Tema 1.

NOȚIUNI PRIVIND AUDITUL ȘI EVOLUȚIA ISTORICĂ A ACESTUIA

1.1. Evoluția istorică a auditului
1.2. Noțiunea, obiectul și scopul auditului.
1.3. Baza legislativă şi normativă a activităţii de audit în Republica Moldova
1.4. Reglementarea și supravegherea activității de audit în Republica Moldova

1.1 Evoluția istorică a auditului

Noţiunea de audit provine din limba latină “audire” cu sensul de a asculta, iar mai târziu a
fost preluat şi în limba engleză cu semnificaţia de verificare sau revizie contabilă.
În anul 1844, în Marea Britanie, au fost aprobate un şir de legi, care obligau societăţile pe
acţiuni să angajeze serviciile de audit pentru a verifica conturile în baza cărora era întocmit
raportul financiar. Prin urmare a apărut pentru prima dată activitatea de audit. În 1887, în SUA,
se fondează prima Asociaţie a auditorilor, iar în 1896 pentru prima data activitatea de audit este
reglementată prin lege. După anul 1949 rolul primordial al auditorilor se axa pe efectuarea unui
control intern şi putea fi efectuat doar de un contabil licenţiat ce a susţinut examen de certificare
şi dispune de licenţă în domeniu.
Istoria economică delimitează mai multe etape ale evoluţiei auditului, diferenţiate în
funcţie de categoria socială care ordona auditul, numiţi ordonatori de audit, în funcţie de
auditori şi de obiectivele auditului.
Până la începutul secolului XVIII-lea, auditul era ordonat de regi, împăraţi, biserică şi
stat cu un singur obiectiv, acela de pedepsire a hoţilor pentru deturnarea fondurilor şi a fraudelor
şi prevenirea unor astfel de fapte cu scopul de a proteja patrimoniul propriu al acelei entităţi.
În perioada secolului XVIII-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea, statele,
tribunalele comerciale şi acţionarii au luat locul vechilor clase sociale, iar auditorii erau selectaţi
din categoria contabililor bine pregătiţi profesional şi cu experienţă.
Obiectivele auditului se extind asupra reprimării fraudelor, pedepsirea celor care le
produceau , precum şi găsirea de soluţii pentru protejarea integrităţii patrimoniului.
Sfârşitul secolului XIX-lea conturează relaţia între auditaţi şi auditorii aleşi din rândul
profesioniştilor contabili şi jurişti cu scopul de a evita fraudele şi erorile.
În primele patru decenii ale secolului XIX-lea, auditul era realizat de profesionişti
specializaţi în audit şi contabilitate. Lucrările erau comandate de stat şi de acţionari şi aveau ca
obiective principale protejarea patronului împotriva delapidărilor, reprimarea fraudelor şi
eliminarea erorilor.
În anii 1970-1990, activitatea de audit îşi extinde obiectivele şi diversifică tipurile de
audit. Astfel, apar obiectivele noi, cum ar fi atestarea controlului intern, respectarea cadrului
conceptual contabil şi a normelor de audit. Cei care ordonau auditul sunt statele, acţionarii,
băncile, întreprinderile ş.a. Auditorii sunt profesionişti în audiere, contabilitate şi consultanţă,
organizaţi ca profesii liberale, independente, societăţi de expertiză şi audit.
Putem concluziona că auditul a evoluat în timp de la o verificare  exhaustivă a
tranzacțiilor în vederea detectării fraudelor (control post-factum) către o verificare prin sondaj,
inclusiv a sistemului de control intern, în scopul formulării unei opinii de audit privind
respectarea unei imagini fidele în elaborarea situațiilor financiare, avînd ca etapă intermediară
certificarea conturilor. Descoperirea fraudelor si erorilor ramîne în fundal, iar ceea ce auditorul
va urmări în primul rînd nu va mai fi protejarea integrității patrimoniului, ci sporirea credibilității
declarațiilor auditate. Actualmente, auditul este efectuat de persoane ce deţin certificatul de
calificare şi au susţinut cu brio examenele de licenţă.

Un rol important în promovarea activităţii de audit intern pe plan internaţional îi revine

Institutului Auditorilor Interni din Statele Unite ale Americii. Institutul în cauză defineşte
activitatea de audit intern în modul următor: „Auditul intern este o activitate independentă,
obiectivă, de asigurare şi consultanţă, menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească operaţiunile
unei organizaţii. Ajută o organizaţie să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică,
disciplinată în vederea evaluării şi îmbunătăţirii eficienţei proceselor de management al
riscurilor, control şi guvernanţă”. Ţinînd cont de această definiţie şi de tendinţele actuale de
dezvoltare auditul intern, în prezent, reprezintă o activitate independentă şi obiectivă, care oferă
entităţii asigurarea unui grad de control asupra operaţiunilor, o îndrumează în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea operaţiunilor şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare acestora, ajută
entitatea în atingerea obiectivelor, evaluînd, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele
de management al riscurilor, de control şi de guvernare a instituţiei, cu propuneri de consolidare
a eficacităţii lor.

Misiunea unităţii de audit intern este de a realiza o activitate obiectivă şi independentă prin
oferirea serviciilor de asigurare şi consultanţă, pentru a îmbunătăţi operaţiunile entităţii şi a
contribui la adăugarea unui plus de valoare

1.2 Noțiunea, obiectul și scopul auditului.

    Activitate de audit este acea activitate de întreprinzător care constă în prestarea de servicii
profesionale, efectuate pe bază de contract, pentru exprimarea opiniei asupra veridicităţii
rapoartelor financiare în conformitate cu prezenta lege şi cu legislaţia în domeniu [];
    Audit – examinarea independentă a rapoartelor financiare anuale, a rapoartelor financiare
anuale consolidate şi a altor informaţii, aferente acestora, ale entităţii auditate pentru exprimarea
unei opinii profesioniste a auditorului asupra corespunderii lor, sub toate aspectele semnificative,
cerinţelor stabilite faţă de aceste rapoarte[].
  Auditor - persoană fizică care deţine certificat de calificare al auditorului [];
   Asociaţie a auditorilor - formaţiune benevolă, de sine stătătoare, autogestionară,
constituită prin libera manifestare a voinţei auditorilor, societăţilor de audit şi auditorilor
întreprinzători individuali, asociaţi pe baza comunităţii de interese profesionale în vederea
exercitării în comun a drepturilor civile, economice şi sociale, care nu are drept scop obţinerea de
profit [].
 certificat de calificare al auditorului – document, eliberat în modul stabilit de prezenta
lege, ce confirmă calificarea profesională de auditor; 
            Cod etic – codul etic al profesioniştilor contabili, emis de Consiliul pentru Standardele
Internaţionale de Audit şi Asigurare; 
            entitate auditată – entitate, inclusiv subdiviziunile ei, ale cărei rapoarte financiare anuale,
rapoarte financiare anuale consolidate şi/sau alte informaţii aferente acestora sînt supuse
auditului; 
            raportul auditorului – document cu putere juridică, elaborat în conformitate cu art.8; 
            risc de audit – riscul exprimării de către auditor a unei opinii de audit necorespunzătoare
în cazul în care rapoartele financiare conţin denaturări semnificative; 
            solicitantul auditului – persoană fizică sau persoană juridică ce solicită efectuarea
auditului; 
            societate de audit, auditor întreprinzător individual – subiect al activităţii de
întreprinzător, înregistrat în conformitate cu legislaţia civilă şi cu legislaţia specială în domeniu,
care deţine licenţă pentru desfăşurarea activităţii de audit; 
            stagiar – persoană fizică angajată pentru stagiere în modul prevăzut la art.19, care nu este
auditor, dar care participă la misiuni de audit sub conducerea unui auditor; 
            standarde de audit – standardele internaţionale de control al calităţii, de audit, pentru
misiunile de examinare, certificare şi servicii conexe, emise de Consiliul pentru Standardele
Internaţionale de Audit şi Asigurare.
Auditul reprezintă examinarea independentă a situațiilor financiare anuale, inclusiv
a celor consolidate ale entității auditate pentru exprimarea unei opinii profesioniste a
auditorului cu privire la faptul dacă situațiile financiare sunt   pregătite sub toate aspectele
semnificative în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil.
Scopul  auditului  constă în verificarea situațiilor financiare avînd o utilitate internă
(pentru conducerea entității auditate) si o alta externă, de informare a terților (acționari,
investitori, instituții guvernamentale, clienți, furnizori, creditori etc), exercitat în scopul  
asigurării credibilității acestor informații.
Misiunea Ministerului Finanțelor în acest sens constă în elaborarea, promovarea şi
realizarea obiectivelor actelor normative în conformitate cu prevederile standardelor
internaţionale din domeniu, asigurarea reformării şi dezvoltării continue a contabilităţii şi
auditului situațiilor financiare în sectorul corporativ conform Directivelor UE.
Entitățile de audit efectuează auditul situațiilor financiare în conformitate cu
Standardele Internaționale de Audit, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale
de Audit și Asigurare, care devin valabile în Republica Moldova după acceptarea lor de
Guvernul Republicii Moldova, cu aplicarea principiilor de etică profesională prevăzute de
Codul etic al profesioniștilor contabili și întocmesc raportul auditorului pentru a fi
prezentat entităților auditate.

Activitatea de audit intern începe cu o strategie, ce constă în elaborarea planului strategic și

planului anual al activității de audit intern. La această etapă se identifică scopurile și obiectivele
entității, precum și riscurile inerente care ar putea împiedica realizarea acestora.
Rezultatele auditului intern sunt prezentate în rapoartele de audit, care dezvăluie contextul
activității de audit, constatările de audit și recomandările privind înlăturarea punctelor slabe.
Rapoartele de audit sînt distribuite tuturor persoanelor responsabile de implementarea
recomandărilor. Eficacitatea auditului intern depinde de capacitatea conducerii de a modifica
corespunzător sistemele și procedurile pentru a minimiza riscurile operațiunilor organizaționale.
Conducătorul entității trebuie să creeze condiții necesare, care permit implementarea
recomandărilor. Scopul general este de a atinge un echilibru optim între costul controlului intern
și riscurile prevenite de controlul respectiv.
Activitatea de audit intern este bazată pe următoarele principii:
a) planificarea adecvată; b) raţionamentul profesional; c) axarea pe client

1.3. Baza legislativă şi normativă a activităţii de audit în R. Moldova

Auditul intern este o activitate care a prins contur de-a lungul anilor, căutând să răspundă
mereu necesităţilor în continuă schimbare pe care le au entitățile.
În Republica Moldova auditul intern se implementează în baza programului naţional de
realizare a planului de acţiuni convenit de Uniunea Europeană. Programul în cauză stabileşte
obiectivele strategice de cooperare între părţi, cu scopul de a ajusta sistemul de guvernare al
Republicii Moldova în crearea unui sistem de control financiar public intern.
 În prezent, sistemul nominalizat se conduce de metodologiile şi standardele recunoscute la
nivel internaţional, precum şi de cele mai bune practici europene. Controlul financiar public
intern reprezintă o concepţie necesară creării răspunderii manageriale pentru funcţionarea
sistemului de management financiar şi control, precum şi auditului intern.
Concepţia se axează pe abordarea contemporană internaţională acceptată a rolului şi
poziţiei controlului financiar public intern la asigurarea utilizării eficiente a mijloacelor publice.
Conform celor mai bune practici europene, noţiunea de control financiar public intern poate fi
definită ca un sistem general consolidat al Guvernului şi organelor subordonate acestuia, instituit
cu scopul de a garanta în sectorul public managementul financiar şi controlul utilizării fondurilor
publice, conform principiilor bunei gestionări financiare. Modelul controlului financiar public
intern a fost elaborat de către Comisia Europeană pentru propriile necesităţi, după care a devenit
parte a acquiss-ului comunitar, care urmează a fi transpus în cadrul legal al tuturor noilor state-
membre ale Uniunii Europene.
Ca rezultat sistemul de control financiar şi revizie, care a existat în republică, a fost
reformat într-un sistem de control intern şi audit intern public modern, compatibil cu standardele
şi cerinţele recunoscute în lume. Astfel, în cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor a
fost creată Direcţia de armonizare a controlului financiar public intern cu două servicii în
subordine: Serviciul de armonizare a auditului intern în sectorul public şi Serviciul de
armonizare a managementului financiar şi controlului în sectorul public. Serviciile în cauză
exercită funcţii de ordin metodologic, instructiv şi coordonare privind asigurarea aplicării
standardelor de audit de către unităţile de audit intern din cadrul instituţiilor publice. Unitatea de
audit intern are sarcina de a verifica aplicarea procedurilor de management financiar şi control
potrivit cerinţelor de gestionare prudentă şi diligentă a instituţiei publice în raport cu funcţiile
acesteia şi resursele necesare pentru realizarea lor. Funcţia auditului intern este una ce ţine de
analiză, consultare şi recomandare în mod independent, iar rapoartele de audit intern reflectă
situaţia reală a unei instituţii sub toate aspectele de activitate şi includ propuneri de soluţionare a
lacunelor depistate în activitatea acesteia.
Auditul intern este obligatoriu pentru instituţiile financiare şi poate fi efectuat de auditori
interni sau auditori externi independenţi. În cazul entităţilor, pentru care auditul intern nu este
obligatoriu, acestea pot crea o structură de audit intern sau implica în acest scop auditori
independenţi.
În activitatea sa auditorii interni se bazează pe următoarele acte normative specifice
domeniului: Standardele Naționale de Audit Intern; Codul etic al auditorilor interni; Carta de
audit intern; Normele metodologice pentru auditul intern; Instrucţiuni proprii de aplicare a
normelor metodologice de audit intern ţinînd cont de specificul entităţii.
 Standardele Naţionale de Audit Intern aprobate de Ministrul Finanţelor prin Ordinul
nr.153 din 12.09.2018 au fost elaborate în baza Standardelor Internaţionale ale Practicii
Profesionale de Audit Intern şi sunt aplicabile sectorului public, dar se recomandă spre utilizare
și sectorului privat. Aceste standarde prezintă declaraţii dezvoltate la cel mai înalt nivel de
conceptualizare, care stau la baza îndeplinirii unei misiuni de audit, asigură criteriile de realizare
şi de evaluare a activităţii de audit, constituind fundamentul unui înalt nivel profesional în
practica auditării. Importanţa acestor standarde constă în crearea premiselor comportamentului
profesional al auditorilor, planificării şi desfăşurării auditului, precum şi raportării rezultatelor
obţinute. Standardele în cauză au ca obiectiv definirea principiilor de bază pe care practica
auditului intern le urmează, furnizarea unui cadru de referinţă în vederea realizării şi promovării
activităţilor de audit intern, care să aducă un plus de valoare, stabilirea criteriilor de apreciere a
funcţionării auditului intern, favorizarea îmbunătăţirii proceselor şi operaţiunilor organizaţionale.
Ele ajută la asigurarea calităţii raportului de audit, susţinînd în acelaşi timp credibilitatea
auditorului în faţa utilizatorilor rapoartelor de audit.
Codul etic aprobat de Ministrul Finanţelor prin Ordinul nr.74 din 10.06.2014 a fost elaborat
în concordanţă cu codul de etică al Institutului Auditorilor Interni din SUA. Prevederile codului
sunt obligatorii pentru activitatea auditorilor interni din sectorul public şi recomandabil pentru
sectorul privat. Codul etic al auditorilor interni este un act normativ, care include principiile
relevante pentru profesia şi practica de audit intern, precum şi regulile de conduită a auditorilor
interni, avînd ca scop promovarea unei culturi etice în cadrul profesiei de auditor intern. Scopul
codului etic este crearea cadrului etic necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încît
acesta să-şi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios
obligaţiunile de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea prejudicia entitatea
auditată.
Carta de audit intern a fost aprobată de Ministrul Finanţelor prin Ordinul nr.74 din
10.06.2014 şi reprezintă un model al regulamentului de funcţionare a unităţilor de audit intern
din cadrul instituţiilor, care este elaborată în baza Standardelor Naţionale de Audit Intern,
Codului etic al auditorilor interni şi cadrului normativ relevant. Carta de audit intern este un
document oficial, care defineşte misiunea, competenţele, responsabilităţile şi aria de
aplicabilitate a activităţii de audit intern, stabileşte poziţia auditului intern în cadrul entităţii,
autorizează accesul la documentele, bunurile şi persoanele relevante pentru îndeplinirea
corespunzătoare a misiunii de audit intern.
Normele metodologice de audit intern în sectorul public (NMAISP), aprobate de
Ministrul Finanţelor prin Ordinul nr.105 din 15.07.2013, oferă îndrumarea metodologică 13
necesară pentru aplicarea Standardelor Naţionale de Audit Intern.

********** Activitatea de audit în Republica Moldova este reglementată prin:

 Legea privind activitatea de audit ;
  Standardele internaţionale de Audit (SIA) emise în 2018
 Regulamentul Consiliului de supraveghere a activităţii de audit (CSAA);
 Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor;
 Codul etic emis de IFAC în 2018;
 regulamentele privind practica de audit;
 Legea nr 271 din 15.12.2017 privind auditul situațiilor financiare;
 alte acte normative din domeniul auditului.
Primul act normativ adoptat în Republica Moldova, care a avut ca scop reglementarea
activităţii de audit a fost Legea nr. 729-XIII din 15 februarie 1996 cu privire la activitatea de
audit şi a fost în vigoare până la 1 ianuarie 2008.
Principalele SNA şi Codul etic au fost elaborate în anii 2000-2001 de un grup de lucru pe
lângă Ministerul Finanţelor, finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltarea Internaţională
(USAID). SNA şi Codul etic au fost elaborate în baza reglementărilor de audit internaţionale
similare (în redacţia anilor 1999-2000).
În decursul ultimilor ani Ministerul Finanţelor a elaborat trei SNA şi douăsprezece
regulamente privind practica de audit. Totodată, trebuie de menţionat că, după aprobarea SNA şi
a Codului etic, pe plan internaţional au intervenit unele schimbări ce înaintează noi cerinţe faţă
de activitatea de audit şi de profesia de auditor.
Registrul de stat al auditorilor şi Registrul de stat al societăţilor de audit, al auditorilor
întreprinzători individuali sunt elaborate, ţinute şi actualizate în conformitate cu prevederile
Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit.
În prezent, în Republica Moldova se aplică două programe principale de instruire
profesională şi de certificare a contabililor:
1. Contabil practician certificat (CAP)/ Contabil practician certificat internaţional(CIPA);
2. Contabil certificat de Asociaţia contabililor profesionişti certificaţi (ACCA).

Pentru obţinerea certificatelor de auditor, pretendenţii susţin examene de calificare la

următoarele organele abilitate: Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei (BNM),
Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF).
Certificatul de calificare al auditorului se eliberează persoanelor care corespund cerinţelor
specificate în art. 20 "Cerinţe generale privind examenul de calificare" din Legea privind
activitatea de audit şi au susţinut examenul de calificare. În scopul realizării art.21 alin.(4) şi a
art.31 alin. (2) din Legea privind activitatea de audit, precum şi a acţiunilor ce ţin de
reglementarea organizării şi dezvoltării continue a activităţii de audit, Guvernul, prin Hotărârea
nr.1450 din 24.12.2007 a aprobat Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor (anexa nr.
3).
Pentru conferirea calificării profesionale de auditor, pe lîngă Consiliu se instituie Comisia
de certificare a auditorilor. Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor și componența
nominală a Comisiei de certificare a auditorilor se aprobă de către Consiliu. Consiliul
organizează examenul, iar examinarea se efectuează de către Comisia de certificare a auditorilor.
Pentru obţinerea calificării de auditor general, pretendentul susţine examen de calificare,
care constă din probe scrise la următoarele discipline:
1) auditul:
- activitatea de audit;
- cerinţele legislative şi standardele de audit;
- conduita profesională şi independenţa;

2) contabilitatea financiară:
- principiile şi teoria generală a contabilităţii;
- cerinţele legislative privind pregătirea rapoartelor anuale şi a rapoartelor anuale
consolidate, privind standardele de contabilitate;
3) contabilitatea de gestiune:
- gestionarea riscurilor şi controlul intern;
- principiile de bază ale gestionării financiare a întreprinderilor;
4) managementul financiar:
- analiza financiară;
- economia afacerilor, economia generală şi financiară;
- matematica şi statistica;
5) dreptul:
- legislaţia muncii, a asigurărilor sociale şi medicale;
- legislaţia fiscală, civilă şi comercială;
- legislaţia privind societăţile comerciale;
- legislaţia privind insolvabilitatea şi procedurile similare;
6) gestiunea tehnologiilor informaţionale şi a sistemelor computerizate (la nivel de
utilizator).

Persoana care nu a susținut examenul la o disciplină poate fi admisă pentru a repeta

examenul; prima dată – peste 6 luni, iar a doua oară – peste un an după încercarea anterioară,
respectînd termenul-limită de 3 ani, care începe să curgă din ziua în care a participat la examen la
prima disciplină.
      Persoana care nu a susținut examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor în
termen de 3 ani de la data admiterii la examen pentru prima disciplină poate fi admisă în mod
repetat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3). Decizia Comisiei de certificare a auditorilor
privind rezultatul examenului la fiecare disciplină poate fi contestată la Consiliu în termen de 30
de zile de la data primirii rezultatului. Modul de contestare a deciziilor este stabilit în
Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor, aprobat de către Consiliu.
        Comisia de certificare a auditorilor va considera susţinute examenele la disciplinele
prevăzute la alin. (3) în cazul în care persoana deţine un certificat internaţional de calificare din
domeniul contabilităţii şi auditului în modul stabilit de către Consiliu.
         Modul de organizare și desfășurare a examenului pentru obținerea calificării profesionale
de auditor și modul de recunoaștere a certificatului internațional de calificare în domeniul
contabilității și auditului sînt stabilite în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor,
aprobat de către Consiliu. 
Examenul de calificare poate fi susţinut de cetăţenii R. Moldova, de cetăţenii străini şi de
apatrizii care întrunesc următoarele cerinţe:
 dispun de capacitate de exerciţiu deplină, studii superioare în domeniul economico-
financiar sau juridic, confirmate prin diplomă de licenţă, eliberată de o instituţie de
învățământ superior din R. Moldova sau dintr-un alt stat, cu condiţia recunoaşterii
calificării şi echivalării acestei diplome
 dispun de o vechime în muncă de cel puţin 3 ani în domeniul economic sau juridic,
care poate fi acumulată pe parcursul perioadei de susţinere a examenelor, din care
cel puţin doi ani ca stagiar în activitatea de audit sub îndrumarea unui auditor;
 nu are antecedente penale nestinse[].
 Prin derogare de la cerințele stabilite la alin. 1- 2 din prezentul articol și la art. 3,
sînt admise la examen persoanele fizice care au o vechime în muncă de cel puțin 15
ani în domeniul economic sau în cel juridic. 
Pentru a fi admis la examen, la Comisia de cerificare a auditorilor se prezintă:
            a) cererea de admitere la examenul de calificare; 
            b) curriculum vitae; 
            c) două fotografii cu dimensiunea 3×4 cm; 
            d) cazierul judiciar; 
            e) recomandarea, în formă scrisă, a entității de audit în cadrul căreia s-a efectuat stagiul,
după caz; 
            f) diploma de studii superioare de licență, recunoscută și echivalată de către Ministerul
Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în cazul efectuării studiilor peste hotare; 
            g) documentul ce confirmă activitatea desfășurată în Republica Moldova, autentificat în
modul stabilit, după caz, sau documentul ce confirmă activitatea desfășurată în afara Republicii
Moldova, tradus în limba română şi legalizat în conformitate cu legislaţia, și care confirmă o
vechime în muncă de cel puţin 3 ani sau de cel puțin 15 ani în domeniul economic sau juridic;
            h) buletinul de identitate sau permisul de şedere, după caz, eliberate de organele abilitate
ale Republicii Moldova; 
            i) certificatul internaţional de calificare în domeniul contabilităţii şi auditului, la care se
anexează lista examenelor susţinute, tradus în limba română şi legalizat în conformitate cu
legislaţia, după caz. 
         Documentele menționate se prezintă în original și în copii. Originalele documentelor se
restituie după confruntarea copiilor cu acestea.
!!!!! Persoana care a susţinut examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor
primeşte certificat de calificare al auditorului. Termenul de valabilitate a certificatului este
nelimitat. 
        
 Certificatul de calificare al auditorului se eliberează de către Consiliu în termen de pînă la 15
zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de către Comisia de certificare a auditorilor, care
trebuie să fie adoptată într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data susţinerii examenului, şi va
cuprinde: 
            a) stema de stat; 
            b) seria şi numărul; 
            c) numele şi prenumele titularului; 
            d) denumirea organului emitent; 
            e) numărul şi data deciziei Comisiei de certificare a auditorilor; 
            f) semnătura preşedintelui şi a secretarului Comisiei de certificare a auditorilor; 
            g) numărul individual al auditorului;
            h) data înregistrării certificatului; 
            i) fotografia titularului; 
            j) ştampila Consiliului. 
       
Certificatul de calificare al auditorului se retrage de către Consiliu în cazul în care: 
            a) certificatul a fost obținut pe bază de documente false ori au fost depistate date
neautentice în documentele prezentate – de la data adoptării deciziei de retragere;
            b) titularul certificatului a fost recunoscut vinovat de comiterea cu intenție a unei
infracțiuni – de la data la care hotărîrea judecătorească devine irevocabilă;
            c) titularului certificatului i s-au aplicat măsuri

      Decizia de retragere a certificatului de calificare al auditorului se aduce la cunoştinţa

titularului de către Consiliu în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia. 
         Persoana căreia i s-a retras certificatul de calificare al auditorului are dreptul să susţină
examenul pentru obținerea calificării profesionale de auditor peste 5 ani de la data adoptării
deciziei de retragere a certificatului. 
 Decizia de retragere a certificatului de calificare al auditorului se aduce la cunoştinţa
titularului de către Consiliul de supraveghere a activităţii de audit în termen de 5 zile de la data
emiterii. Decizia este executorie după expirarea a 10 zile de la data comunicării.
!!!!! Activitatea auditorului se suspendă de către Consiliu în cazul în care acesta: 
            a) deţine o funcţie publică incompatibilă cu efectuarea auditului, conform legislaţiei; 
            b) depune o cerere de suspendare a activităţii sale – de la data depunerii acesteia sau de la
o dată ulterioară indicată în cerere;
            c) are aplicată măsura disciplinară prevăzută la art. 42 alin. (2) lit. d) – de la data
adoptării deciziei. 
        În cazul prevăzut în termen de 30 de zile, auditorul depune o cerere de suspendare a
activității de la data apariției situației de incompatibilitate. 

1.4.Reglementarea și supravegherea activității de audit în Republica Moldova

Organul de reglementare în domeniul auditului în sectorul corporativ este Ministerul

Finanțelor.
         Ministerul Finanțelor este responsabil de acceptarea, de publicarea standardelor de audit,
a standardelor de control al calității, a standardelor conexe și a Codului etic în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova şi de plasarea acestora pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor.
Standardele de audit, standardele de control al calității, standardele conexe și Codul etic se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova periodic, în funcţie de volumul actualizărilor
efectuate. Standardele de audit, standardele de control al calității, standardele conexe, Codul etic
şi actualizările aferente se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor în termen de
o lună de la data recepţionării acestora.
           Ministerul Finanțelor are următoarele atribuţii:
            a) elaborează, aprobă şi publică acte normative de reglementare a auditului în sectorul
corporativ; 
            b) reprezintă interesele Republicii Moldova în organizaţiile internaţionale în domeniul
auditului; 
            c) acordă asistență metodologică în domeniul auditului în sectorul corporativ;
            d) colaborează cu Consiliul în activitatea de reglementare a auditului, inclusiv prin
schimb reciproc de informații;
            e) avizează proiectele actelor normative elaborate de către Consiliu.

Organul de supraveghere publică a auditului este Consiliul, care își desfășoară

activitatea în conformitate cu prevederile legii privind activitatea de audit și ale Regulamentului
de activitate al Consiliului, aprobat de către Guvern, astfel toți auditorii și toate entitățile de audit
constituie obiectul supravegherii publice.
           Consiliul este o instituție publică autonomă, cu statut de persoană juridică, responsabilă
pentru supravegherea publică a auditului. Consiliul dispune de un buget autonom, de conturi
bancare în contul unic trezorerial al Ministerului Finanţelor și îşi desfășoară activitatea în baza
principiilor de autogestiune. 

          Funcțiile consiliului sunt următoarele :

            a) de înregistrare a stagiarilor și de monitorizare a stagiului;
            b) de certificare și de înregistrare a auditorilor;
            c) de înregistrare a entităților de audit;
            d) de monitorizare a instruirii profesionale continue;
            e) de asigurare a calității auditului;
            f) de investigare și de aplicare a măsurilor disciplinare auditorilor și entităților de audit ;
            g) de elaborare și de aprobare a actelor normative în vederea exercitării funcției de
supraveghere publică.
          Ca atribuții ale Consiliului sunt :
            a) elaborează recomandări pentru ameliorarea sistemului de instruire profesională
continuă a auditorilor; 
            b) organizează procesul de certificare a auditorilor; 
            c) stabileşte cerinţe minime pentru executarea programului de pregătire a stagiarului în
audit; 
            d) examinează solicitările aferente supravegherii publice a auditului, inclusiv privind
calitatea efectuării auditului; 
            e) adoptă decizii privind aplicarea măsurilor disciplinare auditorilor şi entităților de
audit; 
            f) supraveghează şi controlează activitatea stagiarilor în audit, auditorilor și entităților de
audit; 
            g) elaborează acte normative în vederea exercitării funcției de supraveghere publică;
            h) angajează specialişti în componenţa Consiliului;
            i) ține Registrul public al auditorilor şi Registrul public al entităţilor de audit;
            j) ţine, în modul stabilit, şi plasează pe pagina web oficială a Consiliului lista
organizaţiilor şi a instituţiilor de instruire profesională continuă a auditorilor;
            k) efectuează controlul extern al calității auditului;
            l) colaborează cu Ministerul Finanțelor, cu alte autorități publice și cu asociațiile
profesionale;
            m) colaborează cu autoritățile internaționale de supraveghere publică a auditului.
        Consiliul are dreptul de a delega organizațiilor profesionale din domeniul auditului funcția
de control extern al calității auditului membrilor lor – entităților de audit – care efectuează
auditul la entitățile ce nu sînt de interes public, în modul stabilit de Regulamentul de activitate al
Consiliului.
 BIBLIOGRAFIE ACTE LEGISLATIVE ȘI NORMATIVE

1. Legea privind auditul situațiilor financiare nr.271 din 15.12.2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2018, nr. 7-17.
2. Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2010, nr. 231-234.
3. Standardele Naţionale de Audit Intern, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.153 din
12.09.2018. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr. 400-409.
4. Normele metodologice de audit intern, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 105 din
15.07.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr. 206-211.
5. Codul Etic al auditorului intern şi Carta de Audit Intern, aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.74 din 10.06.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr. 217-222.

RESURSE ELECTRONICE
1. RATCOV, Maria. IACHIMOVSCHI, Anatolie. Abordarea cadrului de referinţă al
auditului intern în procesul de instruire profesională în mediul academic. În: Predarea
disciplinelor de contabilitate, audit şi analiză economică în contextul noilor reglementări.
conf. naţ. didactico-ştiinţifică, Chişinău, 27 febr. 2014. Ch., 2014.
2. Disponibil: http://www.ase.md. 2. Standardele Internaţionale pentru Practica
Profesională a Auditului Intern. Disponibil: http://www.theiia.org. 3. Codul de etică al
Institutului Auditorilor Interni. Disponibil: http://www.theiia.org