti-fa Fasedn - ta doi-na,doi - mi-fa, Jas can-GHEORGHE SARAG ind im - ce-ti - ve - sel gi ow - fon, yor. ta - om- cet - gon, Sop-tind soup - te de a~ 4 =p a 4 = mor, On-du = ind in-ce- = gon Sup-tind mor, Canetind ve ~ sel si w - gor, Sop-tind mor, fea cin = ta ~ oomece-th - sor ‘Sop-tind foap - te de a - mor, 2Deay a - foup = te de a= mor; 3Deag a - joup = te de a - morMINTATORI VOCALE PE VERSURI BMINESC ENE - ROMANTE $1 LIEDURE a7 DE-OR TRECE ANI... Versurile de Miktaé Emeinesesr Moderato quasi allegretto Muzica de Vasile Papovict Se ADe-ortre-ce — a-nii eum tre-o weona-mi es = te mi = € Lope p25) mz Ear tot mai nuctt fri va pld~ De ar vor= bi, de ar ta- 2 = —s = SS a4 pitiggs fi —¥ cd, Pentru ci-n tou-t-a ei fp-t-rd E-un "nu stiu cum" yi-un" nu ste ce; Da-c-al ei glasear-mo-ni-e, E fiom td» com revi "nu sie —— —— tat oe”, Pen - tru ci-ntoa-t-a ei fap-tu = rd B-un ce", Da- coal et plas ee ar-mo- ni - 2 E-un . . — oe 2 S85 SSee © w ¥ = = "nu stia ce” M-au fer-me ~ cat cu_ reo scan te - ie "nu stie ce" Ast-fel ro = bit. de-a- cé ~ eagi ja - le eee Din cli-pasn ca-rene vd=qum?_De-si me ¢_____ de efit fe- me-ie, Pe- tree me-reu a-ce-lasi drum. In tai-na far - — me~ce-lor sale = —— = = z — re Bes ee E to-msi alt ~ fel, “mu gtiu cum" EB w-tuyi E-un"ae stu ce" sieun "nu glia cam". E-un"na stiu is oe copa, = ts +: : ——- +4 a alt ~ fel, "nu stiu cum". 2.Dea-ce = ea De-or tre - ce jy OCT Kies "ne yt cam". ri, +r —- =] yo a-nii cum tre-cu-ra Ea tot mai inult imei var pla ~ cé___